Dreptul proprietăților - curs 2

C. Hotărârea de Guvern

Hotarârea Guvernamentală se adoptă în vederea organizării, executării legilor. Guvernul poate emite ordonanţe pe perioadele de vacanţă parlamentară. În cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta şi Ordonanţe de Urgenţă care intră în vigoare numai după depunerea lor spre aprobare la Parlament.

În prezent, excesul de Ordonanţe de Urgenţă este inadmisibil deoarece se traduce printr-o eludare a Parlamentului ca organ legiuitor.

D. Ordinile şi instrucţiunile

Ordinile şi instrucţiunile sunt emise de miniştri, Guvernatorul Bancii Naţionale, de Preşedintele Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, de regulă, în domenii restrânse, şi au ca scop executarea legilor.

E. Deciziile

Deciziile sunt emise de autorităţile Administraţiei Publice Locale, Consilii Judeţene şi Locale şi reglementează, în limitele legii şi ale Hotarârii de Guvern, probleme diverse, specifice razei teritoriale.

F. Contractele colective de munca

Contractele colective de munca constituie izvoare de drept numai în domeniul raporturilor de muncă întemeiate pe contractele individuale de muncă.

Contractele colective de munca se încheie între organizaţii sindicate şi asociaţiile patronale, câte unul la nivel naţional, pe ramură, pe grupuri de unităţi şi în unităţi.

Contractele colective de munca fac parte din categoria normelor juridice negociate, sancţionate în prealabil de stat => sunt denumite şi CONTRACTE NORMATIVE.

G. Deciziile Curţii Constituţionale

Deciziile Curţii Constituţionale apreciază constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea unui act normativ.

Nu sunt izvoare de drept:

1. Obiceiul juridic sau cutuma

Obiceiul juridic sau cutuma se caracterizează prin stabilitatea lor pe un teritoriu,

pe repetabilitatea lor în timp. Acestea sunt respectate în virtutea tradiţiei ca şi normele de drept.

Sunt numeroase cazurile în care Codul Civil face referire expresă la obicei. Ex: Art 976, 977, 978.

2. Jurisprudenţa sau precedentul judiciar (adică hotărârile instanţelor judecătoreşti).

3. Doctrina juridică.

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

RJC reprezintă o relaţie socială patrimonială sau nepatrimonială reglementată de norma de drept civil.

CARACTERE JURIDICE

1. RJC are un caracter social, adică se stabileşte între oameni.

2. RJC are un caracter dublu voliţional (de voinţă), adică intră sub incidenţa voinţei legiuitorului care a editat norma referitoare la RJ respectiv şi a voinţei autorului sau autorilor Actului Juridic Civil.

3. RJC se caracterizează prin poziţia de egalitate juridică a părţilor.