Institutii Politice

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 56 în total
Cuvinte : 20176
Mărime: 96.58KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cursul 1

Principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat

Acest principiu a fost introdus expres in constitutie . Acest principiu pare sa fie o virtute inalienabila democratiilor liberale si totodata garantia primordiala a libertatii sociale si a securitatii individului in raporturile lui cu puterea . In scris „expresis verbis” s-au dedus in mod explicit din modul de organizare statala a puterii in majoritatea constitutiilor statelor democratice acest principiu suscita inca numeroase contraverse .

Formele principiului Montesque

Aristotel in lucrarea sa „Constitutia Atenei” , constata existenta in stat a 3 parti care odata bine organizate , statul intreg este el insusi organizat si anume deliberarea asupra afacerilor publice de catre Adunarea Generala , Comandamentul apartinind Corpului magistratilor si justitia apartinind Corpului judecatoresc . Istoricii precum Herodot , Tucidide , Xenofon sau scriitorii precum Sofocle , Euripide , ne-au lasat dovezi si reflectii despre organizarea puterilor si inceputul divizarii acestora in Sparta sau Atena . Paternitatea acestui principiu nu se poate atribui , germenii acestei teorii regasindu-se in operele filozofului englez John Lacke si ale iluministului francez Montesque .

John Lacke , pornind de la originea contractuala a statului si punind bazele tehnice ale institutiilor liberale , schiteaza teoria separatiei puterilor in :

- Legislativa

- Executiva

- Federativa (se poate contopi cu cea de-a 2)

Din conceptia sa , nu se desprinde ideea separarii propriu-zise a puterilor , ci mai degraba o colaborare a organelor . John Lacke pune insa bazele institutiilor liberale , prefigurind marile regimuri politice , indeosebi monarhia limitata , regimul parlamentar si regimul prezidential .

Intreaga filozofie a lui Montesque , cit priveste functionarea statului , este condensata in maxima devenita celebra „le pouvoir arrete pouvoir” (puterea opreste puterea) . Printr-un sistem de balante intre puteri astfel incit greutatii sa i se opuna greutatea , masurii - masura . Fiecare dintre puteri (legislativa , executiva si judiciara) indeplineste rolul unei supape de siguranta fata de celelalte .

Kant , in lucrarea sa „Spre pacea eterna” clasifica formele statului in functie de indivizii care detin puterea suprema pentru a distinge intre autocratie , aristocratie si monarhie , precum si in functie de modul in care seful statului guverneaza poporul distingind intre republicanism si despotism . Astfel un stat va fi considerat despotic daca aceeasi putere care face legea o si pune in aplicare , in timp ce republicanismul permite existenta unui principiu politic , cel al separarii intre puterea legislativa si cea executiva .

Ulterior Madison , in lucrarea sa „The Federalist” a sustinut ca acumularea tuturor puterilor (legislativa , executiva , judecatoreasca) in miinile aceluiasi organ sau persoane reprezinta adevarata definitie a tiranismului . La numai citiva ani , dupa moartea lui Montesque , Jean-Jacques Rousseau preia in contractual social teoria separatiei puterilor . Pentru el puterea legislativa se confunda cu insasi atributele suveranitatii , ceea ce inseamna ca nu poate fi decit emanatia de vointa a intregului popor .

Puterea legislativa fiind insasi expresia suveranitatii , inseamna ca puterea executiva trebuie sa i se subordoneze . Deoarece titularul suveranitatii este poporul , nimic nu-l poate impiedica pe acesta sa denunte contractul in baza caruia el a investit puterea legislativa si sa stabileasca o alta rinduiala , conforma cu vointa sa .

In schema clasica a principiului separatiei si echilibrului , statul are de indeplinit 3 functii fundamentale :

- Edictarea regulilor generale , respectiv functia legislativa

- Aplicarea sau executarea acestor reguli , functia executiva

- Rezolvarea litigiilor care apar in societate , functia jurisdictionala

Fiecare dintre aceste putere este incredintata unei categorii distincte de organe

- Puterea legislativa => adunarii reprezentative

- Puterea executiva => sefului statului si guvernului

- Puterea judecatoreasca => organelor judecatoresti

Puterea in echilibrul a acestor puteri prin distribuirea judiciara a atributiilor si inzestrarea fiecareia ca mijloace eficiente de control asupra celorlalte , stabilind astfel tendita de a acoperi intreaga putere si de a abuza de ea este conditia armoniei si eficacitatii mecanismului statal si garantia libertatii umane .

Democratia este puterea poporului . Suveranitatea nationala apartine poporului roman , care o exercita prin organele sale reprezentative alegeri libere , periodice si corecte , precum si prin referendum . Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu .

Preview document

Institutii Politice - Pagina 1
Institutii Politice - Pagina 2
Institutii Politice - Pagina 3
Institutii Politice - Pagina 4
Institutii Politice - Pagina 5
Institutii Politice - Pagina 6
Institutii Politice - Pagina 7
Institutii Politice - Pagina 8
Institutii Politice - Pagina 9
Institutii Politice - Pagina 10
Institutii Politice - Pagina 11
Institutii Politice - Pagina 12
Institutii Politice - Pagina 13
Institutii Politice - Pagina 14
Institutii Politice - Pagina 15
Institutii Politice - Pagina 16
Institutii Politice - Pagina 17
Institutii Politice - Pagina 18
Institutii Politice - Pagina 19
Institutii Politice - Pagina 20
Institutii Politice - Pagina 21
Institutii Politice - Pagina 22
Institutii Politice - Pagina 23
Institutii Politice - Pagina 24
Institutii Politice - Pagina 25
Institutii Politice - Pagina 26
Institutii Politice - Pagina 27
Institutii Politice - Pagina 28
Institutii Politice - Pagina 29
Institutii Politice - Pagina 30
Institutii Politice - Pagina 31
Institutii Politice - Pagina 32
Institutii Politice - Pagina 33
Institutii Politice - Pagina 34
Institutii Politice - Pagina 35
Institutii Politice - Pagina 36
Institutii Politice - Pagina 37
Institutii Politice - Pagina 38
Institutii Politice - Pagina 39
Institutii Politice - Pagina 40
Institutii Politice - Pagina 41
Institutii Politice - Pagina 42
Institutii Politice - Pagina 43
Institutii Politice - Pagina 44
Institutii Politice - Pagina 45
Institutii Politice - Pagina 46
Institutii Politice - Pagina 47
Institutii Politice - Pagina 48
Institutii Politice - Pagina 49
Institutii Politice - Pagina 50
Institutii Politice - Pagina 51
Institutii Politice - Pagina 52
Institutii Politice - Pagina 53
Institutii Politice - Pagina 54
Institutii Politice - Pagina 55
Institutii Politice - Pagina 56

Conținut arhivă zip

  • Institutii Politice.docx

Alții au mai descărcat și

Subiecte Rezolvate pentru Examen - Istoria Dreptului Romanesc

1. Sub ce forma a fost cunoscuta propr in dr cutumiar geto-dac si mai tarziu potrivit normelor de conduita ale obstei teritoriale? in dreptul...

Izvoarele Dreptului Internațional Public

1. Noţiunea şi elementele caracteristice ale izvoarelor dreptului internaţional public Caracterul specific şi elementele distinctive ale Dreptului...

Ordinea Juridică în Uniunea Europeană

Competentele, Principiile si Clasificare. Secţiunea I Prezentare generală În sens larg, ordinea juridică comunitară este dată de ansamblul de...

Separatia Puterilor in Stat

Separarea puterilor in stat a aparut ca idee dupa ce John Luke a studiat sistemul constitutional englez El a observat ca pentru a elimina...

Drept International Privat

1.Ordinea publica.conditii de invocare si rol. Ordinea publică în dreptul international privat reprezintă un mijloc exceptional prin care se...

Dreptul Mediului

1. Explicaţi ,,principiul poluatorul plăteşte,, din punctul de vedere al reparării daunei de mediu. Principiul, pe care îl regăsim şi în cadrul...

Ai nevoie de altceva?