Infracțiuni Împotriva Intereselor Financiare ale Uniunii Europene

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVITOARE LA CORPUS JURIS

În acest context, termenul “corpus” este definit ca o colecţie de documente iar “corpus juris” reprezintă un ansamblu de legi ordonate cronologic. Acest termen poate fi definit şi ca o colecţie oficială şi completă a unei legislaţii edictate de puterea legislativă şi care cuprinde totalitatea legilor în vigoare la un moment dat într-o societate, respectiv într-un stat. Vorbind de „corpus juris” trebuie făcută menţiunea că acest compendiu de legislaţie a apărut ca terminologie din timpul domniei împăraţilor romani “Corpus juris Civilis”.

“Corpus juris Civilis” , cunoscut şi sub denumirea de Codul lui Iustinian este o lucrare de referinţă în materie de jurisprudenţă, edictată în perioada anilor 529-534 la ordinul împăratului bizantin Iustinian, cuprinde toate constituţiile imperiale, inclusiv Codul lui Theodosian şi colecţii private de legi. Acest compendiu are la bază materiale legale din cele mai variate domenii şi reprezintă punctul de plecare al dreptului roman din perioada Evului Mediu. În acelaşi timp, forma nouă pe care a luat-o dreptul roman prin acest proiect “Corpus Juris Civilis” a influenţat şi dreptul canonic al Bisericii în sensul că ecclesia vivit lege romana, adică biserica este subordonată legii romane apărând astfel denumirea de “Corpus juris Canonici”.

Pe lângă aceste două denumiri mai apare şi termenul de “Corpus Juris Secundum” – C.J.S. – ca o enciclopedie de drept american formată din articole care prezintă principii de drept aplicabile oricăror tipuri de speţe.

Proiectul “Corpus Juris portant des dispositions pénales sur la protection des intérêts financières européens“

Acest proiect a fost lansat în anul 1995 şi este rezultatul unui studiu laborios efectuat de un grup de cercetători europeni având ca scop să răspundă exigenţei de a contribui la crearea unui drept penal european S-a plecat de la constatarea că interesele Uniunii Europene, din ce în ce mai bine vizate de noile forme de criminalitate economico-financiară nu sunt destul de bine protejate la nivelul statelor membre de căile tradiţionale de armonizare legislativă şi de cooperare internaţională în forma clasice. Elaborarea proiectului Corpus Juris, care conţine opt infracţiuni împotriva bugetului comunitar împreună cu dispoziţii corelative de drept penal general, inclusiv răspunderea penală a persoanei juridice, precum şi dispoziţii de procedură penală a deschis o dezbatere publică asupra rolului dreptului penal şi de procedură penală în integrarea europeană.

Vorbind despre proiectul „Corpus Juris”, acesta a apărut ca urmare a unei iniţiative a Comisiei Europene, în perioada 1995 – 1996. Un grup de experţi a lucrat sub coordonarea d-nei Mireille Delmas-Marty la proiectul Corpus Juris privind dreptul penal general şi procedura penală. Scopul acestui studiu a fost elaborarea unui număr de principii directoare privind protecţia în dreptul penal al intereselor financiare ale Uniunii Europene, în cadrul spaţiului juridic european. Scopul acestui grup nu a fost acela de a elabora un model de cod penal sau cod de procedură penală. Versiunea în limba engleză şi franceză a Corpus Juris a fost publicată în 1997 şi din acel moment a fost disponibilă în majoritatea limbilor europene. Aceste propuneri au fost discutate în cadrul unor conferinţe şi au atras atenţia presei şi a mediului politic.

Corpus Juris a îndeplinit o funcţie: a declanşat o dezbatere publică privind rolul dreptului penal general şi procesual în integrarea europeană. Ce propune Corpus Juris, în esenţă, este un regim mixt: elementele naţionale şi cele comunitare sunt combinate în aşa fel încât statele membre, şi nu Uniunea Europeană, să poată aplica legislaţia penală. În vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene, în cadrul Corpus Juris sunt prevăzute opt infracţiuni, cu pedepsele aferente. Privind conducerea anchetei, este propusă înfiinţarea unui Minister Public European (MPE), această instituţie cuprinzând un Procuror General European (PGE) şi procurori europeni delegaţi (PED) în statele membre. Ministerul Public European are competenţă în conducerea anchetei pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Puterile Ministerului Public European sunt din acest motiv transferate statelor membre. Aceste puteri sunt identice în toate statele membre ale Uniunii Europene.