Geopolitică

Argument

Cursul de faţă are o structură de natură să-l ajute pe student în însuşirea aparatului

noţional fundamental al acestei discipline, în cunoaşterea unor mari şcoli de gândire care au

înscris contribuţii esenţiale la configurarea corpusului noţional al geopoliticii. Primele cursuri

sunt consacrate unor clarificări conceptuale strict necesare, precum şi cunoaşterii principalelor

orientări din câmpul geopoliticii, cum ar fi şcoala germană, şcoala franceză, şcoala anglo

americană, şcoala românească.

Partea a doua a cursului este consacrată analizei unor “zone calde” sub raport geopolitic,

precum şi unor procese economice şi sociale care exprimă importante tendinţe geopolitice. Nu

putem dobândi o privire cât de cât reprezentativă asupra lumii de azi, dacă nu vom înţelege ce se

întâmplă în asemenea zone fierbinţi şi extrem de instructive din perspectiva disciplinei noastre,

cum ar fi Rusia şi, în general, spaţiul ex sovietic, lumea islamică, regiunea Europei centrale. Am

putea chiar numi aceste spaţii laboratoare, adevărate “poligoane de încercare” pentru propoziţiile

şi aserţiunile de bază ale geopoliticii. Cu deosebire în aceste zone putem urmări rolul pe care

urmează să-l joace în lumea de astăzi asemenea categorii cheie ale geopoliticii clasice, cum ar fi

spaţiul, întinderea şi poziţia, populaţia, controlul asupra unor importante resurse naturale şi

poziţii strategice.

Ultima parte a cursului se concentrează pe analiza unor procese definitorii ale lumii de

astăzi şi purtătoare de tendinţe geopolitice, anume formarea unor regiuni economice: Uniunea

Europeană, Asia Pacific şi NAFTA (North American Free Trade Agreement) etc. Existenţa

acestor regiuni aşază într-o ecuaţie nouă cursa geopolitica de azi, în care nu mai participă doar

state, ci blocuri economice, fiecare dintre acestea fiind condus de către un lider, de către o

adevărată locomotivă. Faptul că actorii internaţionali sunt reprezentaţi deopotrivă şi de grupuri

de state pune în termeni diferiţi raportul dintre regiunea economică şi statele naţionale care o

compun, lansează o foarte instructivă dezbatere privind modelele de integrare economică,

impactul proceselor de integrare, al tendinţelor de globalizare asupra economiei şi comerţului

mondial.

Geopolitica tradiţională pune accentul pe factori şi elemente preponderent naturale.

Evoluţia din ultima vreme a lumii a scos în evidenţă rolul mult mai important pe care îl joacă

economia, informaţia, cultura în modelarea proceselor contemporane. În mod firesc, astăzi se

vorbeşte din ce în ce mai mult de geoeconomie, geoinformaţie, geocultură. Nu vom putea

înţelege puterea şi sursele ei în afara ascensiunii acestor noi factori, care vor juca un rol din ce în

ce mai mare în modelarea existenţei noastre. De aceea, în cadrul cursului insistăm asupra acestor

reconfigurări extrem de importante, pentru a putea oferi o abordare actuală a puterii şi surselor

sale adevărate, un instrument adecvat de înţelegere a unor procese şi tendinţe contemporane.

Geopolitica Apariţia geopoliticii

Curs nr. 1

Apariţia geopoliticii

1.1. O disciplină este istoria acelei discipline

În acest curs introductiv ne propunem să clarificăm unele aspecte legate de înţelesul

termenului de geopolitică, de apariţia şi evoluţia acestei teorii. Neologism de o ambiguitate ce nu

este totdeauna percepută, geopolitica este greu de caracterizat în câteva cuvinte. Mai dificil şi,

după opinia noastră, mai riscant este să apelăm la definiţii. De aceea, ne vom limita la

prezentarea unor aprecieri şi consideraţii făcute de proeminenţi autori în domeniu, încercând,

totodată, şi o serie de clarificări şi delimitări conceptuale, necesare pentru înţelegerea

problematicii cursului. Cu menţiunea că acest curs introductiv nu îşi propune decât o

familiarizare cu unele accepţiuni şi înţelesuri ale geopoliticii. În fond, conţinutul termenului va

apărea mai limpede după ce vom analiza diverse variante ale geopoliticii, diferite procese,

tendinţe cu o evidentă conotaţie geopolitică. Cu alte cuvinte, istoria şi evoluţia disciplinei ne

vor ajuta să ne reprezentăm mai limpede şi conţinutul ei.

Geopolitica este o teorie, o orientare de cercetare care relevă legătura de substanţă între

poziţia geografică a unui stat şi politica sa. Însăşi etimologia termenului spune explicit acest

lucru, geo însemnând pământ, teritoriu. Geopolitica priveşte şi analizează politica din

perspectiva cadrului natural în care are loc, ea propunându-şi să explice măsurile şi orientările

politice pe baza datelor naturale ale unui stat: poziţia geografică, întindere, bogăţii naturale,

populaţie etc.

Fireşte că relaţia mediu geografic - politică s-a impus unor strategi sau oameni de

cultură înainte de apariţia teoriei propriu-zise. Herder spunea că “istoria este geografie în

mişcare”. Napoleon remarca, la rândul său, că “politica unui stat stă în geografia sa”. De

asemenea, doctrina Monroe - America americanilor - ori cea a “misiunii civilizatoare” a Franţei

în Africa sunt abordări care implică viziuni geografice şi abordări de factură geopolitică. Putem

noi considera asemenea poziţii ca exprimând aprecieri de natură geopolitică? Neîndoielnic, nu!

Ele sunt constatări sugestive care surprind o relaţie: în cazul nostru cea dintre geografie, pe de o

parte, şi politică, pe de alta. Geopolitica ia naştere în momentul în care apare intenţia de a explica

această relaţie, de a o întemeia din perspectivă teoretică. Caracterul doctrinar apare în momentul

în care noua teorie, surprinzând rolul real al mediului natural în configurarea politicii, transformă

acest element în factor explicativ principal, dacă nu exclusiv, neglijând alte determinaţii, uneori

cel puţin la fel de importante.

1.2. Rudolf Kjellen - întemeietorul de drept al geopoliticii

Întemeietorul de drept al geopoliticii este suedezul Rudolf Kjellen, profesor de ştiinţa

statului la Universitatea suedeză Upsala. El foloseşte termenul propriu-zis de geopolitică în 1899

într-o prelegere publică. Cuvântul apare, după aceea, într-un studiu scris, “Introducere la geografia

Suediei”, publicat la 1900. Consacrarea termenului are loc de abia în 1916, când Kjellen publică

lucrarea “Problemele ştiinţifice ale războiului mondial”, în care primul capitol se intitula “Probleme

geopolitice”. “De atunci”, mărturiseşte Kjellen,”denumirea se întâlneşte peste tot, cel puţin în

Apariţia geopolitici Geopolitica

literatura (ştiinţifică) de limbă germană şi scandinavă” (în I. Conea,“Geopolitica. O ştiinţă nouă”,

vol. Geopolitica, pag. 67).

Rudolf Kjellen a ajuns la geopolitică venind dinspre ştiinţele statului. Aflat sub

puternica influenţă a culturii germane, Kjellen concepea statul ca o formă de viaţă – o lucrare a

sa publicată în 1917, la Leipzig, se numea chiar astfel “Der Staat als Lebensform”, - iar ştiinţa

politică drept o ştiinţă a statului. Statul este studiat din mai multe perspective: