Elemente de Drept Administrativ

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 49 în total
Cuvinte : 23347
Mărime: 107.29KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

• Capitolul I Dreptul administrativ - ramură a dreptului public

1. Delimitări de conţinut

Analiza puterii politice a sferei şi modalităţilor sale de manifestare, a raporturilor dintre exercitarea puterii instituţionalizate şi libertatea de acţiune a individului a reprezentat o preocupare esenţială pentru fondatorii gândirii politice şi juridice moderne. Dar, problemele legate de caracterul public şi privat al scopurilor individului au intrat în sfera de preocupare a gânditorilor încă din antichitate, îndeosebi prin scrierile lui Platon (“Republica”) şi Aristotel (“Politica”), unde se pledează pentru o formă de guvernământ care să evite ceea ce mult mai târziu Tocqueville şi J.S. Mill numeau “tirania majorităţii”, dar şi prin ideile prezumate de Pericle şi alţi reprezentanţi ai Marii Generaţii (ex. Polybius sau fondatorii dreptului privat roman). Ideea pronunţată de Aristotel cu privire la guvernământul mixt (“politeia”), prin care dorea să evite posibilitatea concentrarii puterii de către o singură persoană, aplicată apoi de Polybius în analiza specificului guvernământului din republica romană, revine în analizele lui J. Locke (care distinge între puterea legislativă, puterea executivă şi puterea federativă) şi este consacrată de către Ch. Louis de Montesquieu în “Despre spiritul legilor”. Abandonând limbajul specific dreptului natural, prin care Hobbes şi Locke căutau argumente pentru demonstrarea legitimării puterii politice, Montesquieu porneşte de la putere către libertatea individuală, căutând mecanismele de limitare a acesteia spre a se asigura posibilitatea de manifestare a libertaţii. Soluţia pentru evitarea abuzului de putere o reprezintă, la Montesquieu, limitarea puterii prin putere, el consacrând astfel, principiul separării puterii în stat, principiu conform căruia cele trei puteri – legislativă, executivă şi judecătorească – deţinute de organe speciale ale statului – se contraponderează şi controlează reciproc.

Se pune o întrebare: este legitimă critica vehementă pe care o realizează J.J. Rousseau principiului separaţiei puterilor, critică prin care diviziunii puterilor îi opune unicitatea întemeiată în suveranitatea emanată de la popor? Nu, întrucât principiul separaţiei puterilor nu vizează existenţa a trei puteri absolut autonome, ci exercitarea unor atribute ale puterii suverane de către organisme speciale ale statului, organisme care-şi controlează şi contraponderează activitatea (vezi: Adrian Gorun, “Libertatea - concept şi realitate”, Cluj, 2002).

Prezentăm, cu titlu de exemplu, aspecte legate de cadrul constituţional actual care face posibilă aplicarea principiului separaţiei puterilor:

- art. 85(1) din Constituţie: “Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” – rolul puterii legislative în desemnarea executivului;

- art. 132 din Constituţie stipulează că organismul Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuit din magistraţi aleşi, pentru o durată de “4 ani, de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţa comună”;

- alegerile pentru Preşedinte şi Parlament – conform Legii electorale – se realizează sub controlul unei comisii centrale electorale, desemnată prin tragere la sorţi, dintre membrii (judecători) – Curţii Supreme de Justiţie;

- Guvernul instrumentează proiectele legislative;

- în temeiul art. 114 din Constituţie, Parlamentul împuterniceşte Guvernul să adopte ordonanţe în limitele şi condiţiile prevăzute în Legea de abilitare;

- instanţele judecătoreşti sunt obligate, în soluţionarea cauzelor, aflate pe rol, să aplice legea;

- organele administraţiei de stat îşi desfăşoară intraga activitate pe baza şi în scopul executării legilor;

- actele autorităţilor administraţiei publice sunt supuse controlului (din perspectiva legalităţii lor), exercitat de organele judecătoreşti;

- Curtea Constituţională poate pronunţa decizii de neconstituţionalitate a unor legi, H.G., O.U. sau articole din acestea etc.;

Din aceste exemple, rezultă că formele de colaborare şi control al activităţii celor trei

puteri în stat nu influenţează (cel puţin teoretic), exercitarea principiului separaţiei puterilor în stat ci, demonstrează că, în aplicarea acestui principiu, puterile în stat sunt egale şi trebuie să fie neprivilegiate, iar funcţionarea lor în contextul acestui mecanism, asigură exprimarea suveranităţii şi statului de drept.

Normele de drept care reglementează organizarea, atribuţiile şi actele juridice pe care le adoptă sau emit organele statului ce realizează sarcinile şi competenţele celor trei puteri constituie dreptul public. Aceste norme sunt sistematizate în ramurile dreptului public:

- dreptul constituţional – ca ansamblu al normelor de drept privitoare la organizarea interioară a statului şi de guvernare a raporturilor statului cu persoanele fizice şi juridice;

- dreptul administrativ – ansamblu al normelor de drept ce reglementează organizarea şi activitatea organelor puterii executive, inclusiv raporturile acestor organe cu persoanele fizice şi juridice;

- dreptul financiar – ca ansamblu al normelor de drept ce reglementează modul de realizare a veniturilor bugetului de stat şi ale bugetelor locale, destinaţia cheltuielilor bugetului public – bugetul de stat şi bugetele locale;

- dreptul penal – constituit din normele de drept prin care se protejează valorile fundamentale lezate prin fape incriminate ca imfracţiuni;

- dreptul procesual civil şi dreptul procesual penal – ca ramuri de drept, constituite din norme juridice ce reglementează organizarea, competenţele şi activitatea instantelor judecătoreşti;

- dreptul internaţional public – ca totalitate a normelor ce reglementează raporturile unui stat cu alte state.

Această clarificare nu are ca scop elaborarea unor definiţii riguroase pentru fiecare

ramură de drept, ci prezintă importanţă din următoarele puncte de vedere:

a) demonstrează relaţia dintre diversitatea normelor de drept şi pluralitatea ramurilor dreptului;

b) identifică relaţia putere – ramură de dret.

Astfel, dreptul constituţional şi dreptul internaţional public corespund puterii legislative;dreptul administrativ şi dreptul financiar – puterii executive;dreptul penal, dreptul procesual penal şi dreptul procesual civil – puterii judecătoreşti;

Celelalte norme de drept reglementează raporturile dintre persoanele fizice şi juridice:

ele constituie dreptul privat cu subramuri, precum: dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul comercial, dreptul proprietăţii intelectuale, dreptul internaţional privat.

Preview document

Elemente de Drept Administrativ - Pagina 1
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 2
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 3
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 4
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 5
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 6
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 7
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 8
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 9
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 10
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 11
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 12
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 13
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 14
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 15
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 16
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 17
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 18
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 19
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 20
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 21
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 22
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 23
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 24
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 25
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 26
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 27
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 28
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 29
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 30
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 31
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 32
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 33
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 34
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 35
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 36
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 37
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 38
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 39
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 40
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 41
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 42
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 43
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 44
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 45
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 46
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 47
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 48
Elemente de Drept Administrativ - Pagina 49

Conținut arhivă zip

  • Elemente de Drept Administrativ.docx

Alții au mai descărcat și

Dezmembrămintele Dreptului de Proprietate

Dreptul de proprietate este un drept complet conferind cele trei attribute cunoscute: usus, fructus şi abusus adică posesia, folosinţa şi...

Drept Administrativ Comparat

Consideraţii introductive. Bazele dreptului administrativ comparat. Dreptul administrativ comparat- caracteristici. Conceptul de administraţie în...

Drept Administrativ

Curs 1 Elemente introductive privind administratia publica si dreptul administrativ Cuvantul “administratie” provine din limba latina :...

Sisteme Societare. Uniunile de Persoane Juridice, Concernele, Grupurile Financiar-Industriale

7.1. Dispozitii generale Concentrarea capitalului si expansiunea activitatii de intreprinzator pe teritoriul intregului stat si chiar peste hotare...

Sisteme Administrative Europene

Capitolul I. Consideraţii introductive § 1. Conceptul de administraţie publică Abordarea completă şi complexă a diferitelor sisteme de...

Curriculum Dezmembramintele Dreptului de Proprietate

I. PRELIMINARII Cursul opţional “Dezmembrămintele dreptului de proprietate”/„Mijloacele de garantare a executării obligaţiilor” reprezintă un...

Contractul de Credit Bancar

Secţiunea I Sediul materiei Principala reglementare a contractelor de credite o constituie O U G nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi...

Psihologie Juridică

Cursul 1 CULTURA SI DREPTUL 1.1 NORMELE SOCIALE SI NORMA JURIDICA. 1.2 VALORILE. Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica...

Te-ar putea interesa și

Răspunderea Președintelui României

Introducere Instituţia Şefului Statului constituie una dintre cele mai vechi autorităţi politice, ea a apărut odată cu statul, cunoscând o...

Drepturile și obligațiile funționarilor publici

CAPITOLUL I EVOLUŢIA REGLEMENTĂRII STATUTARE A FUNCŢIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA În ţara noastră, conceptul de statut este folosit pentru prima dată în...

Administrația publică centrală de specialitate - elemente de istorie și contemporaneitate

Capitolul I 1.1 Scurt istoric al administraţiei publice, în România 1.1.1 Apariţia statului român Unul din aspectele cele mai deprimante ale...

Pregătirea profesională și dezvoltarea carierei funcționarilor publicii

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa problemei abordate. Implementarea şi perfecţionarea activităţii funcţionarilor publici în administraţia...

Natura juridică a raporturilor administrative - Societatea comercială

Putem spune că dreptul comercial (devenit al profesioniștilor) este și va rămâne ramura cea mai dinamică a dreptului privat. Acesta este definit ca...

Funcția publică - noțiune, caracterizare, clasificare

I. Consideratii preliminare Functia publica este o institutie juridica a dreptului public, în general, si ale dreptului administrativ în...

Administrația publică de stat - prefectul și prefectura

1. Istoricul institutiei prefectului in Romania In traditia juridica romaneasca influenta romana are cea mai mare pondere dat fiind statutul...

Raportul Juridic de Drept Administrativ și Raportul Juridic de Drept Civil

1. Noţiuni generale despre dreptul administrativ și dreptul civil Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului care cuprinde ansamblul...

Ai nevoie de altceva?