Elemente de Drept Constitutional - Partea II

Curs
8/10 (6 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 28721
Mărime: 80.32KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: lect univ Florin Bobin
universitatea Bioterra

Extras din document

Organizarea statala a puterii

Puterea de stat este una din manifestarile fenomenului mai larg de putere (autoritate), fenomen caracteristic oricarei societati. O analiza completa a acestui fenomen, fie si numai din perspectiva dreptului constitutional, nu se poate limita doar la aspectele de ordin eminamente juridic (teoria raportului juridic de drept constitutional si specificul normei juridice de drept constitutional, teoria constitutiei, teoria drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor), ci trebuie sa includa, cu necesitate si aspectele prin care aceste institutii juridice se manifesta în concret, în viata de zi cu zi. Examinarea institutiilor politice devine astfel un complement util pentru întelegerea notiunilor si conceptelor de drept constitutional. Asa cum am aratat, în sens restrâns, în drept, prin institutie se întelege un grup de norme juridice, unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect care îi asigura unitatea si permanenta. Prin institutie politica întelegem organele însarcinate sa realizeze puterea politica si normele privitoare la aceasta realizare.

Popor, natiune, putere de stat, puteri publice

Categoria cea mai des întâlnita în teoria si practica sistemelor constitutionale este categoria putere. Ea apare în exprimari nuantate precum: putere politica, putere de stat, puteri politice, sau pur si simplu putere. Fiind si dovedindu-se a fi categoria-cheie în organizarea statala a societatii umane, puterea (în sensul cuceririi sau aproprierii sale) a fost si ramâne scopul fundamental al revolutiilor, miscarilor si convulsiilor sociale.

Uneori categoria putere este exprimata prin cea de suveranitate. Asemenea similitudini explica exprimarile constitutionale. Astfel, constitutiile stabilesc ca suveranitatea (unele adauga nationala) sau puterea (puterile) apartine (rezida în) poporului.

Articolul 2 din Constitutia actuala a României, asa cum a rezultat textul în urma revizuirii din 2003, stabileste ca „Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, consti¬tuite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".

Relatia stat - putere de stat (puteri publice)

Statul nu este altceva decât organizarea statala a puterii poporului, este institutionalizarea acestei puteri.

Daca vorbim de stat sau de putere (puteri) de stat vorbim despre unul si acelasi lucru. De unde identitatea între exprimarile autoritati statale si autoritati ale puterii sau functiile statului si functiile puterii.

În legatura cu exprimarile putere politica si putere de stat se impun de asemenea unele precizari. Ele pot evoca aceleasi notiuni, dar pot fi folosite si pentru a evoca notiuni ce se afla într-o strânsa legatura, dar neconfundabile si care privesc fenomenul general (complex) putere. Astfel daca termenul politic desemneaza caracterul social al puterii, exprimarea putere politica desemneaza puterea poporului, natiunii. Termenul politic poate desemna caracterul puterii unor formatiuni, a unor asociatii, al puterii partidelor. Puterile statale au si ele trasaturi politice, iar termenul politic la rândul sau este nuantat explicat.

Într-o explicatie simpla, puterea (puterile) statala este forma de organizare statala a puterii poporului (politice). Daca aceasta organizare se realizeaza prin mai multe grupe (categorii, autoritati, puteri) de organe de stat, cu functii (împuterniciri) si trasaturi clar definite si caracterizate prin autonomie organizatorica si functionala, precum si prin echilibru reciproc si colaborare, suntem în prezenta separatiei/echilibrului puterilor. Aceasta stare este specifica sistemelor de guvernamânt democratice. Daca însa organizarea si functionarea acestor organe de stat sunt caracte¬rizate prin centralism si concentrare, suntem în prezenta unicitatii puterii, stare specifica sistemelor de guvernamânt totalitare.

Functia fundamentala a statului (puterilor) este de a exprima si realiza ca vointa general obligatorie (vointa de stat) vointa poporului.

Trasaturile generale ale puterii organizate statal. Deosebirile de alte puteri

Întelegem prin trasaturi generale ale puterii de stat acele caractere esentiale si comune tuturor tipurilor de putere de stat, care permit gruparea lor într-o notiune generala si care diferentiaza în acelasi timp puterea de stat de orice alt fenomen. Pot fi identificate urmatoarele trasaturi generale ale puterii de stat: 1) caracterul de putere; 2) putere de constrângere; 3) putere sociala; 4) putere de a exprima si realiza vointa ca vointa de stat; 5) caracterul organizat; 6) suveranitatea.

1. Caracterul de putere

Acest caracter general al puterii de stat, exprimând genul proxim în definirea puterii de stat, consta în aceea ca puterea este o putinta efectiva de a exprima si realiza vointa ca vointa obligatorie pentru întreaga societate.

2. Puterea de stat este o putere de constrângere

Fiind o putere sociala, puterea de stat se distinge în cadrul fenomenului putere prin faptul ca este o putere de constrângere, în realizarea vointei lor, guvernantii apeleaza la un întreg arsenal de mijloace, folosind chiar constrângerea de stat împotriva celor care nu se supun.

Preview document

Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 1
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 2
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 3
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 4
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 5
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 6
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 7
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 8
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 9
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 10
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 11
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 12
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 13
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 14
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 15
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 16
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 17
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 18
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 19
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 20
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 21
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 22
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 23
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 24
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 25
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 26
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 27
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 28
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 29
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 30
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 31
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 32
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 33
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 34
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 35
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 36
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 37
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 38
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 39
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 40
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 41
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 42
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 43
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 44
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 45
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 46
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 47
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 48
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 49
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 50
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 51
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 52
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 53
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 54
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 55
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 56
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 57
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 58
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 59
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 60
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 61
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 62
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 63
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 64
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 65
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 66
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 67
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 68
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 69
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 70
Elemente de Drept Constitutional - Partea II - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Elemente de Drept Constitutional - Partea II.doc

Alții au mai descărcat și

Cetățenia

Cap. 2 NOTIUNEA DE CETATENIE Organizarea concreta a statului nu se poate realiza decât în raport cu populatia si cu teritoriul. Populatia îsi...

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Ordinea Constitutionala in Contextul Integrarii Romaniei in Uniunea Europeana

Ordinea constitutionala este impusa si mentinuta de legea fundamentala , respectiv de Constitutie si de întregul sistem juridic national supus...

Dreptul Familiei

MULTIPLE CHOICE 1) Casatoria este : a. un act juridic obiectiv; b. un act juridic conditie; c. un contract. RASPUNS: B 2) Conditiile de fond...

Argumente Pro și Contra Parlamentului Bicameral

Bicameralismul este solutia structurala fireasca pentru statele feudale unde a doua camera reprezinta statele componente, având o asa-numita...

Drept Constitutional

1. Care sunt elementele componente ce pot fi subsumate conceptului de drept? a. ansamblul regulilor de conduita generale si obligatorii b. reguli...

Controlul constitutionalitatii legilor exercitat de curtea constitutionala.

Statul de drept Aceasta sintagma reflecta interdependenta dintre cele doua fenomene sociale, fiecare având tendinte opuse: statul (puterea) de...

Metodologia Juridică

METODOLOGIA JURIDICA 1. Notiunea metodologiei juridice Stiinta dreptului, chemata sa cerceteze realitatea juridica extrem de dinamica si...

Ai nevoie de altceva?