Istoria Administrației Publice

Curs
9.3/10 (7 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 122 în total
Cuvinte : 48817
Mărime: 660.80KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Apetrei Nicolae Cristiani
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” GALAŢI DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

Cuprins

INTRODUCERE.5

CAPITOLUL I. Preistoria spaţiului românesc.7

CAPITOLUL II. Statul geto-dac.11

CAPITOLUL III. Administraţia romană în provincia Dacia.15

CAPITOLUL IV. Spaţiul românesc în secolele IV-XIV.22

CAPITOLUL V. Instituţia Domniei în secolele XIV-XVII.27

CAPITOLUL VI. Instituţia Sfatului Domnesc în secolele XIV-XVII.32

CAPITOLUL VII. Instituţia Adunărilor de Stări în secolele XIV-XVII.36

CAPITOLUL VIII. Dregătoriile centrale în secolele XIV-XVII.39

CAPITOLUL IX. Organizarea administrativ-teritorială în secolele XIV-XVII.47

CAPITOLUL X. Organizarea fiscală în secolele XIV-XVII.53

CAPITOLUL XI. Tranziţia la administraţia modernă: secolul al XVIII-lea.63

CAPITOLUL XII. Începuturile modernizării administraţiei româneşti: Regulamentele Organice.71

CAPITOLUL XIII. Administraţia publică românească între anii 1859-1938.78

CAPITOLUL XIV. Administraţia publică în epoca dictaturilor de dreapta (1940-1944).87

CAPITOLUL XV. Administraţia publică în cadrul statului comunist.94

BIBLIOGRAFIE.103

TESTE DE AUTOEVALUARE.105

SOLUŢIILE TESTELOR.122

Extras din document

INTRODUCERE

Istoria administraţiei publice constituie o direcţie de studiu relativ recentă, individualizată în calitate de disciplină autonomă odată cu înfiinţarea Administraţiei Publice ca specializare universitară. Multă vreme, obiectul de studiu al disciplinei s-a constituit într-un segment consistent al cursurilor universitare de Istoria statului şi dreptului, cursuri care puteau fi regăsite în planurile de învăţământ ale facultăţilor de drept.

Ca şi disciplina din trupul căreia s-a desprins, Istoria administraţiei publice este o disciplină de graniţă, aflată la confluenţa cercetării istorice cu cea juridică, motiv pentru care se află atât în atenţia profesorilor de istorie, cât şi în aceea a profesorilor de drept. “Tinereţea” disciplinei atrage după sine însă absenţa unei tradiţii de cercetare în domeniu, ceea ce face ca abordările istoriografice de până acum să se remarce prin lipsa unei viziuni comune aspra principalelor concepte (cum este cel de “administraţie românească, de pildă”), a periodizării istoriei administraţiei publice româneşti, a modului de abordare sau a formatului de analiză.

Cauzele acestei stări de fapt se regăsesc nu numai în apariţia de dată recentă a disciplinei în peisajul didactic al universităţilor autohtone, ci şi în indiferenţa cu care factorii politici de decizie au tratat cercetarea ştiinţifică românească în perioada postbelică. Dacă în cazul regimului comunist, explicaţia se află în obsesia pe care acesta o avea pentru tematicile puternic politizate ale luptei de clasă şi ale luptei pentru independenţa naţională, concentrând în consecinţă principalele eforturi financiare către aceste două direcţii de cercetare, în ceea ce priveşte clasa politică post-decembristă, nu mai poate fi adus în discuţie nici un alt argument, decât dezinteresul cras manifestat faţă de întregul sistem de educaţie.

În ciuda acestor dificultăţi, scopul disciplinei rămâne unul nobil, strâns legat de necesităţile profesionalizării şi eficientizării unei administraţii care aproape pe întreg parcursul istoriei românilor s-a identificat doar cu interesele generale ale statului. Orientarea către cetăţean a administraţiei româneşti contemporane este un demers dificil care, pentru a căpăta substanţă, trebuie să se desfăşoare nu numai în domeniul legislativ, ci şi în planul mentalităţilor. Din acest punct de vedere, studierea trecutului administrativ al românilor îşi poate aduce un aport important în sprijinirea acestui efort, contribuind la cunoaşterea trecutului principalelor instituţii administrative şi a modului în care acesta a fost determinat de însăşi evoluţia generală a societăţii româneşti. Un rol important trebuie să îl aibă aici înţelegerea mecanismelor funcţionale care au caracterizat vechile structuri administrative autohtone, pentru a putea fi evidenţiate disfuncţiile instituţionale, cât şi numeroasele neajunsuri provocate de prezenţa

unor obiceiuri şi mentalităţi colective care nu au avut nimic de a face cu interesele celor administraţi.

Este vorba, aşadar, de un demers cognitiv care trebuie să încerce spargerea barierelor unei expuneri statice, pentru a facilita un tip de înţelegere profundă a modului în care a funcţionat administraţia autohtonă de-a lungul timpului. Concluziile desprinse astfel pot fi extrem de valoroase întrucât acestea pot fi traduse în termenii unei experienţe profesionale care, odată însuşită, poate şi trebuie să conducă la evitarea greşelilor trecutului. Studierea istoriei administraţiei publice, din acest punct de vedere, poate fi privită deci ca una dintre cele mai elocvente ilustrări pentru abordarea istoriei drept magistra vitae.

Plecând de aceste obiective, se impune a fi precizat conţinutul sintagmei administraţie publică, prin care demersul de faţă are în vedere fenomenul administrativ pus în slujba interesului public. Dat fiind faptul că, în principiu, existenţa unei administraţii publice este condiţionată de cea a unei structuri statale, atunci se poate adânci înţelegerea sintagmei de mai sus, prin definirea sa în raport cu un anumit teritoriu, ceea ce conduce în cele din urmă la definirea principalilor itemi de analiză: administraţia centrală şi cea locală.

În ceea ce priveşte conceptul românesc, acesta are aici în vedere evoluţia organizării şi funcţionării administraţiei publice în cadrul structurilor statale pe care, din punct de vedere politic, le-a întemeiat românii şi predecesorii direcţi ai acestora, dacii şi romanii.

CAPITOLUL I

PREISTORIA SPAŢIULUI ROMÂNESC

1. Paleoliticul

Pe pământul României primele urme ale vieţuirii umane îşi fac apariţia odată cu începuturile istoriei umanităţii, grupuri nomade de Australopithecus fiind atestate arheologic pe valea Oltului şi în vestul Munteniei în urmă cu circa un milion de ani. Din punct de vedere evolutiv, aceste grupuri reprezintă prima vârstă a pietrei, paleoliticul inferior (cca. 1 000 000 – 120 000 î. Hr.), o perioadă în care hominizii purced la producerea intenţionată a uneltelor şi învaţă utilizarea focului.

Cea de a doua vârstă a pietrei, paleoliticul mijlociu (cca. 120 000 – 35 000 î Hr.), aduce cu sine dominarea aproape a întregului teritoriu de către omul de Neanderthal. Prezenţa acestuia este atestată în Moldova de nord, în Dobrogea, în sudul Transilvaniei şi în Oltenia, inventarul peşterilor pe care acesta le locuia arătându-l mai mult culegător decât vânător, cu unelte şi arme mult mai evoluate decât înaintaşul său.

Către anul 40 000 î. Hr, neanderthalienii cedează locul lui Homo Sapiens Fossilis, momentul reprezentând începutul ultimei vârste a pietrei, numită paleoliticul superior (cca. 35 000 – 10 000/8 000 î Hr.), precum şi începutul procesului de formare a raselor umane. În cursul acestuia din urmă se vor individualiza şi locuitorii pământului românesc, aceştia aparţinând ramurii Cro-Magnon.

Preview document

Istoria Administrației Publice - Pagina 1
Istoria Administrației Publice - Pagina 2
Istoria Administrației Publice - Pagina 3
Istoria Administrației Publice - Pagina 4
Istoria Administrației Publice - Pagina 5
Istoria Administrației Publice - Pagina 6
Istoria Administrației Publice - Pagina 7
Istoria Administrației Publice - Pagina 8
Istoria Administrației Publice - Pagina 9
Istoria Administrației Publice - Pagina 10
Istoria Administrației Publice - Pagina 11
Istoria Administrației Publice - Pagina 12
Istoria Administrației Publice - Pagina 13
Istoria Administrației Publice - Pagina 14
Istoria Administrației Publice - Pagina 15
Istoria Administrației Publice - Pagina 16
Istoria Administrației Publice - Pagina 17
Istoria Administrației Publice - Pagina 18
Istoria Administrației Publice - Pagina 19
Istoria Administrației Publice - Pagina 20
Istoria Administrației Publice - Pagina 21
Istoria Administrației Publice - Pagina 22
Istoria Administrației Publice - Pagina 23
Istoria Administrației Publice - Pagina 24
Istoria Administrației Publice - Pagina 25
Istoria Administrației Publice - Pagina 26
Istoria Administrației Publice - Pagina 27
Istoria Administrației Publice - Pagina 28
Istoria Administrației Publice - Pagina 29
Istoria Administrației Publice - Pagina 30
Istoria Administrației Publice - Pagina 31
Istoria Administrației Publice - Pagina 32
Istoria Administrației Publice - Pagina 33
Istoria Administrației Publice - Pagina 34
Istoria Administrației Publice - Pagina 35
Istoria Administrației Publice - Pagina 36
Istoria Administrației Publice - Pagina 37
Istoria Administrației Publice - Pagina 38
Istoria Administrației Publice - Pagina 39
Istoria Administrației Publice - Pagina 40
Istoria Administrației Publice - Pagina 41
Istoria Administrației Publice - Pagina 42
Istoria Administrației Publice - Pagina 43
Istoria Administrației Publice - Pagina 44
Istoria Administrației Publice - Pagina 45
Istoria Administrației Publice - Pagina 46
Istoria Administrației Publice - Pagina 47
Istoria Administrației Publice - Pagina 48
Istoria Administrației Publice - Pagina 49
Istoria Administrației Publice - Pagina 50
Istoria Administrației Publice - Pagina 51
Istoria Administrației Publice - Pagina 52
Istoria Administrației Publice - Pagina 53
Istoria Administrației Publice - Pagina 54
Istoria Administrației Publice - Pagina 55
Istoria Administrației Publice - Pagina 56
Istoria Administrației Publice - Pagina 57
Istoria Administrației Publice - Pagina 58
Istoria Administrației Publice - Pagina 59
Istoria Administrației Publice - Pagina 60
Istoria Administrației Publice - Pagina 61
Istoria Administrației Publice - Pagina 62
Istoria Administrației Publice - Pagina 63
Istoria Administrației Publice - Pagina 64
Istoria Administrației Publice - Pagina 65
Istoria Administrației Publice - Pagina 66
Istoria Administrației Publice - Pagina 67
Istoria Administrației Publice - Pagina 68
Istoria Administrației Publice - Pagina 69
Istoria Administrației Publice - Pagina 70
Istoria Administrației Publice - Pagina 71
Istoria Administrației Publice - Pagina 72
Istoria Administrației Publice - Pagina 73
Istoria Administrației Publice - Pagina 74
Istoria Administrației Publice - Pagina 75
Istoria Administrației Publice - Pagina 76
Istoria Administrației Publice - Pagina 77
Istoria Administrației Publice - Pagina 78
Istoria Administrației Publice - Pagina 79
Istoria Administrației Publice - Pagina 80
Istoria Administrației Publice - Pagina 81
Istoria Administrației Publice - Pagina 82
Istoria Administrației Publice - Pagina 83
Istoria Administrației Publice - Pagina 84
Istoria Administrației Publice - Pagina 85
Istoria Administrației Publice - Pagina 86
Istoria Administrației Publice - Pagina 87
Istoria Administrației Publice - Pagina 88
Istoria Administrației Publice - Pagina 89
Istoria Administrației Publice - Pagina 90
Istoria Administrației Publice - Pagina 91
Istoria Administrației Publice - Pagina 92
Istoria Administrației Publice - Pagina 93
Istoria Administrației Publice - Pagina 94
Istoria Administrației Publice - Pagina 95
Istoria Administrației Publice - Pagina 96
Istoria Administrației Publice - Pagina 97
Istoria Administrației Publice - Pagina 98
Istoria Administrației Publice - Pagina 99
Istoria Administrației Publice - Pagina 100
Istoria Administrației Publice - Pagina 101
Istoria Administrației Publice - Pagina 102
Istoria Administrației Publice - Pagina 103
Istoria Administrației Publice - Pagina 104
Istoria Administrației Publice - Pagina 105
Istoria Administrației Publice - Pagina 106
Istoria Administrației Publice - Pagina 107
Istoria Administrației Publice - Pagina 108
Istoria Administrației Publice - Pagina 109
Istoria Administrației Publice - Pagina 110
Istoria Administrației Publice - Pagina 111
Istoria Administrației Publice - Pagina 112
Istoria Administrației Publice - Pagina 113
Istoria Administrației Publice - Pagina 114
Istoria Administrației Publice - Pagina 115
Istoria Administrației Publice - Pagina 116
Istoria Administrației Publice - Pagina 117
Istoria Administrației Publice - Pagina 118
Istoria Administrației Publice - Pagina 119
Istoria Administrației Publice - Pagina 120
Istoria Administrației Publice - Pagina 121
Istoria Administrației Publice - Pagina 122

Conținut arhivă zip

  • Istoria Administratiei Publice.pdf

Alții au mai descărcat și

Statul, Forma Complexa de Organizare Politica si Sociala

INTRODUCERE Cunoasterea si întelegerea acestui fenomen complex, care este statul, necesita o punere în lumina a contextului istoric, politic si...

Evoluția Administrației Publice Locale de la Revoluție și Pănă în Prezent

Notiuni introductive privind administratia publica: Constitutia României din anul 1991, revizuita si republicata, în art. 120 si 121 se refera la...

Servicii Publice Locale

INTRODUCERE Actualitatea temei. Sectorul serviciilor publice locale din Republica Moldova a suferit în ultimii 18 ani transformări importante,...

Competenta Administratiei Publice

INTRODUCERE Actualitatea temei. Eficienţa oricărei administraţii publice aflate în slujba cetăţenilor, este determinată de calitatea profesională...

Rolul Guvernului în procesul legislativ

INTRODUCERE Actualitatea temei. Tranziţia la economia de piaţă, destrămarea fostului sistem administrativ şi alte fenomene care au derulat o dată...

Organizarea Administrativ-Teritoriala

INTRODUCERE Problema organizării administrative a teritoriului statului s-a pus din totdeauna de când există stat, dar ea s-a pus cu mai multă...

Constituirea și evoluția sistemului actual al administratiei publice locale

INTRODUCERE Actualitatea si importanta problemei abordate. Este bine cunoscuta expresia napoleoneana precum ca, a guverna se poate de departe, iar...

Nulitatea actului juridic

Definiție Neexistând o definiție legală, în literatura de specialitate au fost formulate mai multe definiții ale nulității actului civil. De...

Ai nevoie de altceva?