Istoria Gândirii Juridice Europene

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 86 în total
Cuvinte : 40734
Mărime: 666.05KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Andreescu
Pentru cei de la ID

Extras din document

CURS I: GRECII

Motivul pentru care grecii detin un loc aparte în istoria civilizatiei este faptul că ei au fost

primul popor la care gândirea reflexivă a devenit un mod de a fi al omului educat. Fiind doar un

simplu antrenament pentru unii si o profesie sau vocatie pentru altii, ea nu s-a limitat doar la

observarea lumii fizice si a universului, domeniu în care egiptenii si babilonienii le-o luaseră cu

mult înainte, ci s-a extins la observarea omului însusi, a naturii sale, a locului său în univers, a

caracterului societătii umane si a celui mai bun mod de a o guverna. De asemenea, desi civilizatia

mesopotamiană se poate lăuda cu vechi si faimoase coduri de legi- Codul regelui Hamurabi

(1800îHr.) si legile lui Eshnuna-, doar grecii si-au pus problema raportului dintre lege si justitie

într-un mod obiectiv, fiind cuprinsă în literatura ce a devenit de atunci parte a unei continui

traditii europene. De aceea, acesta este motivul pentru care istoria gândirii juridice europene

trebuie să înceapă cu grecii.

Lumea cunoscută pe atunci, privită prin ochii grecilor din sec.V-IVîHr., se contura

sălbatică si lipsită de civilizatie. Romanii, o altă mare civilizatie a Antichitătii, erau în vremea lui

Pericle doar locuitorii încă destul de primitivi ai unei mici asezări, numită Roma si vorbitori ai

unui dialect italic, latina. Contactul acestora cu civilizatia greacă are loc relativ devreme, în mod

indirect, prin intermediul etruscilor, cât si direct, prin contactul cu numeroasele colonii grecesti

din sudul peninsulei, ce datau din sec. VIII îHr..Grecii, în schimb nu par a fi deloc interesati de

existenta acestui mic popor bătăios. Nici treptata cucerire a peninsulei italice, nici războaiele cu

Cartagina, nu par a disturba meditatia greacă. Singurul eveniment demn de remarcat, pare a fi

fost cucerirea Romei de către gali în 387 îHr..Restul Europei, le apare grecilor ca un pustiu

sălbatic locuit de ceea ce ei numeau barbaroi, din rândul cărora făceau parte atât scitii de la

Marea Neagră, cât si diversele triburi celtice, care locuiau cea mai mare parte a centrului si

vestului Europei.

În ceea ce priveste propria lor organizare politică, trebuie remarcat faptul că acest popor

vorbitor al diverselor dialecte elene, identificat prin afinităti culturale comune, se prezenta în

sec.VII-IV, ca fiind organizat într-o serie de mici cetăti (polis), ce acopereau teritoriul Greciei

continentale, insulele Mării Egee, coasta Asiei mediteraneene, precum si coastele Siciliei si

sudului Italiei. Aceste cetăti erau adevărate entităti politice independente. Chiar dacă diversele

conjuncturi politice au determinat subjugarea unora dintre cele mai mici, altora mai mari, acest

lucru nu a implicat niciodată disparitia unei persoane politice; cele devenite dependente, si-au

mentinut întotdeauna, în plan teoretic, autonomia, fiind capabile să-si facă propriile legi si să-si

decidă propria politică. În consecintă, având în vedere această fărâmitare politică, în momentul în

care vorbim despre literatură sau drept grec, trebuie să întelegem cu totul altceva decât întelegem

prin literatură sau drept roman. Astfel, pe când literatura si poezia romană au fost scrise într-un

singur dialect, cel latin, poezia si literatura greacă au fost exprimate într-o serie de dialecte foarte

variate; la fel, când discutăm despre drept roman, avem în vedere legea ce a fost elaborată

înăuntrul unui, mai mult sau mai putin, stat unitar, spre deosebire de dreptul grec, prin care

întelegem o varietate de coduri sau legi ce-si au sursa într-un mare număr de entităti politic

independente, locuite de populatii de limbă si cultură greacă. Desi putem găsi câteva asemănări

între diversele institutii juridice, nu putem vorbi, în epoca clasică, despre un sistem de drept grec

unitar, deoarece nu putem vorbi despre un stat grec unitar.

În orice abordare a civilizatiei grecesti, incluzând si dreptul, există o tendintă de a le

identifica pe aceasta cu cele create de Atena. Acest lucru se justifică în mare parte, datorită

faptului că această cetate era la vremea respectivă cea mai bogată în populatie, în influentă si

putere politică, în bunăstare, în artă si literatură. Chiar dacă după războiul peloponezian începe o

perioadă de decădere pe multiple planuri, acestei perioade îi datorăm cele mai mari nume ale

retoricii: Demostene, Lysias, Isocrates, Isaeus, precum si cele mai mari nume ale filosofiei

ateniene: Platon si Aristrotel. Sec. V îHr. este si perioada de maximă maturitate pentru tragedia

greacă: Aristophan, Sofocles, Euripide; comedie: Aristophan; istorie: Tucidide; sculptură: Fidias.

Desi despre Atena avem numeroase mărturii în literatura sec. V-IV, nu ne putem aventura în a

considera că dreptul atenian se regăseste întocmai în celelalte cetăti grecesti despre care avem

mai putine informatii. Datorită marelui număr de sisteme politice, ce variază de la monarhie la

tiranie, si de la oligarhie la democratie, trebuie să acceptăm ideea că sistemul lor de drept reflectă

această varietate de regimuri politice si forme de guvernământ.

Preview document

Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 1
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 2
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 3
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 4
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 5
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 6
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 7
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 8
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 9
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 10
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 11
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 12
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 13
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 14
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 15
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 16
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 17
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 18
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 19
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 20
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 21
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 22
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 23
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 24
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 25
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 26
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 27
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 28
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 29
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 30
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 31
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 32
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 33
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 34
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 35
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 36
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 37
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 38
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 39
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 40
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 41
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 42
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 43
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 44
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 45
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 46
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 47
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 48
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 49
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 50
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 51
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 52
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 53
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 54
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 55
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 56
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 57
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 58
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 59
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 60
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 61
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 62
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 63
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 64
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 65
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 66
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 67
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 68
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 69
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 70
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 71
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 72
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 73
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 74
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 75
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 76
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 77
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 78
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 79
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 80
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 81
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 82
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 83
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 84
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 85
Istoria Gândirii Juridice Europene - Pagina 86

Conținut arhivă zip

  • Istoria Gandirii Juridice Europene.pdf

Alții au mai descărcat și

Codul Civil a Lui Napoleon Bonaparte

Introducere Am ales aceasta tema deoarece in viziunea mea Napoleon Bonaparte apare ca cea mai complexa personalitate istorica,cea mai greu de...

Apariția și Evoluția Drepturilor Omului

Toate fiinţele umane se nasc egale in demnitate şi drepturi. Este vorba de drepturi morale, care nu sunt străine fiinţelor umane pentru simplul...

Răspunderea Delictuală în Dreptul Roman

Motto: "...Hic murus aenus esto: Nil conscire sibi, nulla pallescere culpa..." Horatius, Epistulae In sens general, delictele-delictum,...

Aparitia si Dezvoltarea Comunitatilor Europene - Uniunea Europeana

1.1. IDEEA DE UNITATE EUROPEANĂ Ideea de Europă unită îsi are punctul de plecare încă din perioada antichitătii grecesti Alti autori plasează...

Europa și Specificul European

Cine reflecteazã asupra unificãrii europene trebuie sã clarifice în prealabil la ce se referã. Asadar, ce este Europa? Dacã luãm în seamã întreaga...

Acțiunea Normelor Juridice în Spațiu

ACTIUNEA NORMELOR JURIDICE ÎN SPATIU Actiunea normelor juridice în spatiu are în vedere teritoriul asupra caruia norma juridica este valida. În...

Familia ca Grup Social

Familia este cea mai pura forma de manifestare a socialului uman fiind definita ca grupul social cel mai important deoarece insotind omul in...

Istoria gândirii juridice

Sfântul Toma d`Aquino provine dintr-o familie seniorală influentă, care ar fi dorit să facă din el abatele celebrei și puternicei mănăstiri...

Ai nevoie de altceva?