Elaborarea Actelor Oficiale

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 68 în total
Cuvinte : 30395
Mărime: 94.72KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. CONCEPTUL SISTEMULUI DREPTULUI

Normele juridice alcătuiesc un tot unitar, fiind foarte strâns unite între ele, chiar dacă sunt deosebite prin conţinut. Ele formează un ansamblu coerent şi logic, prin urmare se constituie într-un sistem. Dreptul unui stat ni se înfăţişează nu ca o sumă aritmetică dată de totalitatea normelor juridice, ci ca un ansamblu al acestora, organizate, structurate într-un sistem pe baza anumitor principii, urmărind o anumită finalitate. Studierea sistemului dreptului are o mare importanţă teoretică şi practică şi anume: ajută organele de stat în procesul de elaborare şi perfecţionare a dreptului pentru a descoperi şi completa anumite lacune ale dreptului pozitiv, pentru eliminarea reglementărilor perimate şi asigurarea concordanţei între normele juridice. Sistemul dreptului stă la baza sistematizării legislaţiei, contribuie la perfecţionarea aplicării şi interpretării dreptului şi stă la baza clasificării ştiinţelor juridice.

Prin tehnică juridică se înţelege totalitatea procedeelor de ordin material şi intelectual care urmăresc aplicarea principiilor de drept la realităţile concrete ale vieţii sociale. Principiile de drept nu pot fi aplicate tale quale la realităţile sociale, ci prin intermediul anumitor procedee tehnice care dau celor dintâi întreaga eficienţă de care au nevoie. Elaborarea normelor de drept ţine de domeniul raţional, de domeniul cunoaşterii şi constituie o operaţie - în sine - de ordin logic. Aceste norme se impun în mod raţional, dar pentru aplicarea lor practică au nevoie de un element tehnic, constructiv. Nu credem că am greşi dacă am compara raportul dintre aceste două etape în elaborarea teoretico-practică a dreptului cu raportul care există între fond şi formă. Fondul constă în elaborarea logică a normelor juridice, iar forma constă în mijloacele tehnice prin care datele abstracte capătă eficienţă juridică, devenind aplicabile. O comparaţie cu ceea ce se întâmplă în procesul de formare a noţiunilor ne poate lămuri. Noţiunea se formează printr-un procedeu de natură logică: printr-o abstracţie şi generalizare. Dintr-un şir de obiecte omogene se scot, prin procesul de abstractizare, notele comune, iar prin generalizare aceste note comune sunt extinse asupra tuturor lucrurilor posibile de acelaşi fel. Această operaţie logică, mentală, ar rămâne fără de efect practic, dacă nu ar exista cuvântul rostit, care să concretizeze noţiunea, dându-i astfel posibilitatea unei trăiri concrete, unei aplicaţii practice.

Cuvântul rostit este elementul tehnic al noţiunii, fără de care aceasta ar fi redusă la o umbră fără corp, la un element fără nici un conţinut practic şi fără nici o valoare de întrebuinţare. La fel stau lucrurile şi în materie de drept, unde elaborarea normelor juridice nu capătă eficienţă practică decât prin intermediul tehnicii, care astfel devine un procedeu de realizare a dreptului în conformitate cu năzuinţele sociale. Ştiinţa dreptului stabileşte anumite principii generale, iar tehnica juridică urmăreşte să le aplice în mod concret la varietatea şi complexitatea vieţii sociale. Tehnica juridică presupune folosirea anumitor elemente convenţionale, care să adapteze şi să actualizeze principiile generale şi abstracte ale dreptului la finalităţile concrete şi precise ale respectivei societăţi. Fără să folosească elemente de fantezie şi arbitrare, tehnica juridică presupune anumite norme menite să realizeze aplicarea practică a regulilor de drept; aceste norme nu trebuie înţelese ca nişte reguli rigide şi dogmatice asemenea celor formulate de teologii medievali sau talmudişti, ci ca nişte principii directoare determinate de nevoile progresului juridic. Aceste principii urmăresc, pe de o parte, aplicarea regulilor de drept la toate cazurile posibile pe care le-ar scoate la viaţă mersul societăţii, iar, pe de alta, o certitudine, simplitate şi o economie de efort în procesul de realizare practică a dreptului.

I. DREPTUL

1. FACTORII OBIECTIVI DE CREARE A DREPTULUI

Problema crucială a ştiinţei juridice care, din antichitate a provocat discuţii, a ridicat întrebări şi creat incertitudini, a fost aceea a originei, structurii şi dezvoltării instituţiilor de drept; este vorba de acei factori care inspiră procesul de formare a dreptului, determinând apariţia, conţinutul şi evoluţia acestuia.

Trei sunt teoriile referitoare la această problemă.

După unii teoreticieni, dreptul are un caracter a priori, reprezintă un datum care dirijează şi inspiră normele sale juridice care, fără a fi drept pur, reprezintă o copie mai mult sau mai puţin fidelă a dreptului natural.

O altă opinie consideră că dreptul este numai dreptul pozitiv pe care-1 reduce la o serie de semne similare cu cele matematice, a căror valoare rezidă în ele înşile. Rezultând din voinţa abstractă a legiuitorului, ele se desprind de aceasta, devenind entităţi independente cu o valoare proprie, urmând a fi adaptate şi folosite la nevoile practicii.

O a treia concepţie consideră sursa dreptului un domeniu a cărui esenţă devine element social, economic, politic, psihologic, interesul, "natura lucrurilor" etc. Dreptul, ca fenomen social, are rădăcinile în condiţiile materiale ale vieţii sociale. In noţiunea de condiţii materiale intră mai mulţi factori.

Primul este cadrul geografic în care respectiva societate îşi desfăşoară activitatea sa; mediul geografic pune la dispoziţia locuitorilor resursele şi bunurile a căror folosinţă determină, în concordanţă cu alţi factori, nivelul dezvoltării sociale.

Al doilea factor rezidă în starea demografică a societăţii respective şi în fondul său structural, biologic. Este efectul demografic şi biologic.

In fine al treilea şi cel mai important factor al vieţii materiale îl constituie structura socială a societăţii, adică relaţiile de producţie care se stabilesc între locuitori.

Factorii sus menţionaţi constituie condiţiile vieţii materiale, elementul obiectiv al procesului de creare a dreptului, elementul său de existenţă.

La factorii obiectivi se adaugă elementul subiectiv, întrucât legile obiective de dezvoltare socială nu se realizează prin ele înşile, ci prin intermediul acţiunilor umane. Aceste acţiuni nu sunt mecanice, ci conştiente, urmând scopuri şi finalităţi bine determinate. Oamenii folosesc în mod creator şi util legile sociale obiective, contribuind astfel la dezvoltarea şi progresul social. In acest sens conştiinţa socială exercită o funcţie creatoare asupra factorilor obiectivi încât oamenii, a căror libertate constă în înţelegerea necesităţii, îşi făuresc propriul lor destin.

Factorul geografic joacă un rol important în procesul de creare a dreptului. Montesquieu în al său "L'esprit des lois" atribuie acestui factor un rol determinant în procesul de formare a dreptului, subapreciind ceilalţi factori şi în special pe cei socio-economici. Influenţa cadrului geografic trebuie privită sub două aspecte: acela al obiectului reglementării şi conţinutului acesteia.

Preview document

Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 1
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 2
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 3
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 4
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 5
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 6
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 7
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 8
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 9
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 10
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 11
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 12
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 13
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 14
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 15
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 16
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 17
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 18
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 19
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 20
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 21
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 22
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 23
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 24
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 25
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 26
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 27
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 28
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 29
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 30
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 31
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 32
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 33
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 34
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 35
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 36
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 37
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 38
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 39
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 40
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 41
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 42
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 43
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 44
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 45
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 46
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 47
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 48
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 49
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 50
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 51
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 52
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 53
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 54
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 55
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 56
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 57
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 58
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 59
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 60
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 61
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 62
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 63
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 64
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 65
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 66
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 67
Elaborarea Actelor Oficiale - Pagina 68

Conținut arhivă zip

  • Elaborarea Actelor Oficiale.doc

Alții au mai descărcat și

Contractul de Achiziții Publice de Lucrări

Introducere În literatura de specialitate franceză, se arată că a administra înseamnă a emite acte juridice care stabilesc drepturile şi...

Actorii Vietii Politice - Statul

Noţiunea de Stat s-a format din verbul latin “statuo”, care înseamnă “a pune, a aşeza, a întemeia”. Realitatea desigur cea mai puternică şi cea...

Conspect la Drept Procesual Civil

ACTIUNEA CIVILA Noţiune Acţiunea civilă este definită în literatura de specialitate ca fiind ansamblul mijloacelor procesuale prin care, în cadrul...

Cauzele care Inlatura Caracterul Penal al Faptei

O persoană, atunci când săvârşeşte sau participă la comiterea unei infracţiuni sau a unei fapte prevăzute de legea penală devine infractor. Această...

Delicventa Juvenila

9.1. CONSIDERATII TEORETICE Drumul foarte lung si complex pe care il parcurge copilul de la existenta biologica la cea sociala este, in esenta,...

Deontologia Magistratului

Termenul generic de magistrat ascunde funcţii diferite, determinate de jurisdicţia în care îşi exercită statutul său. Deontologia magistraţilor...

Drept Penal

CAUZELE CARE ÎNLÃTURÃ CARACTERUL PENAL AL FAPTEI Lectia 1. Cauzele care înlãturã caracterul penal al faptei. Aspecte generale Lectia 2. Cauzele...

Organizarea Magistraturii

1. Consiliul Superior al Magistraturii. Consiliului Superior al Magistraturii este un organism cu personalitate juridică, independent al cărui rol...

Ai nevoie de altceva?

''