Etica Profesionala si Transparenta in Administratia Publica

Imagine preview
(7/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Etica Profesionala si Transparenta in Administratia Publica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 27 de pagini .

Profesor: Lector Bogdan Ciubotaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

I. Transparenţa decizională şi principiile administraţiei deschise
I.1. Conceptul de „transparenţă decizională”
I.2. Liberul acces la informaţiile de interes public şi transparenţa decizională ca instrumente de promovare a bunei guvernări
I.3. Dificultăţi şi constrângeri în aplicarea legislaţiei privind transparenţa decizională
I.4. Concluzii şi recomandări privind îmbunătăţirea legislaţiei şi a practicilor
II. Standarde profesionale şi deontologice. Codul de conduită al funcţionarilor publici şi personalului contractual
II.1. Aspecte generale şi principii aplicabile deontologiei funcţionarului public român
III. Integritatea publică. Protecţia avertizorilor
IV.1. Conceptul de integritate publică
IV.2. Monitorizarea modului de implementare a Legii 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii - Legea avertizorilor de integritate
IV.2.1. Introducere
IV.2.2. Prezentarea succintă a Legii nr. 571/2004 - mijloc de combatere a corupţiei
IV.2.3. Stadiul implementării legii avertizorilor de integritate
IV.2.4. Percepţia şi experienţa cetăţenilor din comunităţile locale cu privire la integritatea funcţionarilor publici locali

Extras din document

I. Transparenţă decizională şi principiile administraţiei deschise

I.1. Conceptul de „transparenţă decizională”

Sintagma de transparenţă decizională desemnează setul de instrumente prin care administraţia (instituţiile şi autorităţile administraţiei publice locale) dă socoteală cetăţenilor / contribuabililor cu privire la activitatea desfăşurată în serviciul acestora. În calitatea lor de contribuabili, cetăţenii au dreptul de a fi informaţi sau consultaţi, precum şi de a participa la deciziile luate de către autorităţile administraţiei publice locale şi centrale, pe care le susţin financiar prin taxele şi impozitele pe care le plătesc.

Transparenţa activităţii administraţiei publice locale constituie regula în toate etapele şi procedurile (premergătoare, concomitente şi ulterioare) deciziei administrative, confidenţialitatea fiind excepţia care se limitează la informaţia stabilită prin lege datorită nevoii protejării unor interese specifice domeniului siguranţei publice, prevenirii infracţiunilor, protejării monezii şi a creditului, a intimităţii.

Lipsa transparenţei, alături de alte carenţe ale activităţii de reglementare, conduce la încrederea scăzută a societăţii în forţa şi importanţa actelor normative. Absenţa consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină o accentuată instabilitate legislativă şi nu oferă siguranţa necesară cadrului legal existent în România. Aplicarea reală a principiului transparenţei (care acoperă si procedurile, şi garanţiile care privesc atât accesul la informaţii, cât şi participarea la procesul de decizie) ar duce la o mai mare încredere în legi şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi.

Transparenţa are rolul de a preveni acţiunile care ameninţă integritatea publică (acte de corupţie) şi de a evalua performanţa administraţiei publice locale (capacitatea administrativă).

Modalităţile prin care se operaţionalizează transparenţa ţin de:

• asigurarea accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public,

• participarea cetăţenilor la elaborarea de acte normative şi la şedinţele publice.

Pornind de la această premisă, totuşi nu orice intâlnire a administraţiei publice în care se discută despre un proiect de lege este o consultare publică. Consultarea publică presupune îndeplinirea unei proceduri minime de lucru:

- publicarea proiectului de reglementare;

- anunţarea intenţiei de a reglementa;

- solicitarea şi înaintarea unor opinii / comentarii la un text de reglementare, prin realizarea unui schimb de documente, într-un interval de timp dat;

- dezbaterea acestor documente în şedinţă publică.

În lipsa acestor elemente nu se poate spune că a avut loc o consultare publică.

Pe de altă parte, cetăţenii nu pot participa la reglementarea unor chestiuni sau la şedinţele publice care dezbat informaţii privind:

• apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică;

• activităţi comerciale, dacă afectează concurenţa loială;

• datele personale

I.2. Liberul acces la informaţiile de interes public şi transparenţa decizională ca instrumente de promovare a bunei guvernări

Informatia este oxigenul democratiei, iar democraţia ar fi de neconceput fără accesul liber al publicului la informaţii. Lipsa transparenţei în viaţa politică şi în actul de guvernare reprezintă unul dintre obstacolele cele mai greu de depăşit către o societate democratică, în care cetăţenii să aibă încredere în oamenii politici şi în guvernanţi. Dar informaţia nu reprezinta numai o necesitate pentru cetăţeni, ea este şi un element esenţial al unei bune conduceri. Istoria mai veche sau mai recentă ne arată că o guvernare proastă are nevoie de secrete pentru a putea rezista, dar şi realitatea că secretomania şi autoritarismul guvernărilor duce, în mod inevitabil, la proliferarea abuzului, corupţiei şi ineficienţei şi, în final, la falimentul regimurilor de acest tip.

Cu toate acestea, majoritatea guvernelor preferă să-şi administreze afacerile in secret. În Swahili, unul dintre cuvintele folosite pentru guvern inseamnă "secret cumplit". Chiar şi guvernele democratice preferă să-şi administreze majoritatea afacerilor la adăpost de ochii publicului. Şi guvernele pot găsi oricând motive pentru a păstra secrete - interesele privind securitatea naţională, ordinea publică şi interesul mai larg al publicului sunt câteva exemple in acest sens. Prea adesea guvernele tratează informţia oficială drept proprietatea lor în loc de a o privi drept un bun pe care il deţin şi il păstrează in numele poporului.

De aceea, accesul neîngrădit al cetăţenilor la informaţia de interes public şi participarea lor la luarea deciziilor sunt considerate două dintre premisele cele mai importante ale unei guvernări democratice şi responsabile. Informaţia le permite cetăţenilor, pe de o parte, să aprecieze în cunoştinţă de cauză acţiunile administraţiei, iar pe de altă parte, să participe în mod avizat la dezbaterile şi la luarea deciziilor care îi privesc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Etica Profesionala si Transparenta in Administratia Publica.doc

Alte informatii

Curs predat in cadrul programelor de perfectionare continua a functionarilor publici si alesilor locali, organizate de Centrul regional de formare continua in administratia publica Iasi, 2007-2008