Istoria Statului si a Dreptului Romanesc

Curs
7.6/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 112 în total
Cuvinte : 69140
Mărime: 675.34KB (arhivat)
Cost: Gratis
UNIVERSITATEA “ANDREI SAGUNA” CONSTANTA FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

Cuprins

CAPITOLUL I Statul şi dreptul geto-dac (sec. I î. Hr. – sec. I d. Hr.)

1.1.Formarea societăţii umane în spaţiul carpato-danubiano-pontic; aspecte socialjuridice

1. 2. Formarea şi evoluţia istorică a statului geto-dac până la cucerirea romană.

1.3. Organizarea de stat, instituţiile juridice şi legislaţia statului geto-dac

Capitolul II Statul si dreptul in Dacia Romană (106 – 271 d. Hr.)

2. 1. Constituirea provinciei imperiale Dacia; romanizarea

2.2. Organele centrale şi locale

2. 3.Dreptul în Dacia Romană; instituţiile juridice

Capitolul III Organizarea prestatală şi dreptul în perioada secolelor III-IV

3.1. Obştea sătească, nucleul social – politc al romanităţii

3.2. Normele de conduită ale persoanelor în obşte; obligaţiile civile.

3.3. Răspunderea penală în obşte; proceduri de judecată.

3.4. Forme de organizare prestatală: ţări, cnezate, voievodate, câmpuri, cobâle.

3.5.Lege şi dreptate în formaţiunile prestatale; Legea ţării.

Capitolul IV Formarea statelor feudale româneşti. Semnificaţia istorică –

juridică

4.1. Formarea voievodatului Transilvania. Colonizările

4.2. Formarea statului feudal Ţara Românească

4.3. Formarea statului feudal Moldova

4.4. Semnificaţia istorico–juridică a constituirii statelor feudale româneşti

Capitolul V Organizarea de stat în voievodatul transilvaniei în secolele XIXVI

5.1. Structura socială, politică şi administrativă; voievodatul; instituţiile centrale

5.2. Instituţiile locale – organizarea administrativ-teritorială

5.3. Pluralitatea normelor juridice privind persoanele şi bunurile

5.4. Organizarea judecătorească

Capitolul VI Organizarea de stat a ŢĂRII ROMÂNEŞTI si MOLDOVEI în

perioada feudalismului dezvoltat

6.1. Instituţia Domniei

6.2. Constituirea şi evoluţia sistemului electiv-ereditar

6.3. Organele centrale ale statului

6.4. Organizarea administrativ-teritorială

Capitolul VII Legea ţării şi instituţiile juridice în evul mediu

7.1. Structura socială şi exercitarea dreptului de proprietate în Ţara Românească şi

Molodova

7.2. Reglementarea relaţiilor personale (persoane, rudenie, familie, căsătorie,

succesiune)

7.3. Infracţiunile împotriva persoanei şi a proprietăţii; procedurile de judecată şi

probele

Capitolul VIII Organizarea de stat a principatului TRANSILVANIEI în secolele

XVI-XIX

8.1. Principatul – constituire, organizare şi funcţionare

8.2. Instaurarea dominaţiei habsburgice

8.3. Evoluţia dreptului în perioada Principatului

8.4. Banatul sub ocupaţie otomană şi habsburgică – aspecte constituţionale; Bucovina

sub ocupaţie habsburgică

Capitolul IX Structura de stat şi dreptul în ŢARA ROMÂNEASCĂ ŞI moldova

în perioada feudalismului târziu (1600-1821)

9.1.Evoluţia structurii social-economice

9.2. Modificări în organizarea şi funcţionarea organelor de stat centrale şi locale.

Reformele lui Constantin Mavrocordat.

9.3. Organizarea instanţelor judecătoreşti

9.4. Pravilele: Cartea românească de învăţătură; Îndreptarea legii; Pravilniceasca

Condică; Codul Calimach; Legiuirea Caragea

Capitolul X Organizarea de stat şi dreptul în Ţara Românească şi Moldova de la

1821 la 1859

10.1. Însemnătatea istorică şi juridică a revoluţiei din 1821

10.2. Modificări în structura de stat în perioada domniilor pământene

10.3. Regulamentele Organice – formarea instituţiilor dreptului modern

Capitolul XI Statul şi dreptul în TRANSILVANIA sub regimul dualismului

austro-ungar (1867-1918)

11.1.Transilvania în perioada regimului absolutist şi a regimului liberal

11.2.Transilvania în perioada dualismului austro-ungar; principalele legi şi

semnificaţia lor juridică şi naţională

11.3. Aspecte istorico-juridice ale reacţiei populaţiei din Transilvania la regimul

austro-ungar

Capitolul XII Statul şi dreptul românesc în perioada 1866-1918

12.1.Instaurarea regimului monarhiei constituţionale

12.2.Constituţia din 1866

12.3.Evoluţia dreptului constituţional şi administrativ

12.4. Evoluţia dreptului civil, penal, procesual civil, procesual penal

Capitolul XIII Statul naţional unitar român în perioada 1918-1938

13.1. Semnificaţia naţională, social-politică şi juridică a Marii Uniri din anul 1918.

Ratificarea Unirii

13.2. Modificări în structura economică şi socială; legislaţia economică

13.3. Unificarea legislativă; dreptul administrativ; funcţionarea instituţiilor juridice

13.4. Structura vieţii politice; dreptul constituţional

13.5. Dreptul civil – procedura civilă

13. 6. Dreptul penal – procedura penală

Extras din document

CAPITOLUL I

Statul ºi dreptul geto-dac (sec. I î. Hr. – sec. I d. Hr.)

1.1.Formarea societãþii umane în spaþiul carpato-danubiano-pontic; aspecte

social juridice

Spaþiul de formare ºi evoluþie a societãþii româneºti, cuprins geografic între

Carpaþi, Dunãre ºi Marea Neagrã, cu ample rãspândiri în vecinãtãþi, a cunoscut

pulsaþia vieþii de timpuriu. Vechimea urmelor de viaþã umanã plaseazã aceastã zonã

geograficã a Europei printre cele puþine în lume unde condiþiile au fost mereu

favorabile dezvoltãrii omului. La Bugiuleºti (Vâlcea), pe vãile râurilor Dârjovului,

Dâmbovnicului, Argeºului, au fost scoase la luminã obiecte purtând intervenþia omului

care se apropie de un milion de ani.

Ca ºi în alte locuri de pe glob, comunitãþile umane au progresat cantitativ ºi

calitativ spre forme din ce în ce mai complexe. Punctul de plecare în formarea

structurilor sociale a fost conºtientizarea relaþiei de înrudire în raport cu mama. Pe

acest temei a apãrut ginta, caracterizatã prin exogamie (cãsãtorie în afara ginþii

proprii), solidaritate (inclusiv “rãzbunarea sângelui”), transmiterea matriliniarã a

moºtenirii locului sau obiectelor, respectarea credinþelor ºi miturilor. Ginta purta un

nume (adesea de origine totemicã în raport cu un animal, un strãmoº, un element

protector) avea o limbã sau un dialect. Între ginþi s-au stabilit relaþii de apropiere sau

de ostilitate, conform intereselor sau tradiþiilor moºtenite.

Etapa urmãtoare în evoluþia socialã a constat în apariþia tribului, care însuma

un numãr de ginþi înrudite, având acelaºi teritoriu, aceeaºi limbã, aceleaºi interese ºi

credinþe. Temeiul acestei noi realitãþi a fost de ordin demografic fiindcã numai sporul

de populaþie a putut determina o agregare a ginþilor sub o autoritate nouã, care nega în

mare parte autoritatea de pânã acum a pãrþilor componente. Treptat ginþile au fuzionat

în noua formã, transferându-ºi trãsãturile asupra tribului. Astfel exogamia funcþioneazã

acum la acest nivel, limbajul este unul comun, cultul religios este reglementat unitar

pentru toþi membrii tribului.

Cu aproximativ 6000 de ani î. Hr. comunitãþile umane la care ne referim au

încheiat lungul parcurs al paleoliticului (perioada primarã a istoriei) ºi au pãtruns întro

perioadã nouã, neoliticul. Datã fiind dimensiunea saltului realizat într-un rãstimp

istoric foarte scurt, neoliticul a fost numit ºi “revoluþia neoliticã”. Esenþialã a fost

descoperirea cultivãrii plantelor ºi domesticirii unor animale, fapt care a însemnat

trecerea omului de la stadiul de culegãtor de hranã, la acela de producãtor de hranã ºi

obiecte. Din acest moment omul îºi creazã un mediu propriu, produse proprii, fapt care

în condiþiile sporului demografic a însemnat o adevãratã explozie a relaþiilor sociale.

Este acum timpul închegãrii definitive a familiei monogame, având drept cap

bãrbatul. Se structureazã adunarea tribului din bãrbaþii purtãtori de arme; se

consolideazã autoritatea ºefului de trib ºi a sfatului sãu; în trib puterea se transmite tot

mai des ereditar; se impune tot mai mult proprietatea personalã în raport cu

proprietatea colectivã (posesia se transformã în proprietate); apare o pãturã de oameni

avuþi, odatã cu marele spor de productivitate ºi producþie adus de practicarea noilor

ocupaþii. În diferite necropole au fost descoperite tezaure, arme din metal preþios (care

deci nu aveau utilitate practicã, ci simbolicã), atestând cristalizarea unei noi puteri,

aceea de tip politic.

În faza târzie a neoliticului s-a impus o altã descoperire de însemnãtate

covârºitoare: începe prelucrarea metalelor aflate în stare nativã (aramã, aur, argint,

cositor, plumb), sunt realizate primele aliaje (bronzul), sunt create condiþiile tehnice

ale prelucrãrii fierului.

Epoca metalelor a ridicat productivitatea muncii ºi producþia la cote deosebite

în raport cu întreaga istorie de pânã atunci. Urmãrile sociale ºi politice au fost

considerabile, mai ales în planul proprietãþii ºi organizãrii sociale. S-a afirmat acum

uniunea de triburi, condusã de un ºef, având investirea permanentã ºi ereditarã,

reprezentând întreaga comunitate, dar mai ales aristocraþia. Primele izvoare scrise,

greceºti folosesc termenul de “basileus” (rege) pentru a desemna pe conducãtori,

asimilându-i cu regii polisurilor greceºti. Din aceleaºi izvoare aflãm ºi numele dat

populaþiilor din sud-estul Europei în secolul V î. Hr : ilirii în sud, tracii în centrul ºi

nordul Peninsulei Balcanice.

Uniunea de triburi a reprezentat o treaptã spre organizarea de tip statal.

Conducãtorul uniunii avea fãrã îndoialã prerogative de tip prestatal, dar deºi numit

rege, el nu era totuºi ca atare. În poemul “Triptolemos” Sofocle scria cã existau mai

multe uniuni de triburi, unele numite ale geþilor, altele ale dacilor. Mai multe izvoare

afirmã explicit cã geþii constituiau un singur popor. Iniþial s-a folosit, de cãtre scriitori

din afara acestui spaþiu, denumirea de geþi, apoi aceea de daci (romanii, în sec. II î.

Hr.). Geograful grec Strabon scria cã “dacii au aceeaºi limbã ca ºi geþii”, iar apoi Dio

Cassius precizeazã: “Eu îi numesc daci pe oamenii pomeniþi mai sus, cum îºi spun ei

înºiºi ºi cum le zic ºi romanii, mãcar cã ºtiu prea bine cã unii dintre heleni îi numesc

geþi, fie pe drept fie pe nedrept.” Geþi sau daci, ei erau divizaþi în multe uniuni, care

pãstrau încã multe trãsãturi ale organizãrii tribale.

Descoperirile arhelogice din diferite zone ale spaþiului carpato-danubian-pontic

atestã formarea timpurie a claselor ºi categoriilor sociale specifice acestui stadiu.

Faptul este deosebit de important, pentru cã statul nu se constituie decât în prezenþa

unor condiþii anume. Nicãieri în lume nu s-a creat un stat în lipsa unei aristocraþii

deplin constituite, cu indiscutabil rol economic, politic, social, cultural ºi moral. Dacii

i-au numit pe aristocraþi tarabostes (romanii i-au numit pileati). Clasa oamenilor de

rând, fãrã îndoialã liberi din punct de vedere juridic, dar aserviþi economic în diferite

feluri ºi în diferite grade, s-a numit comati (romanii i-au numit capilatti). Existau ºi

sclavi, ca pretutindeni în lumea anticã, având un rol economic minor. Diferenþierea

socialã este doveditã de construcþia unor cetãþi pe înãlþimi la Cetãþeni (Argeº),

Polovragi (Gorj), Cãpâlna (Alba), Bâtca Doamnei (Neamþ), Costeºti (Hunedoara).

Consolidarea aristocraþiei ºi creºterea în ansamblu a puterii economice a

societãþii geto-dace (altã condiþie esenþialã a formãrii statului) are drept impuls

amplificarea proprietãþii private în dauna proprietãþii de obºte. Nici nu era posibilã

alftel dezvoltarea meºteºugurilor sau comerþului, aºa cum aratã mulþimea de arme,

unelte, ceramicã, obiecte de podoabã, descoperite în multe staþiuni arheologice.

1. 2. Formarea ºi evoluþia istoricã a statului geto-dac pânã la cucerirea romanã.

Pe plan politic evenimentele produse în zona Mãrii Mediterane ºi sud-vestul

Mãrii Negre dupã implantarea coloniilor greceºti (între care Histria, Tomis, Calatis) au

influenþat semnificativ evoluþia dacilor spre organizarea statalã. În anul 514 î. Hr., geþii

din Dobrogea ºi-au apãrat teritoriul împotriva invaziei persane conduse de Darius,

prilej cu care Herodot îi menþioneazã ca fiind “cei mai viteji ºi mai drepþi dintre traci”.

La 339 î. Hr. în contextul unei incursiuni a sciþilor conduºi de Atheas este pomenit un

“rex Histrianorum”. Patru ani mai târziu geþii de la Dunãre au fãcut faþã invaziei

armate conduse de însuºi Alexandru Macedon. La anul 300 î. Hr., forþele conduse de

regele get Dromihete l-au capturat pe regele Traciei, Lysimach. Din scrierea lui

Diodor Siculus aflãm amãnunte despre diplomaþia regelui get, a cãrui autoritate asupra

supuºilor sãi nu era încã discreþionarã. Un decret din Histria de pe la 200 î. Hr.,

menþioneazã o succesiune de regi care par a forma o dinastie: Zalmodegicos –

Rhemaxos – Phradamon. Un alt rege, Oroles, este menþionat între 180-150 î. Hr

Preview document

Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 1
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 2
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 3
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 4
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 5
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 6
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 7
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 8
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 9
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 10
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 11
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 12
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 13
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 14
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 15
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 16
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 17
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 18
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 19
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 20
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 21
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 22
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 23
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 24
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 25
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 26
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 27
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 28
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 29
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 30
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 31
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 32
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 33
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 34
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 35
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 36
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 37
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 38
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 39
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 40
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 41
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 42
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 43
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 44
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 45
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 46
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 47
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 48
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 49
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 50
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 51
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 52
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 53
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 54
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 55
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 56
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 57
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 58
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 59
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 60
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 61
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 62
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 63
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 64
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 65
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 66
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 67
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 68
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 69
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 70
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 71
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 72
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 73
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 74
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 75
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 76
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 77
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 78
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 79
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 80
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 81
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 82
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 83
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 84
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 85
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 86
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 87
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 88
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 89
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 90
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 91
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 92
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 93
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 94
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 95
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 96
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 97
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 98
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 99
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 100
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 101
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 102
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 103
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 104
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 105
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 106
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 107
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 108
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 109
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 110
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 111
Istoria Statului si a Dreptului Romanesc - Pagina 112

Conținut arhivă zip

  • Istoria Statului si a Dreptului Romanesc.pdf

Alții au mai descărcat și

Legitima Apărare

CAPITOLUL I Aspecte generale privind răspunderea penală 1.1. Concepţii asupra fundamentului răspunderii penale Răspunderea penală este...

Institutia Sefului Statului in Romania intre 1938-1948

INSTITUTIA SEFULUI STATULUI IN ROMANIA INTRE ANII 1938-1948 Societatea romaneasca in perioada interbelica In perioada interbelica - 1918-1938 -...

Legitima Apărare

INTRODUCERE Consideraţii generale privind cauzele care înlătură caracterul penal al faptei Caracterul infracţional al unei fapte este în...

Teorii asupra originii, caracterului și fundamentului proprietății

INTRODUCERE L’ésprit de propriété double la force de l’homme Voltaire Am ales şi tratat cu multă plăcere şi cu mult interes această temă...

Cooperarea Judiciara Internationala Penala - Domeniul de Aplicare

INTRODUCERE Odată cu deschiderea frontierelor,criminalitatea transnaţională a dobândit o amploare din ce în ce mai mare ,singurul instrument...

Mandatul European de Arestare

I. Apariţia mandatului european de arestare, rolul său in cadrul cooperării judiciare internaţionale. Circulaţia liberă a persoanelor în...

Istoria Statului si Dreptului Romanesc in Timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Legitima Aparare in Drept Penal

I. Introducere Fiecare societate umană se caracterizează prin – complexitatea şi diversitatea relaţiilor sociale existente în ea. Iar, deseori în...

Te-ar putea interesa și

Cetatenia Romana

I. NOTIUNEA DE CETATENIE Cetatenia intereseaza nu numai dreptul constitutional, ci si legile conferind cetatenilor toate drepurile (incluzand pe...

Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului

INTRODUCERE Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în...

Istoria Statului si Dreptului Romanesc in Timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Raporturile dintre Stat si Biserica Ortodoxa in Istoria Dreptului Romanesc - Analiza Comparativa pe Epoci

Ca si in Antichitate, si in Evul Mediu institutiile religioase au jucat un rol important in viata societatii si, ca atare datorita rolului lor...

Istoria Dreptului si Statului Romanesc - Marile Monumente Legislative ale Evului Mediu

§1. Pravilele bisericeşti – primele legiuri scrise Până în secolul al XV-lea, Legea ţării a fost singurul izvor de drept în ţările române. Din...

Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman

1. Organizarea fiscala a Tarii Romanesti si a Moldovei in evul mediu. Principalele venituri ale TR si Mold au provenit din dari si din dari si...

Istoria Dreptului Românesc

Definiţia pedepsei Pedeapsa este o măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală, în limbajul de specialitate...

Conditia Juridica a Sclavului

I. Scurt istoric Criza economică şi politică a sistemului sclavagist roman, precum şi presiunea exercitată de popoarele barbare asupra...

Ai nevoie de altceva?