Drepturile Copilului

EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR

1924 – Sub influenţa mişcării iniţiate de Eglantyne Jeb s-a adoptat prima DECLARAŢIE A DREPTURILOR COPILULUI (sub egida Ligii Naţiunilor) în 5 puncte, care consacra conceptul de “drepturi ale copilului” şi cerea abordarea problemei d.p.d.v. Politic.

1948 – Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – face însă referiri sumare la situaţia copilului

EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR

1959 – a doua DECLARAŢIE CU PRIVIRE LA DREPTURILE COPILULUI – care are doar valoare de principiu, neavând însă puterea de a obliga guvernele la respectarea drepturilor copilului.

1979 – este ANUL INTERNAŢIONAL AL COPILULUI - începe activitatea de elaborare a CONVENŢIEI PRIVIND DREPTURILE COPILULUI bazată pe două premise: vulnerabilitatea copilului(care reclama un sprijin special) şi caracterul deplin al drepturilor copiilor împreună cu egalitatea totală dintre ei sau în raporturile cu adulţii.

EVOLUŢIA REGLEMENTĂRILOR

1980 – CONVENŢIA PRIVIND ASPECTELE CIVILE ALE RĂPIRII COPILULUI

1989 – Se adoptă CONVENŢIA PRIVIND DREPTURILE COPILULUI

- Este semnată de 192 de state, între care şi România.

2002 – Se adoptă în cadrul Consiliului Europei CONVENŢIA PRIVIND LEGĂTURA CU COPILUL

CONVENŢIA O.N.U. PRIVIND DREPTURILE COPILULUI

Porneşte de la ideea că orice copil are drepturi, copilăria nu este doar o simplă perioadă de tranziţie către viaţa matură, ci are o valoare de sine stătătoare în care fiinţa umană trebuie să se bucure de drepturile specifice vârstei, dar trebuie să înveţe noţiunea de “obligaţie” şi să conştientizeze faptul că este un membru al societăţii.

Raţiuni ce au stat la baza Convenţiei:

- dorinţa de a fi acoperite toate domeniile în care era necesară intervenţia societăţii, pt. Protecţia copiilor

- necesitatea concentrării într-un singur document a reglem. referitoare la copii

- cerinţa revizuirii normelor privind situaţiile în care interesele ocrotirorilor diferă de cele ale ocrotiţilor

CONVENŢIA O.N.U. PRIVIND DREPTURILE COPILULUI

CONVENŢIA O.N.U. PRIVIND DREPTURILE COPILULUI

CONVENŢIA O.N.U. PRIVIND DREPTURILE COPILULUI

Dreptul la un nivel de viaţă suficient

Dreptul la educaţie – asigurarea învăţământului primar obligatoriu, accesul la învăţământul secundar şi superior.

Dreptul la odihnă şi vacanţă

Dreptul la protecţie împotriva exploatării economice, a torturii şi a încălcării demnităţii.