Filosofia Dreptului

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 12405
Mărime: 50.59KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

I. Originea si natura filosofiei

1. Necesitatea filosofarii si perenitatea filosofiei

- Cuvantul “filosofie”, etimologic, provine din greaca veche, din imbinarea a doua etinomuri, “philia” – dragoste si “sophia” – intelepciune

- Initial, termenul desemna orice efort al spiritului omenesc pentru a dobandi cunostinte noi, de a cauta intelepciunea si de a trai prin ea

- Grecii deosebeau intre “intelept” – acel om care cunoaste, e dornic sa cunoasca cat mai mult despre el si lumea inconjuratoare, si “intelepciune” – a te comporta in consens cu cunoasterea dobandita despre sine si despre lumea din afara

- Pentru filosofi, este caracteristic faptul ca pun in discutie atat conditiile posibilitatii cat si valabilitatea obiectului filosofiei

- Intotdeauna proprie filosofiei a fost clarificarea de sine in privinta a ceea ce face ea de fapt si daca ceea ce face are vreun sens, vreun rost.

- Filosoful are o perspectiva aparte asupra lumii, deosebita de cea a unui om de stiinta specializat intr-un domeniu particular al cunoasterii.

- Obiectul filosofiei trebuie sa aiba toata generalitatea cu putinta.

- Intr-o anumita etapa istorica, cand stiinta se afla la incepturi, filosofia facea corp comun cu celelalte cunostinte despre om si cosmos. Mai tarziu, filosofia a fost inaltata, fara a castiga din aceasta, la rangul de :stiinta a stiintelor”. Deseori a fost asociata cu stiintele oculte

- Platon considera ca “Filosofia se naste din uimire”, iar Aristotel adauga sentimentul de mirare al omului fata de lucruri pe care altii nici nu le iau in considerare

- Intrebarile filosofice de principiu pot fi legate de emotie, de uimire, de o indoiala profunda.

2. Cunoasterea filosofica si domeniile filosofiei

- Filosofia are un caracter de sistematizare, de coerenta si articulare a mai multor domenii centrate pe perspectiva primordiala in intelegerea lumii, a vietii.

- Sistematizarea este menita sa ne sprijine sa examinam si sa valorizam cunostintele din diverese domenii, despre existenta si se adreseaza unui nivel inalt de intelegere.

- Filosofia, argumenteaza Hegel, incepe acolo unde ceea ce exista e luat, tradus sub semnul generalitatii

- Obiectul filosofiei – existenta in generalitatea ei, acest mod de a cunoaste fiind structurat ca o conceptie totalizatoare si totalizanta despre lume.

- Vizeaza o explicatie foarte generala privind natura si principiile ultime ale existentei.

- Pentru aparitia filosofiei si a filosofilor au trebuit satisfacute trei conditii:

1. Existenta unei diviziuni a activitatii omenesti, asfel incat sa se creeze o anumita specializare a spiritului uman, a activitatii intelectuale catre explicatia lumii ca totalitate, ca esentialitate

2. Existenta unor conditii de ordin material, social, incat unii membrii ai societatii sa se poata dedica unui asemenea travaliu, deoarece filosofia presupune timp, dispozitie sufleteasca pentru cercetare si meditatie.

3. O anumita dezvoltare a intelectului omenesc, a limbajului, astfel incat sa se poata ajunge la punerea intrebarilor de principiu, sa se elaboreze idei fundamentale si un sistem de notiuni si categorii avand un grad mare si maxim de generalizare, de abstractizare.

- Primele forme ale meditatiei filosifice impletite cu idei cu caracter religios, etic, politic, juridic, dateaza de cateva mii de ani din China, Mesopotamia, Siria, Babilon, iar filosofii care au pus bazele sistemelor filosofice au fost: Platon, Aristotel, Socrate, Democrit, Heraclit, scepticii, cinicii, stoicii, neplatonicienii

- Cum sugestiv preciza filosoful DD Rosca “genul proxim al cuvantului filosofie este “cunoastere”.

- Obiectul si problematica filosofiei au variat: la inceput, ideile filosofice au facut corp comun cu celelalte cunostinte despre natura om.

- Primii filosofi din Grecia antica aveau renume de “fizicieni”, punand in discutie “problema principiului”, a substratului existentei. (Au dat prioritate pb. Ontologice – “ontos”= fiinta)

- Cu Aristotel se face prima incercare de constituire a unor discipline stiintifice, proces care va duce la constituirea stiintelor mault mai tarziu, la inceputul epocii moderne.

Socrate este cel care, fara sa-l elimine, a mutat centrul meditatiei filosofice de la problema principiului ontologic la problema cunoasterii de sine a omului.

Preview document

Filosofia Dreptului - Pagina 1
Filosofia Dreptului - Pagina 2
Filosofia Dreptului - Pagina 3
Filosofia Dreptului - Pagina 4
Filosofia Dreptului - Pagina 5
Filosofia Dreptului - Pagina 6
Filosofia Dreptului - Pagina 7
Filosofia Dreptului - Pagina 8
Filosofia Dreptului - Pagina 9
Filosofia Dreptului - Pagina 10
Filosofia Dreptului - Pagina 11
Filosofia Dreptului - Pagina 12
Filosofia Dreptului - Pagina 13
Filosofia Dreptului - Pagina 14
Filosofia Dreptului - Pagina 15
Filosofia Dreptului - Pagina 16
Filosofia Dreptului - Pagina 17
Filosofia Dreptului - Pagina 18
Filosofia Dreptului - Pagina 19
Filosofia Dreptului - Pagina 20
Filosofia Dreptului - Pagina 21
Filosofia Dreptului - Pagina 22
Filosofia Dreptului - Pagina 23
Filosofia Dreptului - Pagina 24
Filosofia Dreptului - Pagina 25
Filosofia Dreptului - Pagina 26
Filosofia Dreptului - Pagina 27
Filosofia Dreptului - Pagina 28
Filosofia Dreptului - Pagina 29
Filosofia Dreptului - Pagina 30
Filosofia Dreptului - Pagina 31
Filosofia Dreptului - Pagina 32
Filosofia Dreptului - Pagina 33
Filosofia Dreptului - Pagina 34
Filosofia Dreptului - Pagina 35
Filosofia Dreptului - Pagina 36
Filosofia Dreptului - Pagina 37
Filosofia Dreptului - Pagina 38
Filosofia Dreptului - Pagina 39
Filosofia Dreptului - Pagina 40
Filosofia Dreptului - Pagina 41
Filosofia Dreptului - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Filosofia Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Protecția și Promovarea Drepturilor Anumitor Categorii de Persoane

INTRODUCERE Se ştie că drepturile omului se află la baza constituţionalismului, iar principalul scop al unei constituţii constă în garantarea...

Contractul de leasing

CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND LEASINGUL 1.1. Aspecte generale privind contractul de leasing În orice societate, economiile şi...

Egalitate și Nediscriminate în Dreptul Uniunii Europene

CAPITOLUL I REGLEMENTAREA PRINCIPIILOR NEDISCRIMINARII SI EGALITATII DE SANSE IN U.E. Sectiunea 1. Directivele in materia egalitatii si...

Fundamente ale Dreptului Internațional și Moralității

Introducere În primul capitol din prezenta lucrare am realizat o prezentare, într-un mod general a dreptului internaţional. Prima parte prezintǎ...

Importanta Realizarii Dreptului in Asigurarea Ordinii Juridice - Sistemul Executional

Introducere Lucrarea „Importanţa realizării dreptului în asigurarea ordinii juridice. Sistemul execuţional” urmăreşte corelarea a trei factori...

Egalitatea de tratament și principiul nondiscriminarii în dreptul muncii

Capitolul 1. Consideratii generale privind notiunile de egalitate si nediscriminare 1.1 Egaliatea - drept natural inalienabil Egalitatea este un...

Norme Juridice de Drept Internațional Umanitar Specifice Conflictelor Armate

Dreptul international umanitar reprezinta ansamblul normelor juridice menite sa asigure protectia –în timpul conflictelor armate – a persoanelor...

Principiul Egalitatii si Nediscriminarea in Dreptul Administrativ European

1. Conţinutul conceptelor egalitate şi nediscriminare Pentru ca instituţiile care exercită prerogativele puterii executive să aibă în activitatea...

Ai nevoie de altceva?