Elemente de Drept Constitutional - Partea II

Imagine preview
(8/10 din 6 voturi)

Acest curs prezinta Elemente de Drept Constitutional - Partea II.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 71 de pagini .

Profesor: lect univ Florin Bobin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

Organizarea statala a puterii

Puterea de stat este una din manifestarile fenomenului mai larg de putere (autoritate), fenomen caracteristic oricarei societati. O analiza completa a acestui fenomen, fie si numai din perspectiva dreptului constitutional, nu se poate limita doar la aspectele de ordin eminamente juridic (teoria raportului juridic de drept constitutional si specificul normei juridice de drept constitutional, teoria constitutiei, teoria drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor), ci trebuie sa includa, cu necesitate si aspectele prin care aceste institutii juridice se manifesta în concret, în viata de zi cu zi. Examinarea institutiilor politice devine astfel un complement util pentru întelegerea notiunilor si conceptelor de drept constitutional. Asa cum am aratat, în sens restrâns, în drept, prin institutie se întelege un grup de norme juridice, unite pe criteriul unui obiect comun de reglementare, obiect care îi asigura unitatea si permanenta. Prin institutie politica întelegem organele însarcinate sa realizeze puterea politica si normele privitoare la aceasta realizare.

Popor, natiune, putere de stat, puteri publice

Categoria cea mai des întâlnita în teoria si practica sistemelor constitutionale este categoria putere. Ea apare în exprimari nuantate precum: putere politica, putere de stat, puteri politice, sau pur si simplu putere. Fiind si dovedindu-se a fi categoria-cheie în organizarea statala a societatii umane, puterea (în sensul cuceririi sau aproprierii sale) a fost si ramâne scopul fundamental al revolutiilor, miscarilor si convulsiilor sociale.

Uneori categoria putere este exprimata prin cea de suveranitate. Asemenea similitudini explica exprimarile constitutionale. Astfel, constitutiile stabilesc ca suveranitatea (unele adauga nationala) sau puterea (puterile) apartine (rezida în) poporului.

Articolul 2 din Constitutia actuala a României, asa cum a rezultat textul în urma revizuirii din 2003, stabileste ca „Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, consti¬tuite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".

Relatia stat - putere de stat (puteri publice)

Statul nu este altceva decât organizarea statala a puterii poporului, este institutionalizarea acestei puteri.

Daca vorbim de stat sau de putere (puteri) de stat vorbim despre unul si acelasi lucru. De unde identitatea între exprimarile autoritati statale si autoritati ale puterii sau functiile statului si functiile puterii.

În legatura cu exprimarile putere politica si putere de stat se impun de asemenea unele precizari. Ele pot evoca aceleasi notiuni, dar pot fi folosite si pentru a evoca notiuni ce se afla într-o strânsa legatura, dar neconfundabile si care privesc fenomenul general (complex) putere. Astfel daca termenul politic desemneaza caracterul social al puterii, exprimarea putere politica desemneaza puterea poporului, natiunii. Termenul politic poate desemna caracterul puterii unor formatiuni, a unor asociatii, al puterii partidelor. Puterile statale au si ele trasaturi politice, iar termenul politic la rândul sau este nuantat explicat.

Într-o explicatie simpla, puterea (puterile) statala este forma de organizare statala a puterii poporului (politice). Daca aceasta organizare se realizeaza prin mai multe grupe (categorii, autoritati, puteri) de organe de stat, cu functii (împuterniciri) si trasaturi clar definite si caracterizate prin autonomie organizatorica si functionala, precum si prin echilibru reciproc si colaborare, suntem în prezenta separatiei/echilibrului puterilor. Aceasta stare este specifica sistemelor de guvernamânt democratice. Daca însa organizarea si functionarea acestor organe de stat sunt caracte¬rizate prin centralism si concentrare, suntem în prezenta unicitatii puterii, stare specifica sistemelor de guvernamânt totalitare.

Functia fundamentala a statului (puterilor) este de a exprima si realiza ca vointa general obligatorie (vointa de stat) vointa poporului.

Trasaturile generale ale puterii organizate statal. Deosebirile de alte puteri

Întelegem prin trasaturi generale ale puterii de stat acele caractere esentiale si comune tuturor tipurilor de putere de stat, care permit gruparea lor într-o notiune generala si care diferentiaza în acelasi timp puterea de stat de orice alt fenomen. Pot fi identificate urmatoarele trasaturi generale ale puterii de stat: 1) caracterul de putere; 2) putere de constrângere; 3) putere sociala; 4) putere de a exprima si realiza vointa ca vointa de stat; 5) caracterul organizat; 6) suveranitatea.

1. Caracterul de putere

Acest caracter general al puterii de stat, exprimând genul proxim în definirea puterii de stat, consta în aceea ca puterea este o putinta efectiva de a exprima si realiza vointa ca vointa obligatorie pentru întreaga societate.

2. Puterea de stat este o putere de constrângere

Fiind o putere sociala, puterea de stat se distinge în cadrul fenomenului putere prin faptul ca este o putere de constrângere, în realizarea vointei lor, guvernantii apeleaza la un întreg arsenal de mijloace, folosind chiar constrângerea de stat împotriva celor care nu se supun.

Fisiere in arhiva (1):

  • Elemente de Drept Constitutional - Partea II.doc

Alte informatii

universitatea Bioterra