Istoria Dreptului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Istoria Dreptului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 12 fisiere doc de 109 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Extras din document

DREPTUL IN PRIMA PERIOADA A REGIMULI TURCO- FANARIOT. REFORMELE LUI C-TIN MAVROCORDAT.

In prima faza a regimului turco- fanariot, nu s-au intocmit noi codificari legislative. Legislatia existenta a fost considerata sufiecienta pentru reglematarea relatiilor sociale de al acea vreme. In aceasta perioada normele juridice adoptate au imbracat forma hrisoavelor domnesti.

Cele mai importante hrisoave au fost emise de catre C-tin Mavrocordat, domn in mai multe randuri in T Romaneasca si Moldova in perioada 1730-1769. Acesta prin hrisoave succesive a infaptuit mai multe reforme: - a modificat statutul juridic al boierilor;

- a reorganizat administratia locala

- -------//----sistemul financiar

- ------//---- biserica, astfel calitatea de boier decurgea din slujba indeplinita in cadrul statului si nu din calitatea de mare proprietar de pamant.

Dupa slujbele detinute boierii au fost clasificati in 2 categorii:

- categoria boierilor veliti, intrau marii dregatori care erau scutiti de toate darile

- in categoria boierilor mazili, intrau boierii mai putin importanti care erau scutiti numai de o parte din dari.

In planul organizarii administrative in dorinta de a pune capat confuziei de atributii C-tin Mavrocordat a numit la conducerea fiecarui judet si ulterior a fiecarui tinut cate 2 ispravnici care exercitau atributiuni administrative si judiciare.

Totodata s-a introdus sistemul remunerarii dregatorilor pentru slujbele lor.in domeniul organizarii financiare C-tin Mavrocordat a suprimat unele dari si le-a unificat pe celelalte introducand un impozit unic numit sama obsteasca repartizat pe sate si familii si platit in 4 rate. Biserica a fost trecuta sub controlul statului. Au fost create epitropiile marastinesti care aveau sarcina supravegherii administrarii bunurilor bisericesti.De aceea s-au restrans atributile judiciare ale bisericii si s-a hotarat ca preoti sa fie recrutati numai dintre stiutorii de carte.Clerul a fost scutit de plata darilor.

Toate aceste reforme infaptuite pana in anul 1740 de catre C-tin Mavrocordat au fost sistematizate intr-un asezamant publicat in 1740.Prin acel asezamant C-tin Mavrocordat a inasprit exploatarea taranilor aserviti prin interzicerea stramutarii lor de pe mosii ca si prin introducerea de noi prestatii in munca fara stabilirea vreunei limte.Fata de aceasta situatie intre anii 1741-1746 jumatate din taranii aserviti au fugit din tara. Acest fenomen ameninta structurile economice si sociale ale tarii.

In dorinta de a pune capat fenomenului la 1 martie 1746 C-tin Mavrocordat a emis un hrisov prin care a precizat ca toti taranii fugari care se vor intoarce in tara vor fi iertati de Rumanie. In baza unor certificate eliberate de catre divanul domnesc taranii reintorsi se puteau aseza pe orice mosie iar fostii stapani nu-I puteau urmari.Taranii aveau fata de boierii pe a caror mosie se asezau obligatia de a munci un nr de zile si de a plati disma . Insa acest hrisov a avut o redactare defectuasa prin faptul ca nu era aratata data pama la care taranii se puteau intoarce in tara si nu era precizat statul juridic al taranilor ramasi in tara. Profitand de aceste lacune ale hrisovului au inceput sa fuga din tara si alti tarani aserviti.In aceste conditii C-tin Mavrocordat la 5 august 1746 a emis un nou hrisov prin care a desfintat Rumania. Potrivit acestui hrisov, stapanii ( boierii si clerul) erau invitati sa-I elibereze pe rumani fara plata, iar daca totusi stapanii nu voiau sa ii elibereze gratuit, taranii isi puteau rascumpara libertatea prin plata sumei de 10 taleri.

Din acel moment rumanii au devenit tarani clacasi numiti si locuitori pe mosii. Relatile dintre boieri si clacasi se stabileau pe baze contractuale . Prin contractile incheiate boierii se obligau sa atribuie taranilor clacasi spre folosinta loturi de pamant pe timp determinat, iar clacasii se obligau sa plateasca anumite sume de bani.

Dupa executarea acelor obligatii, clacasii daca doreau se puteau muta pe alte mosii. Dupa 3 ani in 1749 C-tin Mavrocordat a infaptuit o reforma similara si in Moldova cu deosebirea ca aici nu s-a mai conditionat eliberarea taranilor de plata unei sume de bani.

Evolutia dreptului in a 2-a faza a regimului turco-fanariot.

In faza a 2-a a regimului turco- fanariot s-au produs 2 schimbari care si-au pus amprenta asupra evolutiei dreptului, asa se face ca dupa 1774 s-au realizat o serie de codificari moderne. Noile legiuiri au fost desemnate prin cuvintele “ condica”, “codica”, “cod” potrivit practicii din Europa acelei vremii. Dintre leguiriile elaborate in aceasta perioada mentionam “Pravilniceasca condica.” , “codul Calimach “si legiuirea Caragea.

P.c a fost elaborata in T Romaneasca si promulgata de Alexandru Ipsilanti in anul 1775.Datorita opozitiei Turciei a intrat in vigoare in anul 780. A fost scrisa in lb romana si in lb greaca. Intre cele 2 versiuni nu sunt deosebiri importante, totusi cea in lb romana este mai clara, terminologia juridica informulata pe intelesul poporului .

Iz acestei legiuiri au fost, legea tarii, bazilicalele sau legiurile imparatesti, jurisprudenta si doctrina juridica a vremii.Autorul aceste legiuiri nu e cunoscut, dar se pare ca el a fost Enechita Vacarescu intrucat el poseda la acea vreme cunostintele necesare elebaorarii unei asemenea legiuiri.

Prin pravelniceasca condica s-a facut un pas important in directia modernizarii organizarii justitiei.Aceasta modernizare era impusa de necesitatea respingerii aplicarii sistemului capitulatilor in T Romaneasca. Acest sistem se aplica in Turcia, potrivit sistemului capitulatilor cetatenii straini aflati in Turcia erau judecati dupa legile tarii lor, ca urmare si strainii aflati in T R, pretindeau sa se aplice si aici sistemul capitulatilor.La aceasta cerinta Alexandru Iplsilanti a raspuns ca in T Romneasca nu se aplica Coranul, fata de aceasta precizare strainii au protestat aratand ca procedura de judecata in T Romaneasca este primitiva, iata de ce Al Ipsilanti a urmarit prin aceasta legiuirie, modernizarea organizarii instantelor si a procedurii de judecata.pe langa aceste reglementari leguirea in cauza mai cuprinde dispozitii de dr civil, de dr administrativ si cu privire la raporturile dintre boieri si tarani.

Codul calimach, a fost elaborat in anul 1817 in Moldova la initiva dominorului Scarlat Calimach. Acest cod mai este denumit si Codica Tivila a Moldovei.A fost publicat in lb greaca in 1817 si in lb romana in 1833.

Autorii versiunii in lb greaca au fost Christian Flectermahar, Andronachie Donici, Anania Cuzanos, iar autorii versiunii in lb romana au fost a Ch Flect. Damaschin Bosinca. Principalele iz ale acestui cod au fost legea tarii, bazilicalele sau legiuiriile imparatesti, codul civil francez de la 1804 si codul civil austriac de a 1811.Acest cod prin continutul si forma sa s-a apropriat foarte mult d codurile civile burgheze.Codul in cauza cuprinde o introducere, iar continutul e structurat in 3 parti: partea intaia se refera la drictul persoanelor , partea a 2-a se refera la drictul lucrurilor, iar partea a 3-a e intitulata “inmarginiri ce privesc drictul persoanelor impreuna cu al lucrurilor. In partea finala st incluse 2 anexe care reglementasera concursul creditorilor si licitatia.

Legiuirea caragea a fost elaborata in anul 1818 si publicata in T Romaneasca din ordinul domnului Ioan Ghe. Caragea, mai e denumita aceasta legiuire si codul Caragea.Autorii acestei legiuiri au fost logofatul Nestor, Atansie Hristovor, Stolnicii, C-tin si Ionita Balaceanu. Aceasta legiuire cuprinde norme de dr civil, dr penal si de procedura. Este sistematizata in 6 parti.care trateaza despre:

1) persoane

2) lucru

3) contracte

4) donatii si succesiuni

5) fapte penale

6) despre ale judecatiilor => primele patru parti formeaza un adevarat cod civil, partea a 5-a un C penal, iar partea a 6-a un cod de procedura.

Cele 3 legiuiri, p.c, c c, l c, au fost promulgate de catre domni la aparitie si au fost abrogate in anul 1865 cand a intrat in vigoare codul civil roman.

Fisiere in arhiva (12):

  • Dreptul Geto.doc
  • ISDR SEMINAR.doc 03 decembrie.doc
  • ISDR 7.doc
  • ISdr curs.doc
  • ISDR I.doc
  • ISDR IV.doc
  • ISDR V.doc
  • Istoria statului si dreptului romanesc.doc
  • Organizarea locala a dacilor.doc
  • Organizarea sociala a geto.doc
  • Statul si dreptul GD.doc
  • Statul si dreptul in Dacia provincie romana.doc