Istoria Statului si Dreptului

Curs
7.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 146 în total
Cuvinte : 67617
Mărime: 209.04KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florin Coman
Universitatea Bioterra

Extras din document

CAP. I. - STATUL SI DREPTUL GETO-DAC

(sec. I î. Hr. – sec. I d. Hr.)

1. Formarea societatii umane în spatiul carpato-danubian-pontic; aspecte social juridice

2. Formarea si evolutia istorica a statului geto-dac pâna la cucerirea romana

3. Organizarea de stat, institutiile juridice si legislatia statului geto-dac

1. Formarea societatii umane în spatiul carpato-danubiano-pontic; aspecte social juridice

Spatiul de formare si evolutie a societatii românesti, cuprins geografic între Carpati, Dunare si Marea Neagra, cu ample raspândiri în vecinatati, a cunoscut pulsatia vietii de timpuriu. Vechimea urmelor de viata umana plaseaza aceasta zona geografica a Europei printre cele putine în lume unde conditiile au fost mereu favorabile dezvoltarii omului. La Bugiulesti (Vâlcea), pe vaile râurilor Dârjovului, Dâmbovnicului, Argesului, au fost scoase la lumina obiecte purtând interventia omului care se apropie de un milion de ani.

Ca si în alte locuri de pe glob, comunitatile umane au progresat cantitativ si calitativ spre forme din ce în ce mai complexe. Punctul de plecare în formarea structurilor sociale a fost constientizarea relatiei de înrudire în raport cu mama. Pe acest temei a aparut ginta, caracterizata prin exogamie (casatorie în afara gintii proprii), solidaritate (inclusiv “razbunarea sângelui”), transmiterea matriliniara a mostenirii locului sau obiectelor, respectarea credintelor si miturilor. Ginta purta un nume (adesea de origine totemica în raport cu un animal, un stramos, un element protector) avea o limba sau un dialect. Între ginti s-au stabilit relatii de apropiere sau de ostilitate, conform intereselor sau traditiilor mostenite.

Etapa urmatoare în evolutia sociala a constat în aparitia tribului, care însuma un numar de ginti înrudite, având acelasi teritoriu, aceeasi limba, aceleasi interese si credinte. Temeiul acestei noi realitati a fost de ordin demografic fiindca numai sporul de populatie a putut determina o agregare a gintilor sub o autoritate noua, care nega în mare parte autoritatea de pâna acum a partilor componente. Treptat gintile au fuzionat în noua forma, transferându-si trasaturile asupra tribului. Astfel exogamia functioneaza acum la acest nivel, limbajul este unul comun, cultul religios este reglementat unitar pentru toti membrii tribului.

Cu aproximativ 6000 de ani î. Hr. comunitatile umane la care ne referim au încheiat lungul parcurs al paleoliticului (perioada primara a istoriei) si au patruns într-o perioada noua, neoliticul. Data fiind dimensiunea saltului realizat într-un rastimp istoric foarte scurt, neoliticul a fost numit si “revolutia neolitica”. Esentiala a fost descoperirea cultivarii plantelor si domesticirii unor animale, fapt care a însemnat trecerea omului de la stadiul de culegator de hrana, la acela de producator de hrana si obiecte. Din acest moment omul îsi creaza un mediu propriu, produse proprii, fapt care în conditiile sporului demografic a însemnat o adevarata explozie a relatiilor sociale.

Este acum timpul închegarii definitive a familiei monogame, având drept cap barbatul. Se structureaza adunarea tribului din barbatii purtatori de arme; se consolideaza autoritatea sefului de trib si a sfatului sau; în trib puterea se transmite tot mai des ereditar; se impune tot mai mult proprietatea personala în raport cu proprietatea colectiva (posesia se transforma în proprietate); apare o patura de oameni avuti, odata cu marele spor de productivitate si productie adus de practicarea noilor ocupatii. În diferite necropole au fost descoperite tezaure, arme din metal pretios (care deci nu aveau utilitate practica, ci simbolica), atestând cristalizarea unei noi puteri, aceea de tip politic.

În faza târzie a neoliticului s-a impus o alta descoperire de însemnatate covârsitoare: începe prelucrarea metalelor aflate în stare nativa (arama, aur, argint, cositor, plumb), sunt realizate primele aliaje (bronzul), sunt create conditiile tehnice ale prelucrarii fierului.

Epoca metalelor a ridicat productivitatea muncii si productia la cote deosebite în raport cu întreaga istorie de pâna atunci. Urmarile sociale si politice au fost considerabile, mai ales în planul proprietatii si organizarii sociale. S-a afirmat acum uniunea de triburi, condusa de un sef, având investirea permanenta si ereditara, reprezentând întreaga comunitate, dar mai ales aristocratia. Primele izvoare scrise, grecesti folosesc termenul de “basileus” (rege) pentru a desemna pe conducatori, asimilându-i cu regii polisurilor grecesti. Din aceleasi izvoare aflam si numele dat populatiilor din sud-estul Europei în secolul V î. Hr : ilirii în sud, tracii în centrul si nordul Peninsulei Balcanice.

Preview document

Istoria Statului si Dreptului - Pagina 1
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 2
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 3
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 4
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 5
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 6
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 7
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 8
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 9
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 10
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 11
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 12
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 13
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 14
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 15
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 16
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 17
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 18
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 19
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 20
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 21
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 22
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 23
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 24
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 25
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 26
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 27
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 28
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 29
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 30
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 31
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 32
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 33
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 34
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 35
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 36
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 37
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 38
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 39
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 40
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 41
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 42
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 43
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 44
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 45
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 46
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 47
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 48
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 49
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 50
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 51
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 52
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 53
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 54
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 55
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 56
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 57
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 58
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 59
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 60
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 61
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 62
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 63
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 64
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 65
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 66
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 67
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 68
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 69
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 70
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 71
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 72
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 73
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 74
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 75
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 76
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 77
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 78
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 79
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 80
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 81
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 82
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 83
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 84
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 85
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 86
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 87
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 88
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 89
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 90
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 91
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 92
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 93
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 94
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 95
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 96
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 97
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 98
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 99
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 100
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 101
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 102
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 103
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 104
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 105
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 106
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 107
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 108
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 109
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 110
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 111
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 112
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 113
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 114
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 115
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 116
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 117
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 118
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 119
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 120
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 121
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 122
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 123
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 124
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 125
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 126
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 127
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 128
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 129
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 130
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 131
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 132
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 133
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 134
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 135
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 136
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 137
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 138
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 139
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 140
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 141
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 142
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 143
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 144
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 145
Istoria Statului si Dreptului - Pagina 146

Conținut arhivă zip

  • Istoria Statului si Dreptului.doc

Alții au mai descărcat și

Contrabanda

CAPITOLUL I. CONCEPTUL SI CARACTERIZAREA INFRACTIUNII DE CONTRABANDA SECTIUNEA I. : CONSIDERATII INTRODUCTIVE Acceptând ca prin contrabanda...

Investigarea Cazurilor de Trafic cu Ființe Umane

SCURT ISTORIC Prostitutia este considerata a fi cea mai veche “meserie din lume”. De multe ori fiind considerata un subiect tabu, prostitutia a...

Cercetarea Urmelor Accidentelor

INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati pentru pregatirea cetatii, a drepturilor si intereselor lor, luând masuri...

Balistica Judiciară

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DESPRE BALISTICA JUDICIARA Balistica judiciara este o ramura a tehnicii crimina-listice care studiaza constructia...

Infracțiuni Specifice Criminalității Organizate

Globalizarea este o sursa de noi provocari pentru umanitate. Numai o organizare mondiala este capabila sa faca fata provocarilor la nivel...

Rosia Montana. Studiu de Caz

INTRODUCERE Această lucrare are la bază analiza a ceea ce ar urma să fie cel mai mare proiect minier aurifer de exploatare la suprafaţă din...

Filiatia Fata de Mama si Tata

INTRODUCERE Dintr-un anumit moment al contemporaneitatii, exista o linie ascendenta a preocuparilor în domeniul filiatiei fata de mama, paralela...

Violență

Capitolul I ASPECTE INTRODUCTIVE Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decât paradoxala, între violenta si creativitatea descoperirii...

Ai nevoie de altceva?