Cuprins
- Argument / 7
- Apariţia geopoliticii / 9
- Geopolitica germană / 25
- Geopolitica anglo-americană / 45
- România: poziţie geografică, poziţie geopolitică / 61
- Atuurile şi slăbiciunile geopolitice ale României /71
- Populaţia / 85
- Islamul - o lume în expansiune / 99
- Poligonul rusesc / 121
- Uniunea Europeană / 151
- Europa: extindere sau consolidare / 167
- NAFTA - modelul de integrare economică a continentului nord-american / 179
- Regiunea Asia Pacific / 193
Extras din document
Argument
Cursul de faţă are o structură de natură să-l ajute pe student în însuşirea aparatului
noţional fundamental al acestei discipline, în cunoaşterea unor mari şcoli de gândire care au
înscris contribuţii esenţiale la configurarea corpusului noţional al geopoliticii. Primele cursuri
sunt consacrate unor clarificări conceptuale strict necesare, precum şi cunoaşterii principalelor
orientări din câmpul geopoliticii, cum ar fi şcoala germană, şcoala franceză, şcoala anglo
americană, şcoala românească.
Partea a doua a cursului este consacrată analizei unor “zone calde” sub raport geopolitic,
precum şi unor procese economice şi sociale care exprimă importante tendinţe geopolitice. Nu
putem dobândi o privire cât de cât reprezentativă asupra lumii de azi, dacă nu vom înţelege ce se
întâmplă în asemenea zone fierbinţi şi extrem de instructive din perspectiva disciplinei noastre,
cum ar fi Rusia şi, în general, spaţiul ex sovietic, lumea islamică, regiunea Europei centrale. Am
putea chiar numi aceste spaţii laboratoare, adevărate “poligoane de încercare” pentru propoziţiile
şi aserţiunile de bază ale geopoliticii. Cu deosebire în aceste zone putem urmări rolul pe care
urmează să-l joace în lumea de astăzi asemenea categorii cheie ale geopoliticii clasice, cum ar fi
spaţiul, întinderea şi poziţia, populaţia, controlul asupra unor importante resurse naturale şi
poziţii strategice.
Ultima parte a cursului se concentrează pe analiza unor procese definitorii ale lumii de
astăzi şi purtătoare de tendinţe geopolitice, anume formarea unor regiuni economice: Uniunea
Europeană, Asia Pacific şi NAFTA (North American Free Trade Agreement) etc. Existenţa
acestor regiuni aşază într-o ecuaţie nouă cursa geopolitica de azi, în care nu mai participă doar
state, ci blocuri economice, fiecare dintre acestea fiind condus de către un lider, de către o
adevărată locomotivă. Faptul că actorii internaţionali sunt reprezentaţi deopotrivă şi de grupuri
de state pune în termeni diferiţi raportul dintre regiunea economică şi statele naţionale care o
compun, lansează o foarte instructivă dezbatere privind modelele de integrare economică,
impactul proceselor de integrare, al tendinţelor de globalizare asupra economiei şi comerţului
mondial.
Geopolitica tradiţională pune accentul pe factori şi elemente preponderent naturale.
Evoluţia din ultima vreme a lumii a scos în evidenţă rolul mult mai important pe care îl joacă
economia, informaţia, cultura în modelarea proceselor contemporane. În mod firesc, astăzi se
vorbeşte din ce în ce mai mult de geoeconomie, geoinformaţie, geocultură. Nu vom putea
înţelege puterea şi sursele ei în afara ascensiunii acestor noi factori, care vor juca un rol din ce în
ce mai mare în modelarea existenţei noastre. De aceea, în cadrul cursului insistăm asupra acestor
reconfigurări extrem de importante, pentru a putea oferi o abordare actuală a puterii şi surselor
sale adevărate, un instrument adecvat de înţelegere a unor procese şi tendinţe contemporane.
Geopolitica Apariţia geopoliticii
Curs nr. 1
Apariţia geopoliticii
1.1. O disciplină este istoria acelei discipline
În acest curs introductiv ne propunem să clarificăm unele aspecte legate de înţelesul
termenului de geopolitică, de apariţia şi evoluţia acestei teorii. Neologism de o ambiguitate ce nu
este totdeauna percepută, geopolitica este greu de caracterizat în câteva cuvinte. Mai dificil şi,
după opinia noastră, mai riscant este să apelăm la definiţii. De aceea, ne vom limita la
prezentarea unor aprecieri şi consideraţii făcute de proeminenţi autori în domeniu, încercând,
totodată, şi o serie de clarificări şi delimitări conceptuale, necesare pentru înţelegerea
problematicii cursului. Cu menţiunea că acest curs introductiv nu îşi propune decât o
familiarizare cu unele accepţiuni şi înţelesuri ale geopoliticii. În fond, conţinutul termenului va
apărea mai limpede după ce vom analiza diverse variante ale geopoliticii, diferite procese,
tendinţe cu o evidentă conotaţie geopolitică. Cu alte cuvinte, istoria şi evoluţia disciplinei ne
vor ajuta să ne reprezentăm mai limpede şi conţinutul ei.
Geopolitica este o teorie, o orientare de cercetare care relevă legătura de substanţă între
poziţia geografică a unui stat şi politica sa. Însăşi etimologia termenului spune explicit acest
lucru, geo însemnând pământ, teritoriu. Geopolitica priveşte şi analizează politica din
perspectiva cadrului natural în care are loc, ea propunându-şi să explice măsurile şi orientările
politice pe baza datelor naturale ale unui stat: poziţia geografică, întindere, bogăţii naturale,
populaţie etc.
Fireşte că relaţia mediu geografic - politică s-a impus unor strategi sau oameni de
cultură înainte de apariţia teoriei propriu-zise. Herder spunea că “istoria este geografie în
mişcare”. Napoleon remarca, la rândul său, că “politica unui stat stă în geografia sa”. De
asemenea, doctrina Monroe - America americanilor - ori cea a “misiunii civilizatoare” a Franţei
în Africa sunt abordări care implică viziuni geografice şi abordări de factură geopolitică. Putem
noi considera asemenea poziţii ca exprimând aprecieri de natură geopolitică? Neîndoielnic, nu!
Ele sunt constatări sugestive care surprind o relaţie: în cazul nostru cea dintre geografie, pe de o
parte, şi politică, pe de alta. Geopolitica ia naştere în momentul în care apare intenţia de a explica
această relaţie, de a o întemeia din perspectivă teoretică. Caracterul doctrinar apare în momentul
în care noua teorie, surprinzând rolul real al mediului natural în configurarea politicii, transformă
acest element în factor explicativ principal, dacă nu exclusiv, neglijând alte determinaţii, uneori
cel puţin la fel de importante.
1.2. Rudolf Kjellen - întemeietorul de drept al geopoliticii
Întemeietorul de drept al geopoliticii este suedezul Rudolf Kjellen, profesor de ştiinţa
statului la Universitatea suedeză Upsala. El foloseşte termenul propriu-zis de geopolitică în 1899
într-o prelegere publică. Cuvântul apare, după aceea, într-un studiu scris, “Introducere la geografia
Suediei”, publicat la 1900. Consacrarea termenului are loc de abia în 1916, când Kjellen publică
lucrarea “Problemele ştiinţifice ale războiului mondial”, în care primul capitol se intitula “Probleme
geopolitice”. “De atunci”, mărturiseşte Kjellen,”denumirea se întâlneşte peste tot, cel puţin în
Apariţia geopolitici Geopolitica
literatura (ştiinţifică) de limbă germană şi scandinavă” (în I. Conea,“Geopolitica. O ştiinţă nouă”,
vol. Geopolitica, pag. 67).
Rudolf Kjellen a ajuns la geopolitică venind dinspre ştiinţele statului. Aflat sub
puternica influenţă a culturii germane, Kjellen concepea statul ca o formă de viaţă – o lucrare a
sa publicată în 1917, la Leipzig, se numea chiar astfel “Der Staat als Lebensform”, - iar ştiinţa
politică drept o ştiinţă a statului. Statul este studiat din mai multe perspective:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Geopolitica.pdf