Introducere in Teoria Generala a Dreptului

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Introducere in Teoria Generala a Dreptului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 220 de pagini .

Profesor: Prof. univ. dr. DELEANU IOAN, Conf. univ. dr. MARŢIAN IOVAN

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

C U P R I N S
CAPITOLUL I. PRELIMINARII. 9
1. Etimologia si sensurile termenului drept. 9
2. Stiinta dreptului sau stiintele juridice. 13
1. Scurt istoric si principalele caracteristici ale stiintei dreptului. 13
2. Metodele cercetarii stiintifice (de studiere) a dreptului. 16
3. Sistemul stiintelor juridice. Teoria generala a dreptului în sistemul stiintelor juridice. 18
a) Sistemul stiintelor juridice. Componente. 18
b) Teoria generala a dreptului în sistemul stiintelor juridice. 21
3. Întrebari de control si autoverificare . 24
4. Bibliografie . 25
CAPITOLUL II. CONCEPTUL SI DEFINIREA DREPTULUI . 26
1. Specificul reglementarilor prin drept a relatiilor sociale. (Normativitatea juridica). 27
2. Factorii de determinare (de configurare) ai dreptului. 30
3. Dreptul si valorile sociale. 32
a) Notiunile de cultura, civilizatie, valori. 32
b) Legatura dintre drept si valori. 36
c) Valori morale  valori juridice. 38
4. Definirea si constantele dreptului. 41
a) Definirea dreptului. 41
b) Constantele dreptului. 43
5. Întrebari de control si autoverificare . 46
6. Bibliografie . 47
CAPITOLUL III. SISTEMUL DREPTULUI . 48
1. Notiunea generala de sistem în teoria cunoasterii. Proprietati generice ale sistemului. 48
2. Dreptul ca sistem. Particularitati ale sistemului drept. 52
3. Norma juridica - institutia juridica - ramura de drept ca structuri ale sistemului . 55
4. Întrebari de control si autoverificare . 60
5. Bibliografie . 61
CAPITOLUL IV. PRINCIPIILE DREPTULUI. 62
1. Notiunea de principiu (sau principii). 62
2. Principiile dreptului. 64
3. Delimitari si categorii de principii ale dreptului. 67
4. Întrebari de control si autoverificare . 69
5. Bibliografie . 70
CAPITOLUL V. INTERDEPENDENTA DINTRE DREPT SI STAT. 71
1. Etimologia si sensurile termenului stat . 71
2. Definirea statului. Constantele statului. 73
a) Definirea statului. 73
b) Constantele statului. 74
3. Statul ca putere de stat. 77
a) Notiunea sau categoria politico-juridica de putere. 77
b) Puterea politica. 81
4. Puterea de stat. Caracteristici ale puterii de stat. 82
5. Institutiile (organele) fundamentale ale statului. 85
6. Forma statului. 86
7. Legatura dintre stat si drept. 87
8. Întrebari de control si autoverificare . 90
9. Bibliografie . 90
CAPITOLUL VI. NORMA JURIDICA. 91
1. Normele sociale. Caracteristici generale. 91
a) Notiunea de norma sociala. 91
b) Caracteristici generale ale normelor sociale. 92
c) Clasificari ale normelor sociale. 93
2. Normele juridice  parte integranta a normelor sociale. Caracteristici . 96
a) Notiunea de norma juridica. 96
b) Caracteristici ale normelor juridice. 97
3. Structura logico-juridica a normei de drept. 100
a) Notiunea de structura a normei juridice. 100
1 Ipoteza  element de structura a normei juridice. 103
2 Dispozitia  element de structura a normei juridice. 105
3 Sanctiunea  element de structura a normei juridice. 108
4. Clasificari ale normelor juridice. 110
5. Întrebari de control si autoverificare . 112
6. Bibliografie . 115
CAPITOLUL VII. ELABORAREA NORMELOR JURIDICE. TEHNICA
JURIDICA NORMATIVA . 116
1. Continutul notiunii de elaborare a normei juridice. 116
2. Principiile si etapele tehnicii normative. 118
3. Partile constitutive si structura formala a actelor normative. 120
4. Limbaj si stil în elaborarea actelor normative. 123
5. Întrebari de control si autoverificare . 126
6. Bibliografie . 127

Extras din document

OBIECTIVELE STUDIULUI

Disciplina de învatamânt superior juridic intitulata Introducere în teoria generala a dreptului are ca principal obiectiv de a introduce pe studentii facultatilor de Drept în studierea si cunoasterea notiunilor si conceptelor de baza ale stiintelor juridice în general, în utilizarea corecta a terminologiei si limbajului de specialitate, în formularea judecatilor si corelatiilor dintre elementele de cunoastere asimilate prin studiu. Cunostintele însusite la aceasta disciplina constituie baza teoretica necesara pentru studiul si cunoasterea celorlalte discipline de specialitate juridica.

Potrivit Programei analitice a cursului fiecare tema în parte urmareste câteva obiective specifice mentionate în cuprinsul temei respective, toate fiind însa conexe si subordonate obiectivului general al acestei discipline.

PRELIMINARII

1. Etimologia si sensurile termenului drept

Explicarea notiunii de drept înseamna, de fapt, a raspunde la întrebarea: Ce este dreptul? Raspunsul la aceasta întrebare poate fi dat din numeroase optici si puncte de vedere, aceasta datorita complexitatii, importantei si implicatiilor dreptului asupra relatiilor sociale, a conduitei si intereselor individului uman si al colectivitatilor socio-umane. Indiferent de varietatea raspunsurilor posibile la aceasta întrebare, cel putin doua aspecte ale problemei sunt necesare si inevitabile, si anume: explicarea etimologiei si originii, ale sensurilor si acceptiunilor termenului drept1) în limbajul juridic si, respectiv, explicarea conceptului sau a categoriei de drept, a definitiei dreptului. (vezi, cap. II)

Cunoasterea si explicarea fenomenului drept a constituit din cele mai vechi timpuri si pâna în prezent o preocupare legitima nu numai a eruditilor sau specialistilor ci si a omului simplu, a cetateanului. Aceasta pentru ca dreptul a avut si are cele mai complexe interferente cu libertatea si interesele omului în societatea organizata ca stat. De aceea, primele reflectii si elaborari teoretico-explicative asupra fenomenului drept au aparut înca în antichitate, în operele si scrierile unor filosofi, împarati sau juristi ei epocii - cu deosebire ai antichitatii romane. Ele au fost continuate apoi în operele filosofice si politico-juridice ale Evului Mediu - mai cu seama în perioadele renascentista, iluminista si a revolutiilor burgheze, ca în epoca moderna si contemporana cunoasterea dreptului sa se dezvolte considerabil, constituindu-se complexul sistem al stiintelor juridice, ca o ramura distincta a stiintelor socio-umaniste. Pâna în secolul al XIX-lea când stiinta dreptului se va delimita într-o ramura distincta a stiintelor, explicatia fenomenului drept era realizata din perspectiva filosofiei, moralei, eticii, a politicii, istoriei etc., de unde si marea diversitate de întelesuri si definitii date dreptului.

În acest proces istoric-evolutiv multimilenar s-a decantat si cristalizat concomitent atât forma semantica a termenului drept cât si diversele sale acceptiuni sau sensuri în care a fost si este utilizat.

Sub aspect etimologic termenul sau cuvântul drept îsi are originile în cuvântul latinesc directum directus al carui sens originar, exprima însa ideea de rectiliniu, în înteles material sau fizic de linie dreapta, unghi drept, de ceva direct etc. O asemenea acceptiune a cuvântului drept este si în prezent utilizata atât în vorbirea curenta cât si în limbajul unor specialitati cum ar fi tehnica, matematica, fizica etc. Totodata, la originile termenului drept a stat si cuvântul latinesc dirigo care însemna a cârmui, a dirija sau orienta, a conduce. Prin evolutie si combinarea acestor termeni, cuvântul drept a început a exprima ideea de conducere sau cârmuire dreapta a oamenilor, de a-i dirija pe linia dreapta a conduitei sau faptelor stabilite prin norme sau legi, de a decide în mod corect, drept în baza legilor

Fisiere in arhiva (1):

  • Introducere in Teoria Generala a Dreptului.doc