Elemente de Drept International

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 19 în total
Cuvinte : 15979
Mărime: 53.91KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

APARIŢIA SI DEZVOLTAREA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC

A. PRIMELE REGULUI DE DREPT INTERNAŢIONAL

• primele reguli de drept internaţional au apărut în orânduirea sclavagistă, în practica relaţiilor dintre primele state din orientul antic; relaţiile erau caracterizate de confruntări violente pentru cucerirea de teritorii, bogăţii, sclavi etc; caracteristica primelor norme era inegalitatea dintre oameni şi dintre state;

• şi mai înainte de sclavagism, în epoca gentilică, au existat relaţii între şefii de triburi, cârmuite de norme nescrise care nu aveau caracter juridic( soli, înţelegeri, sprijin reciproc, lupte pentru putere) ;

• necesităţile, de ordin politic şi economic, au impus cristalizarea normelor chiar dacă numai într-o sferă restrânsă de domenii: război, pace, primirea solilor, încasarea dărilor de la statele învinse, schimburile comerciale, soarta învinşilor, ostatecii protecţia străinilor, uniuni politice sau religioase, conferinţe interstatale, neutralitatea pe timp de război; aceste norme au avut un rol progresist în istoria întregii omeniri, până astăzi;

1. EGIPTUL ANTIC

• relaţii comerciale şi politice extinse cu statele din orient; aveau o cancelarie de stat pentru treburile străine; confruntări şi războaie; dezvoltarea corespondenţei diplomatice ( Tăbliţele de la Tell-Amarna, pe320 de tăbliţe de lut ars, secolele 14- 15 î.e.n. corespondenţa cu Babilonul referitoare la război şi pace);

• Primele tratate; Tratatul sublim, între Ramses al II-lea şi Hatuşil al III-lea, regele hitiţilor; cuprinsul: introducere, textul propriu-zis şi formulele religioase, care asigurau respectarea regulilor convenite (premergătorul postulatului Pacta sunt servanda); era un tratat de alianţă, de prietenie şi ajutor reciproc împotriva unor atacuri, ; stipula înapoierea sclavilor refugiaţi, înlăturarea răscoalelor sclavilor, tratamentul sclavilor extrădaţi, care nu erau torturaţi sau exterminaţi, li se aplicau alte pedepse;

• în aceşi epocă, regii asirieni se auto-intitulau protectori ai tratatelor, au folosit scrierea cuneiformă în corespondenţa diplomatică

2. CHINA ANTICĂ

• izvoarele chineze au o vechime de peste trei mii de ani; ele conţin obligaţii faţă de terţi şi condamnă războiul pornit fără justificare; a cunoscut instituţia diplomaţiei înfăptuită de călători ( ambasadori şi de tâlmaci); numeroase idei despre războaiele drepte şi nedrepte,

• în secolul al VI-lea a fost încheiat un Tratat privind renunţarea la război şi soluţionarea diferendelor prin arbitraj; este primul tratat de neagresiune din istorie; s-a încercat stăvilirea invaziei hunilor şi mongolilor;

• tranşarea disputelor se făcea în cadrul unor conferinţe internaţionale: aşa-numitele Congrese ale monarhilor; idei despre purtarea războiului, reguli adecvate pe timpul acestora.

• necesitatea respectării convenţiilor încheiate; ideea şi concepţia despre o uniune a popoarelor;

• utilizarea solilor în relaţiile cu parţii; ceremonialul primirii solilor dezvoltat;

3. INDIA ANTICĂ

• izvoare multiple privind o intensă activitate internaţională; lucrări cu caracter juridic valoroase, concepţii înaintate:

• Rig-Vedele, texte religioase, consemnează existenţa unor misiuni diplomatice;

• Gautama Sutra( secolul VI) şi legile lui Manu (secolul V) utilizau denumirea de legile ţărilor;

• Antha shastra, lucrare a primului ministru al regelui Ciandragupta, enumera patru clase de diplomaţi, considera sacre tratatele, descria reguli privind desfăşurarea războiului şi mijloacele de impunere a păcii, relaţiile de prietenie cu vecinii, importanţa negocierilor ; instituţia ostatecilor ca garanţie a respectării convenţiilor; făcea distincţia dintre combatanţi şi necombatanţi, prevedea interdicţia uciderii prizonierilor şi a utilizării focului ca mijloc de purtare a războiului;

• evreii interziceau uciderea femeilor şi distrugerea pomilor fructiferi, iar duşmanului încercuit i se dădea posibilitatea de ase retrage.

4. GRECIA ANTICĂ

• ample relaţii între statele-cetăţi şi cu imperiile vremii; a luat naştere un drept convenţional variat; războaie, tratate, schimburi politice, diplomatice, comerciale; se utilizau vestitorii şi mai târziu solii; solilor li se remiteau diploma; persoana solului era inviolabilă;

• încheiate multe tratate religioase militare, denumite symachii, şi tratate comerciale, de pace, de neagresiune, de ajutor reciproc, precum şi acorduri privind drepturile străinilor; ele erau întărite prin jurământ religios şi gravate pe stâlpi din piatră;

• consemnăm primul document diplomatic european: Tratatul dintre elini şi hereeni, sec.VI î.e.n., altul dintre Macedonia şi Colchidia, sec. IV î.e.n., tratatul de pace dintre Atena şi Sparta, din 421 care a pus capăt războiului, urmat de un tratat de ajutor reciproc;

• in practica externă, grecii utilizau arbitrajul, prevăzut în clauzele tratatelor, ca şi mediaţiunea, ca mijloace de soluţionare a disputelor dintre cetăţi;

• au existat tratate de alianţă, prevederi pentru menţinerea păcii şi prevederi tinzând la instituirea unui sistem de securitate colectivă: ideea unei asociaţii a statelor-cetăţi, de tip federal, cu organe de conducere comune şi tribunale arbitrale pentru soluţionarea litigiilor;

• instituţia proxeniei, a ospitalităţii; Proxenul era dregătorul care apăra interesele străinilor şi statelor străine, asemănător consulilor sau diplomaţilor de astăzi; o instituţie ce conţinea regimul juridic al străinului: isopolitia;

• războaiele erau precedate de o declaraţie şi de formule solemne, preoţii, templele şi persoanele refugiate în ele erau ocrotite, solii erau inviolabili; în schimb, prizonierii erau ucişi sau duşi în sclavie, iar bunurile duşmanului deveneau trofee;

• reţinem jurişti şi filozofi de marcă: Herodot, Tucidide, Platon, Aristotel: idei despre războaie legitime şi nelegitime, obiceiurile războiului, pace;

5. ROMA ANTICĂ

• romanii au adus contribuţii însemnate la dezvoltarea D.I.P. şi a relaţiilor cu alte popoare; ei au dezvoltat cel mai întins şi mai puternic stat şi imperiu sclavagist din istorie;

• problematica relaţiilor externe cădea în sarcina Senatului şi a Colegiului sacerdotal ( Colegiul fetialilor), condus de pater patratus, , care avea rolul esenţial în tranşarea diferendelor, declanşarea războiului, încheierea păcii şi a tratatelor de alianţă, după un anumit ritual; erau aplicate norme incluse într-un cod religios, denumit ius feţiale, care reglementau atribuţiile în materia tratatelor, extrădării, declarării războiului;

• cu cei consideraţi egali, romanii încheiau tratate de prietenie sau neutralitate ori de alianţă; pentru cei inferiori, erau consacrate forme de dependenţă,de vasalitate, de protectorat ei nu încheiau tratate de pace, războaiele se încheiau prin armistiţii pe o perioadă scurtă de timp şi prin distrugerea duşmanilor, urmată de capitularea sa necondiţionată, respectiv supunerea acestuia puterii romane;

• se considera că tratatele trebuie respectate cu bună credinţă( pacta sunt servanda), iar în relaţiile diplomatice foloseau ambasadori, oratori şi vestitori

• obiceiurile războiului se caracterizau printr-o mare cruzime; celebra sintagmă Vae victis justifica distrugerea oraşelor, transformarea prinşilor în sclavi, jefuirea bogăţiilor invinşilor;

• protecţia străinilor: de ea se ocupa un funcţionar special( praetor peregrinus);

• extinderea relaiilor cu străinii au condus la formarea lui ius gentium care cuprinde atât reguli de drept internaţional, cât si norme privind raporturile de drept privat dintre romani şi străini;

• reţinem o serie de concepţii si idei valoroase: Cicero vorbea despre ius gentium care guvernează întreaga lume şi despre bellum justum; Gaius şi Ulpian considerau că ius gentium s-a născut odată cu umanitatea; Paulus vorbea despre un drept al tuturor popoarelor; Vergiliu cânta pacea universală; Seneca despre statul universal; Marc Aureliu se considera cetăţean al universului.

Preview document

Elemente de Drept International - Pagina 1
Elemente de Drept International - Pagina 2
Elemente de Drept International - Pagina 3
Elemente de Drept International - Pagina 4
Elemente de Drept International - Pagina 5
Elemente de Drept International - Pagina 6
Elemente de Drept International - Pagina 7
Elemente de Drept International - Pagina 8
Elemente de Drept International - Pagina 9
Elemente de Drept International - Pagina 10
Elemente de Drept International - Pagina 11
Elemente de Drept International - Pagina 12
Elemente de Drept International - Pagina 13
Elemente de Drept International - Pagina 14
Elemente de Drept International - Pagina 15
Elemente de Drept International - Pagina 16
Elemente de Drept International - Pagina 17
Elemente de Drept International - Pagina 18
Elemente de Drept International - Pagina 19

Conținut arhivă zip

  • Elemente de Drept International.doc

Alții au mai descărcat și

Izvoarele Dreptului Financiar

Introducere Finanţele publice constituie baza activităţii economice, politice, culturale, sociale a statelor moderne şi în mare măsură, progresul...

Statutul Refugiaților în Europa

INTRODUCERE ”Un loc pe care să-l numim acasă” Fiecare din noi are nevoie de un loc pe care să-l numească acasă – un loc unde “aparţinem”. Dar...

Secretarul Unitatii Administrativ-Teritoriale

CAPITOLUL I CLASIFICAREA FUNCTIILOR PUBLICE I.1. NOTIUNEA DE FUNCTIE PUBLICA Mijloacele prin care se realizeaza administratia publica sunt...

Drept International Public

Drept international public MULTIPLE CHOICE 1. Relatiile diplomatice sunt codificate, in prezent prin : a. Conventia adoptata la Viena in anul...

Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr 1346 din 29 Mai 2000 privind Procedurile de Faliment - Aspecte Generale

Capitolul I.Clarificări conceptuale Din punct de vedere etimologic, denumirea de procedură a falimentului derivă din <<faillir>>, cuvânt care...

Convenția de Arbitraj

Capitolul I.Precizări prealabile.Noţiunea de arbitraj Conceptul de arbitraj comercial internaţional comportă mai multe accepţiuni: a)într-o primă...

Aplicarea Tratatelor de Drept International Public

APLICAREA TRATATELOR INTERNAŢIONALE I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND TRATATELE INTERNAŢIONALE Problema obligaţiilor şi drepturilor ce decurg...

Jurisdictia Penala Internationala

1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale Progresele notabile pe care dreptul internaţional penal le-a realizat în ultimul secol în...

Ai nevoie de altceva?

''