Încetarea căsătoriei

Curs 5 Incetarea casatoriei

Incetarea casatoriei are loc de drept.

Casatoria inceteaza prin:

1. - moartea unuia dintre soti - casatoria este incheiata in considerarea persoanei. De aceea, ea inceteaza prin moartea unuia dintre soti;

Desi casatoria inceteaza pentru viitor, unele efecte ale acesteia se mentin si dupa aceasta data.

Astfel:

- sotul supravietuitor care aluat prin casatorie numele celuilalt sot il mentine si dupa incetarea casatoriei.

- sotul supravietuitor, care nu a implinit varsta de 18 ani, isi mentine capacitatea de exercitiu dobandita prin casatorie.

Efectele cu privire la relatiile patrimoniale.

- comunitatea de bunuri a sotilor inceteaza;

- problema obligatiei de intretinere intre soti nu se mai pune;

- dreptul de mostenire al sotului supravietuitor apare la moartea celuilalt sot.

2. - declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti - declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti produce aceleasi efecte ca si moartea fizica constanta (prin examinarea cadavrului). Data mortii se considera aceea stabilita prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte.;

3. - recasatorirea sotului celui ce fusese declarat mort - Ca urmare a declararii mortii prin hotarare judecatoreasca a unuia dintre soti, casatoria incheiata se considera incetata prin deces. Celalalt sot se poate recasatori.

Daca sotul declarat mort reapare, deosebim doua situatii:

a) Sotul care s-a recasatorit a fost de buna-credinta, adica nu a stiut ca cel declarat mort, traieste. Legea da preferinta celei de a doua casatorii, care exista de fapt. Prima casatorie se desface pe data incheierii celei de-a doua casatorii, care ramane singura valabila.

b) Sotul care s-a recasatorit a fost de rea-credinta, adica a stiut ca cel declarat mort, traieste. In aceasta situatie noua casatorie este incheiata prin frauda (art.5 Codul familiei), care opreste casatoria unei persoane casatorite. Noua casatorie este lovita de nulitate absoluta.

Rudenia fireasca

Rudenia fireasca este legatura de sange si legatura dintre doua sau mai multe persoane:

- care coboara unele din altele, cum sunt tatal,nepotul de fiu;

- fara a descinde unele din altele, au un autor comun: fratii intre ei, verii primari intre ei;

Rudenia fireasca se intemeiaza pe faptul nasterii.

Linia de rudenie: - dreapta

- colaterala

1. Rudenia in linie dreapta.

Aceasta este legatura de rudenie dintre persoane care coboara unele din altele, fie in mod nemijlocit, in sensul ca persoana este copilul celeilalte, fie in mod mijlocit, indirect, in sensul ca persoanele respective nu sunt nascute una de alta, dar intre ele exista un sir neintrerupt de nasteri, un sir neintrerupt de persoane intre care s-a stabilit, prin faptul nasterii, legatura de la parinte la copil (tatal, fiul, nepotul de fiu).

Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta (suitoare - plecand de la copii spre parinti, bunici) si descendenta (coboratoare - plecand de la parinti spre copil, nepot de fiu).

2. Rudenia in linie colaterala.

Aceasta este legatura dintre doua persoane care, fara a descinde una din alta, au un autor comun, se numeste rudenie in linie colaterala ( fratii intre ei, verii primari intre ei).

Distanta dintre rude se masoara cu ajutorul gradului de rudenie. acest grad se stabileste dupa numarul nasterilor intervenite, adica al generatiilor. Stabilirea gradului de rudenie se face diferit dupa felul liniei de rudenie.

In unele cazuri, rudenia produce efecte juridice numai pana la un anumit grad de rudenie, ca, de exemplu, in privinta opririi casatoriei intre rude in linie colaterala pana la gradul patru inclusiv (art. 6 din Codul familiei), a acordarii intretinerii, care exista intre parinti si copii, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori sau intre alte persoane anume prevazute de lege (art. 86 din Codul familiei), a chemarii la succesiune, a neadmiterii martorilor. In alte cazuri, legea ofera un criteriu cu ajutorul caruia se poate determina gradul de rudenie pana la care rudenia produce efecte juridice.

Mijloacele de proba ale rudeniei firesti difera in raport cu interesul urmarit prin dovedirea rudeniei. Din acest punct de vedere, se deosebesc mai multe situatii:

a) Prin dovedirea rudeniei se urmaresc efecte de stare civila. In acest caz, dovada rudeniei se poate face, in principiu, cu acte de stare civila.

In anumite imprejurari exceptionale, stare civila se poate proba prin orice mijloace de proba. Aceste imprejurari sunt:

- reconstituirea sau intocmirea in cazuri speciale a actelor de stare civila;

- cand, din orice imprejurare, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii ori cand se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, in privinta filiatiei fata de mama.

b) Prin dovedirea rudeniei se urmaresc interese patrimoniale (de exemplu, in materie succesorala). In aceasta situatie, dovada rudeniei se poate face si prin alte mijloace de proba decat actele de stare civila.

c) Aplicarea unor dispozitii legale se intemeiaza pe existenta calitatii de ruda. In aceasta situatie, dovada legaturii de rudenie se poate face prin orice mijloc de proba. In acest sens, se mentioneaza:

- opozitia la casatorie, intemeiata pe rudenie (art. 6 si 7 din Codul familiei);

- incredintarea copiilor din casatorie, in cazul divortului, unor rude (art. 42 din Codul familiei);

- stabilirea obligatiei de intretinere intre rudele prevazute de art. 86 alin. 1 Codul familiei;

- aprobarea de catre autoritatea tutelara a platii creantelor pe care le au fata de minor, tutorele, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui (art. 126 din Codul familiei);

- determinarea actelor juridice a caror incheiere este oprita, si anume intre tutore, sotul, o ruda in linie dreapta ori fratii sau surorile tutorelui, pe de o parte, si minor, pe de alta parte (art. 128 din Codul familiei).