Istoria Dreptului Romanesc

Curs
8.7/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 32068
Mărime: 97.22KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Jean Andrei
Cursurile pentru anul I. Universitatea Bucuresti - Facultatea de Drept

Extras din document

Geto-dacii fac parte din grupul etnic al tracilor. Herodot — “cel mai numeros dupa cel al inzilor” . Ei au patruns in teritoriul de acum al tarii noastre in Neoliticul tarziu, in cadrul procesului de indoeuropenizare a spatiului Carpato- Dunareano- Pontic. Ei au creat o stralucita civilizatie a bronzului pe un intins areal geografic limitat la N de zona pripetului, la S de M Egee, la E de gurile Bugului si la V de Dunarea Panonica.

In cadrul neamului tracic s-au cristalizat geto-dacii care sunt creatorii si purtatorii epocii fierului la noi si sunt cel mai important neam tracic din punct de vedere al civilizatiei materiale si spirituale, cat si din perspectiva organizarii politice pe care ei l-au atins.

Procesul de cristalizare a geto-dacilor ca grup etnic distinct s-a desfasurat pe un teritoriu limitat la N de C Paduras, la S de Mtii Enzi, la E de Nistru si la V de Tisa. Rezulta ca geto- dacii sunt autohtoni pe aceste tinuturi. Prezenta statornica pe teritoriul tarii noastre e mentinuta din sec VI i.Hr. Izvoarele latine ii denumesc daci (triburile intracarpatice), iar cele grecesti, geti (triburi extracarpatice). Denumirile nu au o conotatie etnica, ci pur teritoriala. Asa cum arata Strabon in “Geografia”, getii si dacii vorbeau aceeasi limba si constituiau acelasi popor.

Istoria antica ne-a transmis informatii importante privind modul de viata, dezvoltarea economica si sistemul de realizare a conducerii sociale. Datele se completeaza cu cele extrase din investigatiile arheologice si intregesc imaginea organizarii societatii geto-dace in Epoca Prestatala.

Cele mai importante marturii sunt:

Herodot in Cartea IV a Istoriilor ’ expeditia Regelui persan Darius din 514 i.Hr.impotriva scitilor din stepele nord-pontice. Toate triburile trace s-au supus lui cu exceptie geto-dacii care au opus o puternica rezistenta, fiind invinsi in cele din urma cu toate ca erau ceio mai viteji si mai drepti dintre traci.

Tucidide in “Razboiul peloponesiac” ’ uniunea de triburi geto-dace a odrizilor din Dobrogea conduse in sec V i.Hr. de Sitalces si Seuthes. El arata ca getii si celelalte popoare de aici sunt vecini cu scitii, au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri.

Pompeius Trogus ’ uniunea getilor dunareni condusi de un Rex Hristianorum care in sec IV a jucat un rol important in conflictul dintre Filip II regele Macedoniei si Ateas, capatenie scita.

Strabon si Arian ’ descriu cu lux de amnunte expeditia din 335 a lui Alexandru Macedon impotriva getilor de la N Dunarii cand regele a cucerit si o cetate a getilor luand o bogata prada de razboi.

Kurtius Rufus in “Istoria Alexandriei” ’ relateaza infrangera armatei macedonene condusa de Zopyrion care in 326 i.Hr. este infrant de getii de la gurile Dunarii.

Diodor si Polianus si Pausarias ’ relateaza conflictul din 292 i.Hr. dintre diadocul Lysimah si capetenia unei uniuni de triburi gete Dromichaites care s-a terminat cu victoria lui Dromichaites.

Iustinius ’ relateaza conflictul regelui Orcles cu bastarnii si pedeapsa data de acesta soldatilor sai invinsi.

Textele inscriptionatede la Histria mentioneaza numele a 2 regi geti Zamoldegikos si Remaxos care in secolul III i.Hr. isi exercita autoritatea asupra cetatilor grecesti de pe tarmul Pontului Euxin.

Pompeius Trobus ’ cresterea puterii dacilor in Transilvania sub Robobostes. “incrementa dacorum per Rubobostem rege”

Concluzile sunt:

-geto-dacii erau o populatie sedentara care se ocupau cu agricultura, dispuneau de cetati intarite, armate puternice, bine echipate

-geto-dacii au dezvoltat o stralucita civilizatie a fierului in special in cadrul celei de a II-a varste Laten -dezvoltarea puternica a mestesugului, a productiei si a schimbului de marfuri.

-pe planul formelor de conducere a vietii sociale, prezinta caracteristicile soc gentilice ajunsa la ultimul nivel al decaderii sale-democratie militara a triburilor si uniunii de triburi.

In acest sistem de organizare a societatii atributiile sunt exercitate de Adunarea Poporului (toti barbatii capabili sa poarte arme). Adunarea ia cele mai importante decizii pentru viata comunitatii pentru k functiona regula: cine isi risca viata in lupta trebuie sa decida.

Regii mentionati in relatarile antice nu sunt veritabili sefi de stat, ci simpli conducatori militari, numiti si revocati de Adunarea Poporului care le stabileste atributiile. Se manifesta tot mai pregnant tendinta acestor sefi militari de a-si consolida pozitia, de a transmite cu titlu ereditar. Aceasta tendinta marcheaza tranzitia de la societatea gentilica- tribala la stat.

Preview document

Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 1
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 2
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 3
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 4
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 5
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 6
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 7
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 8
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 9
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 10
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 11
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 12
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 13
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 14
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 15
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 16
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 17
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 18
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 19
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 20
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 21
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 22
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 23
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 24
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 25
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 26
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 27
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 28
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 29
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 30
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 31
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 32
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 33
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 34
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 35
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 36
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 37
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 38
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 39
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 40
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 41
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 42
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 43
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 44
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 45
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 46
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 47
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 48
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 49
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 50
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 51
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 52
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 53
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 54
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 55
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 56
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 57
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 58
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 59
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 60
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 61
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 62
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 63
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 64
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 65
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 66
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 67
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 68
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 69
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 70
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 71
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 72
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 73
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 74
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 75
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 76
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 77
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 78
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 79
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 80
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 81
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 82
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 83
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 84
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 85
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 86
Istoria Dreptului Romanesc - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Istoria Dreptului Romanesc.doc

Alții au mai descărcat și

Contrabanda

CAPITOLUL I. CONCEPTUL SI CARACTERIZAREA INFRACTIUNII DE CONTRABANDA SECTIUNEA I. : CONSIDERATII INTRODUCTIVE Acceptând ca prin contrabanda...

Investigarea Cazurilor de Trafic cu Ființe Umane

SCURT ISTORIC Prostitutia este considerata a fi cea mai veche “meserie din lume”. De multe ori fiind considerata un subiect tabu, prostitutia a...

Cercetarea Urmelor Accidentelor

INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati pentru pregatirea cetatii, a drepturilor si intereselor lor, luând masuri...

Balistica Judiciară

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DESPRE BALISTICA JUDICIARA Balistica judiciara este o ramura a tehnicii crimina-listice care studiaza constructia...

Violență

Capitolul I ASPECTE INTRODUCTIVE Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decât paradoxala, între violenta si creativitatea descoperirii...

Evolutia Casatoriei si Familiei in Istoria Dreptului Romanesc

Casatoria ca institutie a aparut cu mult inaintea crestinismului, jucand un rol crucial din punct de vedere social si economic din timpuri...

Actul Căsătoriei în Legislația Română Actuală

Motto : Căsnicia este o artă : trebuie să o creezi din nou în fiecare zi. ( Rabindranath Tagore ) Căsătoria este fără îndoială, starea de...

Drepturile si Morala

I. PRECIZĂRI CONCEPTUALE CU PRIVIRE LA DREPTURILE OMULUI A. Ce sunt drepturile omului? "Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate...

Ai nevoie de altceva?

''