Extras din document

18.03.2008

CURS 2

PARTIDELE POLITICE

Notiunea de partid politic

- aparitia partidelor politice se leagă de aparitia si dezvoltarea parlamentarismului si în special de ideea de reprezentare în viata politică

- la început partidele politice nu erau recunoscute si de lege. Azi, în schimb, la nivel de principiu, fiecare stat democratic are în cadrul Constitutiei sale prevederi referitoare la partidele politice

- partidele politice sunt în primul rând o formă de asociere care se constituie în temeiul dreptului (art. 40 C.) si nu în baza unui contract (ex.: societătile civile sau comerciale)

- legile electorale au permis ca organizatiile minoritătilor nationale să fie similare cu formatiunile politice, dacă acestea propun candidaturi pentru alegeri. Din prevederile Constitutiei în vigoare se poate constata că partidele au anumite drepturi

Drepturile partidelor politice

1. Partidul politic care obtine majoritatea voturilor în Parlament ca urmare a schimburilor, va fi primul consultat pentru desemnarea candidatului la functia de Prim Ministru

2. Candidatul pentru legile parlamentare se propun cu prioritate de partidele politice

3. Partidele politice pot înfiinta coalitii electorale (pre-electorale). Coalitiile sunt interzise a fi formate în timpul alegerilor. Acestea se mai pot face după terminarea perioadei de alegeri

4. Partidele politice desemnează membrii în partidele electorale

5. Partidele politice care iau parte la campania electorală pot beneficia în temeiul legii de subventii de la stat

- Conform art. 8, coroborat cu art. 40 (2) (Constitutie), scopul partidelor politice este acela de a exprima vointa politică a cetătenilor români, cu conditia să nu se militeze împotriva suveranitătii, integritătii teritoriale, independentei României, pluralismului politic si a principiilor statului de drept. Partidele care încalcă aceste principii sunt considerate nedemocratice si sunt scoase în afara scenei politice

- Judecătorii Curtii Constitutionale, Avocatul Poporului, magistratii (judecătorii si procurorii), membrii activi ai Armatei, functionarii publici nu pot face parte din niciun partid politic atâta timp cât detine functiile mai sus amintite

- pentru a putea exista, partidele politice se înregistrează

!!! Partidele politice sunt asociatii libere ale cetătenilor, prin care se urmăreste, pe baza unui program si platformă, definirea si exprimarea vointei politice a cetătenilor asociati, care au si îsi afirmă clar si deschis vocatia si aptitudinea guvernării.

- potrivit legii 14/2003, partidele politice sunt asociatii cu caracter politic, ale cetătenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea si exercitarea vointei lor. Legea recunoaste partidelor politice caracterul de persoane juridice de drept public.

CATEGORII ȘI VARIANTE DE PARTIDE POLITICE

I. În functie de apartenenta si orientarea membrilor si de platforma politică

1) Partidele confesionale

o criteriile constituirii acestui partid sunt de ordin religios

o doctrina contestă însă caracterul de partid al acestor forme de asociere, tocmai pentru că scopul lor diferă de cel recunoscut pentru înfiintarea unui partid

2) Partidele regionale

o reprezintă interesele locale ale unui stat militar sau ale diferitelor părti ale unui teritoriu neunificat încă

3) Partidele nationale

o apar la sfârsitul sec. al XIX – lea odată cu afirmarea principiului nationalitătilor

4) Partidele de clasă

o apar în sec. al XIX – lea si reprezintă interesele unei clase sociale

5) Partidele etnice

o specific continentului African, unde formarea natiunilor nu a fost precedată de formarea statelor independente. Prin crearea partidelor s-a considerat că procesul poate fi realizat în sens invers (Africa Neagră)

II. În functie de platformă – program

- democratice

- liberale

- conservatoare

- de stânga

- de dreapta

- de centru

- acest criteriu ia în considerare modalitătile pe care partidele politice le consideră necesare pentru a rezolva următoarele probleme: raporturile dintre individ si societate, raporturile dintre stat si componentele sale si raporturile dintre stat si Biserică.

III. În functie de opozitia lor