Istoria Dreptului

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 12 fișiere: doc
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 71669
Mărime: 278.67KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

DREPTUL IN PRIMA PERIOADA A REGIMULI TURCO- FANARIOT. REFORMELE LUI C-TIN MAVROCORDAT.

In prima faza a regimului turco- fanariot, nu s-au intocmit noi codificari legislative. Legislatia existenta a fost considerata sufiecienta pentru reglematarea relatiilor sociale de al acea vreme. In aceasta perioada normele juridice adoptate au imbracat forma hrisoavelor domnesti.

Cele mai importante hrisoave au fost emise de catre C-tin Mavrocordat, domn in mai multe randuri in T Romaneasca si Moldova in perioada 1730-1769. Acesta prin hrisoave succesive a infaptuit mai multe reforme: - a modificat statutul juridic al boierilor;

- a reorganizat administratia locala

- -------//----sistemul financiar

- ------//---- biserica, astfel calitatea de boier decurgea din slujba indeplinita in cadrul statului si nu din calitatea de mare proprietar de pamant.

Dupa slujbele detinute boierii au fost clasificati in 2 categorii:

- categoria boierilor veliti, intrau marii dregatori care erau scutiti de toate darile

- in categoria boierilor mazili, intrau boierii mai putin importanti care erau scutiti numai de o parte din dari.

In planul organizarii administrative in dorinta de a pune capat confuziei de atributii C-tin Mavrocordat a numit la conducerea fiecarui judet si ulterior a fiecarui tinut cate 2 ispravnici care exercitau atributiuni administrative si judiciare.

Totodata s-a introdus sistemul remunerarii dregatorilor pentru slujbele lor.in domeniul organizarii financiare C-tin Mavrocordat a suprimat unele dari si le-a unificat pe celelalte introducand un impozit unic numit sama obsteasca repartizat pe sate si familii si platit in 4 rate. Biserica a fost trecuta sub controlul statului. Au fost create epitropiile marastinesti care aveau sarcina supravegherii administrarii bunurilor bisericesti.De aceea s-au restrans atributile judiciare ale bisericii si s-a hotarat ca preoti sa fie recrutati numai dintre stiutorii de carte.Clerul a fost scutit de plata darilor.

Toate aceste reforme infaptuite pana in anul 1740 de catre C-tin Mavrocordat au fost sistematizate intr-un asezamant publicat in 1740.Prin acel asezamant C-tin Mavrocordat a inasprit exploatarea taranilor aserviti prin interzicerea stramutarii lor de pe mosii ca si prin introducerea de noi prestatii in munca fara stabilirea vreunei limte.Fata de aceasta situatie intre anii 1741-1746 jumatate din taranii aserviti au fugit din tara. Acest fenomen ameninta structurile economice si sociale ale tarii.

In dorinta de a pune capat fenomenului la 1 martie 1746 C-tin Mavrocordat a emis un hrisov prin care a precizat ca toti taranii fugari care se vor intoarce in tara vor fi iertati de Rumanie. In baza unor certificate eliberate de catre divanul domnesc taranii reintorsi se puteau aseza pe orice mosie iar fostii stapani nu-I puteau urmari.Taranii aveau fata de boierii pe a caror mosie se asezau obligatia de a munci un nr de zile si de a plati disma . Insa acest hrisov a avut o redactare defectuasa prin faptul ca nu era aratata data pama la care taranii se puteau intoarce in tara si nu era precizat statul juridic al taranilor ramasi in tara. Profitand de aceste lacune ale hrisovului au inceput sa fuga din tara si alti tarani aserviti.In aceste conditii C-tin Mavrocordat la 5 august 1746 a emis un nou hrisov prin care a desfintat Rumania. Potrivit acestui hrisov, stapanii ( boierii si clerul) erau invitati sa-I elibereze pe rumani fara plata, iar daca totusi stapanii nu voiau sa ii elibereze gratuit, taranii isi puteau rascumpara libertatea prin plata sumei de 10 taleri.

Din acel moment rumanii au devenit tarani clacasi numiti si locuitori pe mosii. Relatile dintre boieri si clacasi se stabileau pe baze contractuale . Prin contractile incheiate boierii se obligau sa atribuie taranilor clacasi spre folosinta loturi de pamant pe timp determinat, iar clacasii se obligau sa plateasca anumite sume de bani.

Dupa executarea acelor obligatii, clacasii daca doreau se puteau muta pe alte mosii. Dupa 3 ani in 1749 C-tin Mavrocordat a infaptuit o reforma similara si in Moldova cu deosebirea ca aici nu s-a mai conditionat eliberarea taranilor de plata unei sume de bani.

Evolutia dreptului in a 2-a faza a regimului turco-fanariot.

In faza a 2-a a regimului turco- fanariot s-au produs 2 schimbari care si-au pus amprenta asupra evolutiei dreptului, asa se face ca dupa 1774 s-au realizat o serie de codificari moderne. Noile legiuiri au fost desemnate prin cuvintele “ condica”, “codica”, “cod” potrivit practicii din Europa acelei vremii. Dintre leguiriile elaborate in aceasta perioada mentionam “Pravilniceasca condica.” , “codul Calimach “si legiuirea Caragea.

P.c a fost elaborata in T Romaneasca si promulgata de Alexandru Ipsilanti in anul 1775.Datorita opozitiei Turciei a intrat in vigoare in anul 780. A fost scrisa in lb romana si in lb greaca. Intre cele 2 versiuni nu sunt deosebiri importante, totusi cea in lb romana este mai clara, terminologia juridica informulata pe intelesul poporului .

Iz acestei legiuiri au fost, legea tarii, bazilicalele sau legiurile imparatesti, jurisprudenta si doctrina juridica a vremii.Autorul aceste legiuiri nu e cunoscut, dar se pare ca el a fost Enechita Vacarescu intrucat el poseda la acea vreme cunostintele necesare elebaorarii unei asemenea legiuiri.

Prin pravelniceasca condica s-a facut un pas important in directia modernizarii organizarii justitiei.Aceasta modernizare era impusa de necesitatea respingerii aplicarii sistemului capitulatilor in T Romaneasca. Acest sistem se aplica in Turcia, potrivit sistemului capitulatilor cetatenii straini aflati in Turcia erau judecati dupa legile tarii lor, ca urmare si strainii aflati in T R, pretindeau sa se aplice si aici sistemul capitulatilor.La aceasta cerinta Alexandru Iplsilanti a raspuns ca in T Romneasca nu se aplica Coranul, fata de aceasta precizare strainii au protestat aratand ca procedura de judecata in T Romaneasca este primitiva, iata de ce Al Ipsilanti a urmarit prin aceasta legiuirie, modernizarea organizarii instantelor si a procedurii de judecata.pe langa aceste reglementari leguirea in cauza mai cuprinde dispozitii de dr civil, de dr administrativ si cu privire la raporturile dintre boieri si tarani.

Codul calimach, a fost elaborat in anul 1817 in Moldova la initiva dominorului Scarlat Calimach. Acest cod mai este denumit si Codica Tivila a Moldovei.A fost publicat in lb greaca in 1817 si in lb romana in 1833.

Autorii versiunii in lb greaca au fost Christian Flectermahar, Andronachie Donici, Anania Cuzanos, iar autorii versiunii in lb romana au fost a Ch Flect. Damaschin Bosinca. Principalele iz ale acestui cod au fost legea tarii, bazilicalele sau legiuiriile imparatesti, codul civil francez de la 1804 si codul civil austriac de a 1811.Acest cod prin continutul si forma sa s-a apropriat foarte mult d codurile civile burgheze.Codul in cauza cuprinde o introducere, iar continutul e structurat in 3 parti: partea intaia se refera la drictul persoanelor , partea a 2-a se refera la drictul lucrurilor, iar partea a 3-a e intitulata “inmarginiri ce privesc drictul persoanelor impreuna cu al lucrurilor. In partea finala st incluse 2 anexe care reglementasera concursul creditorilor si licitatia.

Legiuirea caragea a fost elaborata in anul 1818 si publicata in T Romaneasca din ordinul domnului Ioan Ghe. Caragea, mai e denumita aceasta legiuire si codul Caragea.Autorii acestei legiuiri au fost logofatul Nestor, Atansie Hristovor, Stolnicii, C-tin si Ionita Balaceanu. Aceasta legiuire cuprinde norme de dr civil, dr penal si de procedura. Este sistematizata in 6 parti.care trateaza despre:

1) persoane

2) lucru

3) contracte

4) donatii si succesiuni

5) fapte penale

6) despre ale judecatiilor => primele patru parti formeaza un adevarat cod civil, partea a 5-a un C penal, iar partea a 6-a un cod de procedura.

Cele 3 legiuiri, p.c, c c, l c, au fost promulgate de catre domni la aparitie si au fost abrogate in anul 1865 cand a intrat in vigoare codul civil roman.

Preview document

Istoria Dreptului - Pagina 1
Istoria Dreptului - Pagina 2
Istoria Dreptului - Pagina 3
Istoria Dreptului - Pagina 4
Istoria Dreptului - Pagina 5
Istoria Dreptului - Pagina 6
Istoria Dreptului - Pagina 7
Istoria Dreptului - Pagina 8
Istoria Dreptului - Pagina 9
Istoria Dreptului - Pagina 10
Istoria Dreptului - Pagina 11
Istoria Dreptului - Pagina 12
Istoria Dreptului - Pagina 13
Istoria Dreptului - Pagina 14
Istoria Dreptului - Pagina 15
Istoria Dreptului - Pagina 16
Istoria Dreptului - Pagina 17
Istoria Dreptului - Pagina 18
Istoria Dreptului - Pagina 19
Istoria Dreptului - Pagina 20
Istoria Dreptului - Pagina 21
Istoria Dreptului - Pagina 22
Istoria Dreptului - Pagina 23
Istoria Dreptului - Pagina 24
Istoria Dreptului - Pagina 25
Istoria Dreptului - Pagina 26
Istoria Dreptului - Pagina 27
Istoria Dreptului - Pagina 28
Istoria Dreptului - Pagina 29
Istoria Dreptului - Pagina 30
Istoria Dreptului - Pagina 31
Istoria Dreptului - Pagina 32
Istoria Dreptului - Pagina 33
Istoria Dreptului - Pagina 34
Istoria Dreptului - Pagina 35
Istoria Dreptului - Pagina 36
Istoria Dreptului - Pagina 37
Istoria Dreptului - Pagina 38
Istoria Dreptului - Pagina 39
Istoria Dreptului - Pagina 40
Istoria Dreptului - Pagina 41
Istoria Dreptului - Pagina 42
Istoria Dreptului - Pagina 43
Istoria Dreptului - Pagina 44
Istoria Dreptului - Pagina 45
Istoria Dreptului - Pagina 46
Istoria Dreptului - Pagina 47
Istoria Dreptului - Pagina 48
Istoria Dreptului - Pagina 49
Istoria Dreptului - Pagina 50
Istoria Dreptului - Pagina 51
Istoria Dreptului - Pagina 52
Istoria Dreptului - Pagina 53
Istoria Dreptului - Pagina 54
Istoria Dreptului - Pagina 55
Istoria Dreptului - Pagina 56
Istoria Dreptului - Pagina 57
Istoria Dreptului - Pagina 58
Istoria Dreptului - Pagina 59
Istoria Dreptului - Pagina 60
Istoria Dreptului - Pagina 61
Istoria Dreptului - Pagina 62
Istoria Dreptului - Pagina 63
Istoria Dreptului - Pagina 64
Istoria Dreptului - Pagina 65
Istoria Dreptului - Pagina 66
Istoria Dreptului - Pagina 67
Istoria Dreptului - Pagina 68
Istoria Dreptului - Pagina 69
Istoria Dreptului - Pagina 70
Istoria Dreptului - Pagina 71
Istoria Dreptului - Pagina 72
Istoria Dreptului - Pagina 73
Istoria Dreptului - Pagina 74
Istoria Dreptului - Pagina 75
Istoria Dreptului - Pagina 76
Istoria Dreptului - Pagina 77
Istoria Dreptului - Pagina 78
Istoria Dreptului - Pagina 79
Istoria Dreptului - Pagina 80
Istoria Dreptului - Pagina 81
Istoria Dreptului - Pagina 82
Istoria Dreptului - Pagina 83
Istoria Dreptului - Pagina 84
Istoria Dreptului - Pagina 85
Istoria Dreptului - Pagina 86
Istoria Dreptului - Pagina 87
Istoria Dreptului - Pagina 88
Istoria Dreptului - Pagina 89
Istoria Dreptului - Pagina 90
Istoria Dreptului - Pagina 91
Istoria Dreptului - Pagina 92
Istoria Dreptului - Pagina 93
Istoria Dreptului - Pagina 94
Istoria Dreptului - Pagina 95
Istoria Dreptului - Pagina 96
Istoria Dreptului - Pagina 97
Istoria Dreptului - Pagina 98
Istoria Dreptului - Pagina 99
Istoria Dreptului - Pagina 100
Istoria Dreptului - Pagina 101
Istoria Dreptului - Pagina 102
Istoria Dreptului - Pagina 103
Istoria Dreptului - Pagina 104
Istoria Dreptului - Pagina 105
Istoria Dreptului - Pagina 106
Istoria Dreptului - Pagina 107
Istoria Dreptului - Pagina 108
Istoria Dreptului - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Geto.doc
  • ISDR SEMINAR.doc 03 decembrie.doc
  • ISDR 7.doc
  • ISdr curs.doc
  • ISDR I.doc
  • ISDR IV.doc
  • ISDR V.doc
  • Istoria statului si dreptului romanesc.doc
  • Organizarea locala a dacilor.doc
  • Organizarea sociala a geto.doc
  • Statul si dreptul GD.doc
  • Statul si dreptul in Dacia provincie romana.doc

Alții au mai descărcat și

Principiul Separației Puterilor în Stat

Consideratii introductive La sfârsitul secolului al XVII –lea si începutul celui urmator, asistam la aparitia zorilor lumii moderne. În aceasta...

Rudenia in Dreptul Roman

Cateva consideratii asupra evolutiei rudeniei Rudenia a avut o evolutie complexa de-a lungul timpului, strans legata de cea a mentalitatii si,...

Delicte contra Proprietatii Intelectuale

I. Consideratii generale Rezultat al folosirii creatoare a intelectului, creatia mintii, creatia intelecuala este deopotriva masura dimensiunilor...

Obligatia Fiscala - Notiune, Forme, Principii

CAPITOLUL I NOTIUNEA DE FISCALITATE Organizarea, conceperea şi funcţionarea fiscalitatii conduce la mutaţii în viaţa socială, economică şi...

Istoria Dreptului Romanesc

ISTORIA DREPTULUI ROMANESC PRIMELE PRAVILE In epoca feudala apar primele legi scrise in tarile romane. Reusit-au aceste legiuiri, pana in epoca...

Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman

1. Organizarea fiscala a Tarii Romanesti si a Moldovei in evul mediu. Principalele venituri ale TR si Mold au provenit din dari si din dari si...

Ius Valachicum o Creație Originală Românească

„Ius valachicum” o creatie originala româneasca (Legea tarii) 1. Izvoarele dreptului feudal Datorita situatiei concrete a Tarii Românesti,...

Aplicarea Clauzelor de Răspundere Penală în Materie de Încălcare a Legislației de Mediu

1. Aplicarea clauzelor de răspundere penală în materie de încălcare a legislaţiei de mediu În literatura juridică există mai multe opinii cu...

Ai nevoie de altceva?