Geopolitica

Curs
9.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 209 în total
Cuvinte : 122371
Mărime: 17.34MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. Univ. Dr. Paul Dobrescu, Asistent Univ. Drd. Alina Bargaoanu

Cuprins

Argument / 7

Apariţia geopoliticii / 9

Geopolitica germană / 25

Geopolitica anglo-americană / 45

România: poziţie geografică, poziţie geopolitică / 61

Atuurile şi slăbiciunile geopolitice ale României /71

Populaţia / 85

Islamul - o lume în expansiune / 99

Poligonul rusesc / 121

Uniunea Europeană / 151

Europa: extindere sau consolidare / 167

NAFTA - modelul de integrare economică a continentului nord-american / 179

Regiunea Asia Pacific / 193

Extras din document

Argument

Cursul de faţă are o structură de natură să-l ajute pe student în însuşirea aparatului

noţional fundamental al acestei discipline, în cunoaşterea unor mari şcoli de gândire care au

înscris contribuţii esenţiale la configurarea corpusului noţional al geopoliticii. Primele cursuri

sunt consacrate unor clarificări conceptuale strict necesare, precum şi cunoaşterii principalelor

orientări din câmpul geopoliticii, cum ar fi şcoala germană, şcoala franceză, şcoala anglo

americană, şcoala românească.

Partea a doua a cursului este consacrată analizei unor “zone calde” sub raport geopolitic,

precum şi unor procese economice şi sociale care exprimă importante tendinţe geopolitice. Nu

putem dobândi o privire cât de cât reprezentativă asupra lumii de azi, dacă nu vom înţelege ce se

întâmplă în asemenea zone fierbinţi şi extrem de instructive din perspectiva disciplinei noastre,

cum ar fi Rusia şi, în general, spaţiul ex sovietic, lumea islamică, regiunea Europei centrale. Am

putea chiar numi aceste spaţii laboratoare, adevărate “poligoane de încercare” pentru propoziţiile

şi aserţiunile de bază ale geopoliticii. Cu deosebire în aceste zone putem urmări rolul pe care

urmează să-l joace în lumea de astăzi asemenea categorii cheie ale geopoliticii clasice, cum ar fi

spaţiul, întinderea şi poziţia, populaţia, controlul asupra unor importante resurse naturale şi

poziţii strategice.

Ultima parte a cursului se concentrează pe analiza unor procese definitorii ale lumii de

astăzi şi purtătoare de tendinţe geopolitice, anume formarea unor regiuni economice: Uniunea

Europeană, Asia Pacific şi NAFTA (North American Free Trade Agreement) etc. Existenţa

acestor regiuni aşază într-o ecuaţie nouă cursa geopolitica de azi, în care nu mai participă doar

state, ci blocuri economice, fiecare dintre acestea fiind condus de către un lider, de către o

adevărată locomotivă. Faptul că actorii internaţionali sunt reprezentaţi deopotrivă şi de grupuri

de state pune în termeni diferiţi raportul dintre regiunea economică şi statele naţionale care o

compun, lansează o foarte instructivă dezbatere privind modelele de integrare economică,

impactul proceselor de integrare, al tendinţelor de globalizare asupra economiei şi comerţului

mondial.

Geopolitica tradiţională pune accentul pe factori şi elemente preponderent naturale.

Evoluţia din ultima vreme a lumii a scos în evidenţă rolul mult mai important pe care îl joacă

economia, informaţia, cultura în modelarea proceselor contemporane. În mod firesc, astăzi se

vorbeşte din ce în ce mai mult de geoeconomie, geoinformaţie, geocultură. Nu vom putea

înţelege puterea şi sursele ei în afara ascensiunii acestor noi factori, care vor juca un rol din ce în

ce mai mare în modelarea existenţei noastre. De aceea, în cadrul cursului insistăm asupra acestor

reconfigurări extrem de importante, pentru a putea oferi o abordare actuală a puterii şi surselor

sale adevărate, un instrument adecvat de înţelegere a unor procese şi tendinţe contemporane.

Geopolitica Apariţia geopoliticii

Curs nr. 1

Apariţia geopoliticii

1.1. O disciplină este istoria acelei discipline

În acest curs introductiv ne propunem să clarificăm unele aspecte legate de înţelesul

termenului de geopolitică, de apariţia şi evoluţia acestei teorii. Neologism de o ambiguitate ce nu

este totdeauna percepută, geopolitica este greu de caracterizat în câteva cuvinte. Mai dificil şi,

după opinia noastră, mai riscant este să apelăm la definiţii. De aceea, ne vom limita la

prezentarea unor aprecieri şi consideraţii făcute de proeminenţi autori în domeniu, încercând,

totodată, şi o serie de clarificări şi delimitări conceptuale, necesare pentru înţelegerea

problematicii cursului. Cu menţiunea că acest curs introductiv nu îşi propune decât o

familiarizare cu unele accepţiuni şi înţelesuri ale geopoliticii. În fond, conţinutul termenului va

apărea mai limpede după ce vom analiza diverse variante ale geopoliticii, diferite procese,

tendinţe cu o evidentă conotaţie geopolitică. Cu alte cuvinte, istoria şi evoluţia disciplinei ne

vor ajuta să ne reprezentăm mai limpede şi conţinutul ei.

Geopolitica este o teorie, o orientare de cercetare care relevă legătura de substanţă între

poziţia geografică a unui stat şi politica sa. Însăşi etimologia termenului spune explicit acest

lucru, geo însemnând pământ, teritoriu. Geopolitica priveşte şi analizează politica din

perspectiva cadrului natural în care are loc, ea propunându-şi să explice măsurile şi orientările

politice pe baza datelor naturale ale unui stat: poziţia geografică, întindere, bogăţii naturale,

populaţie etc.

Fireşte că relaţia mediu geografic - politică s-a impus unor strategi sau oameni de

cultură înainte de apariţia teoriei propriu-zise. Herder spunea că “istoria este geografie în

mişcare”. Napoleon remarca, la rândul său, că “politica unui stat stă în geografia sa”. De

asemenea, doctrina Monroe - America americanilor - ori cea a “misiunii civilizatoare” a Franţei

în Africa sunt abordări care implică viziuni geografice şi abordări de factură geopolitică. Putem

noi considera asemenea poziţii ca exprimând aprecieri de natură geopolitică? Neîndoielnic, nu!

Ele sunt constatări sugestive care surprind o relaţie: în cazul nostru cea dintre geografie, pe de o

parte, şi politică, pe de alta. Geopolitica ia naştere în momentul în care apare intenţia de a explica

această relaţie, de a o întemeia din perspectivă teoretică. Caracterul doctrinar apare în momentul

în care noua teorie, surprinzând rolul real al mediului natural în configurarea politicii, transformă

acest element în factor explicativ principal, dacă nu exclusiv, neglijând alte determinaţii, uneori

cel puţin la fel de importante.

1.2. Rudolf Kjellen - întemeietorul de drept al geopoliticii

Întemeietorul de drept al geopoliticii este suedezul Rudolf Kjellen, profesor de ştiinţa

statului la Universitatea suedeză Upsala. El foloseşte termenul propriu-zis de geopolitică în 1899

într-o prelegere publică. Cuvântul apare, după aceea, într-un studiu scris, “Introducere la geografia

Suediei”, publicat la 1900. Consacrarea termenului are loc de abia în 1916, când Kjellen publică

lucrarea “Problemele ştiinţifice ale războiului mondial”, în care primul capitol se intitula “Probleme

geopolitice”. “De atunci”, mărturiseşte Kjellen,”denumirea se întâlneşte peste tot, cel puţin în

Apariţia geopolitici Geopolitica

literatura (ştiinţifică) de limbă germană şi scandinavă” (în I. Conea,“Geopolitica. O ştiinţă nouă”,

vol. Geopolitica, pag. 67).

Rudolf Kjellen a ajuns la geopolitică venind dinspre ştiinţele statului. Aflat sub

puternica influenţă a culturii germane, Kjellen concepea statul ca o formă de viaţă – o lucrare a

sa publicată în 1917, la Leipzig, se numea chiar astfel “Der Staat als Lebensform”, - iar ştiinţa

politică drept o ştiinţă a statului. Statul este studiat din mai multe perspective:

Preview document

Geopolitica - Pagina 1
Geopolitica - Pagina 2
Geopolitica - Pagina 3
Geopolitica - Pagina 4
Geopolitica - Pagina 5
Geopolitica - Pagina 6
Geopolitica - Pagina 7
Geopolitica - Pagina 8
Geopolitica - Pagina 9
Geopolitica - Pagina 10
Geopolitica - Pagina 11
Geopolitica - Pagina 12
Geopolitica - Pagina 13
Geopolitica - Pagina 14
Geopolitica - Pagina 15
Geopolitica - Pagina 16
Geopolitica - Pagina 17
Geopolitica - Pagina 18
Geopolitica - Pagina 19
Geopolitica - Pagina 20
Geopolitica - Pagina 21
Geopolitica - Pagina 22
Geopolitica - Pagina 23
Geopolitica - Pagina 24
Geopolitica - Pagina 25
Geopolitica - Pagina 26
Geopolitica - Pagina 27
Geopolitica - Pagina 28
Geopolitica - Pagina 29
Geopolitica - Pagina 30
Geopolitica - Pagina 31
Geopolitica - Pagina 32
Geopolitica - Pagina 33
Geopolitica - Pagina 34
Geopolitica - Pagina 35
Geopolitica - Pagina 36
Geopolitica - Pagina 37
Geopolitica - Pagina 38
Geopolitica - Pagina 39
Geopolitica - Pagina 40
Geopolitica - Pagina 41
Geopolitica - Pagina 42
Geopolitica - Pagina 43
Geopolitica - Pagina 44
Geopolitica - Pagina 45
Geopolitica - Pagina 46
Geopolitica - Pagina 47
Geopolitica - Pagina 48
Geopolitica - Pagina 49
Geopolitica - Pagina 50
Geopolitica - Pagina 51
Geopolitica - Pagina 52
Geopolitica - Pagina 53
Geopolitica - Pagina 54
Geopolitica - Pagina 55
Geopolitica - Pagina 56
Geopolitica - Pagina 57
Geopolitica - Pagina 58
Geopolitica - Pagina 59
Geopolitica - Pagina 60
Geopolitica - Pagina 61
Geopolitica - Pagina 62
Geopolitica - Pagina 63
Geopolitica - Pagina 64
Geopolitica - Pagina 65
Geopolitica - Pagina 66
Geopolitica - Pagina 67
Geopolitica - Pagina 68
Geopolitica - Pagina 69
Geopolitica - Pagina 70
Geopolitica - Pagina 71
Geopolitica - Pagina 72
Geopolitica - Pagina 73
Geopolitica - Pagina 74
Geopolitica - Pagina 75
Geopolitica - Pagina 76
Geopolitica - Pagina 77
Geopolitica - Pagina 78
Geopolitica - Pagina 79
Geopolitica - Pagina 80
Geopolitica - Pagina 81
Geopolitica - Pagina 82
Geopolitica - Pagina 83
Geopolitica - Pagina 84
Geopolitica - Pagina 85
Geopolitica - Pagina 86
Geopolitica - Pagina 87
Geopolitica - Pagina 88
Geopolitica - Pagina 89
Geopolitica - Pagina 90
Geopolitica - Pagina 91
Geopolitica - Pagina 92
Geopolitica - Pagina 93
Geopolitica - Pagina 94
Geopolitica - Pagina 95
Geopolitica - Pagina 96
Geopolitica - Pagina 97
Geopolitica - Pagina 98
Geopolitica - Pagina 99
Geopolitica - Pagina 100
Geopolitica - Pagina 101
Geopolitica - Pagina 102
Geopolitica - Pagina 103
Geopolitica - Pagina 104
Geopolitica - Pagina 105
Geopolitica - Pagina 106
Geopolitica - Pagina 107
Geopolitica - Pagina 108
Geopolitica - Pagina 109
Geopolitica - Pagina 110
Geopolitica - Pagina 111
Geopolitica - Pagina 112
Geopolitica - Pagina 113
Geopolitica - Pagina 114
Geopolitica - Pagina 115
Geopolitica - Pagina 116
Geopolitica - Pagina 117
Geopolitica - Pagina 118
Geopolitica - Pagina 119
Geopolitica - Pagina 120
Geopolitica - Pagina 121
Geopolitica - Pagina 122
Geopolitica - Pagina 123
Geopolitica - Pagina 124
Geopolitica - Pagina 125
Geopolitica - Pagina 126
Geopolitica - Pagina 127
Geopolitica - Pagina 128
Geopolitica - Pagina 129
Geopolitica - Pagina 130
Geopolitica - Pagina 131
Geopolitica - Pagina 132
Geopolitica - Pagina 133
Geopolitica - Pagina 134
Geopolitica - Pagina 135
Geopolitica - Pagina 136
Geopolitica - Pagina 137
Geopolitica - Pagina 138
Geopolitica - Pagina 139
Geopolitica - Pagina 140
Geopolitica - Pagina 141
Geopolitica - Pagina 142
Geopolitica - Pagina 143
Geopolitica - Pagina 144
Geopolitica - Pagina 145
Geopolitica - Pagina 146
Geopolitica - Pagina 147
Geopolitica - Pagina 148
Geopolitica - Pagina 149
Geopolitica - Pagina 150
Geopolitica - Pagina 151
Geopolitica - Pagina 152
Geopolitica - Pagina 153
Geopolitica - Pagina 154
Geopolitica - Pagina 155
Geopolitica - Pagina 156
Geopolitica - Pagina 157
Geopolitica - Pagina 158
Geopolitica - Pagina 159
Geopolitica - Pagina 160
Geopolitica - Pagina 161
Geopolitica - Pagina 162
Geopolitica - Pagina 163
Geopolitica - Pagina 164
Geopolitica - Pagina 165
Geopolitica - Pagina 166
Geopolitica - Pagina 167
Geopolitica - Pagina 168
Geopolitica - Pagina 169
Geopolitica - Pagina 170
Geopolitica - Pagina 171
Geopolitica - Pagina 172
Geopolitica - Pagina 173
Geopolitica - Pagina 174
Geopolitica - Pagina 175
Geopolitica - Pagina 176
Geopolitica - Pagina 177
Geopolitica - Pagina 178
Geopolitica - Pagina 179
Geopolitica - Pagina 180
Geopolitica - Pagina 181
Geopolitica - Pagina 182
Geopolitica - Pagina 183
Geopolitica - Pagina 184
Geopolitica - Pagina 185
Geopolitica - Pagina 186
Geopolitica - Pagina 187
Geopolitica - Pagina 188
Geopolitica - Pagina 189
Geopolitica - Pagina 190
Geopolitica - Pagina 191
Geopolitica - Pagina 192
Geopolitica - Pagina 193
Geopolitica - Pagina 194
Geopolitica - Pagina 195
Geopolitica - Pagina 196
Geopolitica - Pagina 197
Geopolitica - Pagina 198
Geopolitica - Pagina 199
Geopolitica - Pagina 200
Geopolitica - Pagina 201
Geopolitica - Pagina 202
Geopolitica - Pagina 203
Geopolitica - Pagina 204
Geopolitica - Pagina 205
Geopolitica - Pagina 206
Geopolitica - Pagina 207
Geopolitica - Pagina 208
Geopolitica - Pagina 209

Conținut arhivă zip

  • Geopolitica.pdf

Alții au mai descărcat și

Garanțiile Personale și Reale în Sistemul Dreptului Roman

CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Conceptul de garanţie s-a format pe baza unei îndelungate evoluţii în procesul de tranziţie de la societatea...

Teste Grila Geopolitica

TRUE/FALSE 1. Regiunea ca unitate politico-teritorială fundamentală, atât prin natura caracteristicilor cât si a funcŃiilor sale se impune ca...

Organizarea Magistraturii, Avocaturii, Notariatului Public si Activitatii Executorilor

Secţiunea 1. Noţiunea de justiţie. Noţiunea de justiţie are mai multe sensuri, două dintre acestea fiind legate în mod direct de studiul...

Dreptul Material al UE

I. OBIECTIVELE CURSULUI I.1. Sub raport didactic Dreptul comunitar reprezintă o ramură nouă a dreptului, desprinsă din dreptul internaţional...

Concurenta si Ajutorul de Stat in Dreptul European

Introducere Reflectarea asupra procesului integrarii europene presupune o clarificare în prealabil a conţinutului acestuia.Termenul de integrare...

Curs Dreptul Afacerilor

Notiunea de drept. Consideratii introductive Statul si dreptul ca fenomene sociale au aparut concomitent ca rezultat al procesului dezvoltarii...

Protectia Drepturilor in Sistemul Constitutional Romanesc

1. INTRODUCERE Primele documente constituţionale au apărut în Anglia, Magna Charta Libertatum – dată de regele Ioan fără de Ţară, în 1215, în urma...

Managementul Finanțelor Publice

0. Introducere Managementul finanţelor publice reprezintă o parte deosebit de importantă a gestiunii dezvoltării urbane. Obiectivul acestui...

Ai nevoie de altceva?