Istoria Statului și Dreptului Român

Curs
9.3/10 (8 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 94 în total
Cuvinte : 59351
Mărime: 218.96KB (arhivat)
Cost: Gratis
Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti

Cuprins

TITLUL I. RADACINILE DACO-ROMANE ALE STATULUI SI DREPTULUI ROMÂNESC

Capitolul I. Organizarea sociala a geto-dacilor în epoca prestatala (gentilica) 6

Capitolul II. Statul si dreptul geto-dac

Sectiunea I. Statul geto-dac 10

Sectiunea a II-a. Dreptul geto-dac 12

Capitolul III. Statul si dreptul în Dacia provincie romana

Sectiunea I. Evolutia conflictelor dintre daci si romani 15

Sectiunea a II-a. Constituirea si structura provinciei Dacia 15

Sectiunea a III-a. Organele centrale ale provinciei 16

Sectiunea a IV-a. Sistemul financiar 17

Sectiunea a V-a. Organizarea locala a provinciei 18

Sectiunea a VI-a. Dreptul în Dacia provincie romana 20

Sectiunea a VII-a. Tripticele din Transilvania 23

TITLUL II. STATUL SI DREPTUL ROMÂNESC ÎN EVUL MEDIU

Capitolul I. Organizarea obstei satesti. Normele de conduita ale obstei satesti în perioada cuprinsa între secolele IV si VIII e. n.

Sectiunea I. Organizarea obstei satesti 29

Sectiunea a II-a. Normele de conduita în cadrul obstei satesti 33

Capitolul II. Aparitia primelor formatiuni statale de tip feudal (formarea tarilor) 37

Capitolul III. Legea tarii si institutiile sale

Sectiunea I. Formarea, sfera de cuprindere si definirea Legii Tarii 40

Sectiunea a II-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la domnie, Sfatul domnesc si dregatorii 42

Sectiunea a III-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la organizarea bisericii. 46

Sectiunea IV. Dispozitiile Legii tarii cu privire la organizarea fiscala 47

Sectiunea a V-a. Dispozitiile Legii Tarii cu privire la organizarea armatei 49

Sectiunea a VI-a. Organizarea administrativ-teritoriala a tarilor române în conformitate cu dispozitiile Legii tarii 49

Sectiunea a VII-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la dreptul de proprietate 53

Sectiunea a VIII-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la statutul juridic al persoanelor 60

Sectiunea a IX-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la rudenie, familie si succesiuni 65

Sectiunea a X-a. Dispozitiile Legii tari cu privire la raspunderea colectiva 70

Sectiunea a XI-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la obligatiile izvorâte din contracte 73

Sectiunea a XII-a. Dispozitiile Legii tarii în domeniul dreptului penal 78

Sectiunea a XIII-a. Dispozitiile Legii tarii cu privire la procedura de judecata si probe 81

Capitolul IV. Aparitia si continutul pravilelor bisericesti

Sectiunea I. Aparitia pravilelor bisericesti 84

Sectiunea a II-a. Pravilele scrise în limba slavona 85

Sectiunea a III-a. Pravilele scrise în limba româna 85

Sectiunea a IV-a. Continutul pravilelor bisericesti 86

Capitolul V. Aparitia si continutul pravilelor laice – Cartea româneasca de

Extras din document

TITLUL I

RADACINILE DACO-ROMANE ALE STATULUI SI DREPTULUI ROMÂNESC

Capitolul I. Organizarea sociala a geto-dacilor

în epoca prestatala (gentilica)

Stramosii nostri, geto-dacii, dupa cum afirma parintele istoriei, Herodot, apartineau etniei tracilor, iar tracii erau etnia cea mai numeroasa dupa cea indiana si daca nu s-ar fi lasat antrenati în lupte interne ar fi fost de neînfrânt.

Aria de extindere a acestei etnii ajungea, în nord, pâna la mlastinile Pripetului (în Polonia de astazi), în sud, pâna la Marea Egee, în vest, pâna la Dunarea panonica (în Ungaria de astazi), iar în est pâna la fluviul Bug.

Din ramurile ce au apartinut acestei etnii, geto-dacii s-au remarcat prin importante realizari pe plan politic, economic, cultural. Prezenta constanta a geto-dacilor în spatiul carpato-danubiano-pontic este atestata înca din prima jumatate a mileniului I î. e. n. Autorii greci îi desemnau pe stramosii nostri prin termenul de geti, iar romanii le spuneau daci. Unii autori afirma ca dacii traiau în zona intracarpatica, iar getii în zona extracarpatica. Dar Strabo afirma ca getii si dacii vorbesc aceeasi limba si sunt acelasi popor. Acestea sunt ratiunile pentru care istoriografia moderna îi denumeste pe stramosii nostri geto-daci.

Izvoarele latine si grecesti ne-au transmis informatii pretioase privind modul de viata a geto-dacilor, cu privire la sistemul de conducere sociala, precum si cu privire la nivelul de dezvoltare economica atins. Spre exemplu, Herodot, în Istoriile sale ne descrie amanuntit expeditia întreprinsa de catre regele Darius I al persilor, în încercarea de a-i supune pe sciti. Armata persana înainta prin partea vestica a Pontului Euxin (Dobrogea de astazi) pentru a trece Dunarea. În calea lor toate triburile trace s-au supus, cu exceptia getilor, care, desi au opus o rezistenta îndaratnica, fura supusi de îndata, cu toate ca sunt cei mai viteji si drepti dintre traci.

Arrian si Strabo ne înfatiseaza campania lui Alexandru cel Mare în nordul Dunarii din anul 335 î. e. n. Aceste relatari sunt demne de încredere, întrucât se întemeiaza pe însemnarile facute la fata locului de catre unul dintre generalii lui Alexandru, Ptolemeu al lui Lagos, care a fondat în Egipt dinastia Lagizilor. Din aceste însemnari rezulta ca falanga macedoneana a înaintat cu dificultate prin nesfârsite lanuri de grâu, a avut de înfruntat o armata – circa 4000 de calareti si 10000 de pedestrasi – , a ocupat un oras întarit în care se afla o populatie foarte numeroasa si în care au fost descoperite podoabe de mare pret, care au fost ulterior transportate în sudul Dunarii de doi generali ai lui Alexandru cel Mare.

Diodor din Sicilia, Pausanias si Polyainos ne prezinta conflictul dintre Lisimah si Dromihete, regele getilor. Din relatrari rezulta ca acest conflict s-a declansat în jurul anului 300 î. e. n. Acest conflict a durat pâna în jurul anului 292 î. e. n. si s-a finalizat cu înfrângerea macedonenilor, ocazie cu care Lisimah a fost luat prizonier. Atunci, ostenii lui Dromihete au cerut ca Lisimah sa fie ucis, întrucât, spuneau ei, ostenii care îsi primejduiesc viata în lupta au dreptul sa decida în toate privintele. Dar Dromihete a avut un alt punct de vedere, sustinând ca este mai bine ca Lisimah sa fie eliberat, opinie ce a fost însusita de catre ostenii regelui Dromihete.

Mentionam si relatarile lui Justinus cu privire la conflictul dintre getii regelui Oroles si bastarni, care s-a derulat în secolul III î. e. n. Într-o batalie, getii au fost învinsi de catre bastarni. Cu aceasta ocazie, Oroles i-a pedepsit pe ostenii sai obligându-i sa fie servitorii femeilor lor pâna când i-au învins pe bastarni într-o noua lupta. De asemenea, este mentionata si inscriptia de la Histria, care mentioneaza ca în secolul III î. e. n. regii geti Zalmodegikos si Rhemaxos exercitau o autoritate de necontestat asupra cetatilor grecesti din Pont. În fine, Pompeius Trogus ne vorbeste despre incrementa dacorum per Rubobostem regem (întarirea puterii dacilor undeva în Transilvania sub puterea regelui Rubobostes). Aceste relatari ne fac sa constatam ca în epoca prestatala – înainte de secolul I î. e. n. – geto-dacii erau un popor statornic, care promova pe scara larga culturile agricole (ex – lanurile nesfârsite de grâu), înaltau constructii civile si publice de mari proportii, dispuneau de armate puternice bine echipate; de asemenea, productia de marfuri si economia de schimb au cunoscut o dezvoltare nemaiîntâlnita la alte popoare trace de atunci. Conducerea politica era exercitata prin forme fara caracter statal, în sistemul democratiei militare, sistem caracterizat prin faptul ca toate hotarârile cu privire la destinul comunitatii erau adoptate de poporul înarmat. Totusi, sunt unele indicii din care rezulta ca atunci, în special dupa secolul al IV-lea î. e. n., apar primii germeni ai organizarii statelor, caci se observa autoritatea pe care o exercitau regii geti asupra poporului, cum ar fi cazul lui Dromihete.

În aceasta perioada, viata sociala a fost reglementata prin norme fara caracter juridic (obiceiuri nejuridice), pentru ca aceste norme nu erau impuse printr-un aparat de constrâgere, ci erau respectate de buna-voie. Izvoarele istorice ne-au transmis informatii cu privire la obiceiurile practicate în viata de familie, stapânirea bunurilor, încheierea conventiilor, solutionarea litigiilor. Multe dintre aceste obiceiuri vor fi ulterior regasite într-o noua forma în Evul Mediu românesc, fenomen de natura a confirma continuitatea românilor.

În virtutea acestor obiceiuri fara caracter juridic ale geto-dacilor, asa cum ne arata Herodot, la moartea sefului de familie fiii de familie aveau dreptul sa ceara iesirea din indiviziune. De aici rezulta ca în epoca prestatala aparuse stapânirea individuala asupra bunurilor, ca o prima etapa în procesul formarii proprietatii private.

Exista si informatii cu privire la faptul ca la geto-daci furtul era considerat infractiunea cea mai grava.

Alte izvoare vorbesc despre conventiile dintre parti, îmbracate în forma juramintelor religioase. Herodot este cel care ne relateaza modul de încheiere a conventiilor, în virtutea unui ritual extrem de complicat. Astfel partile turnau vin într-un vas de lut, se crestau cu un cutit si picurau din sângele lor în acel vin, muiau apoi armele lor în acel vin (o barda, o sulita, sagetile), rosteau juraminte religioase, dupa care beau vinul din vasul de lut.

Sugestive sunt si informatiile primite tot de la Herodot, cu privire la obiceiul juramintelor pe vetrele regale (juramântul pe zeitatile palatului regal), ritual regasit în Evul Mediu cu functie procesuala de aceasta data. În ipoteza în care regele se îmbolnavea, erau chemati trei ghicitori dintre cei mai de vaza. Ei hotarau cine a jurat strâmb pe vetrele palatului regal, lucru care a condus la îmbolnavirea regelui. Cel descoperit era adus în fata regelui. Daca recunostea fapta imputata, acesta era decapitat. Daca nu confirma acuzatiile, era adus un numar dublu de ghicitori. Daca acestia confirmau decizia primilor, vinovatul era decapitat, averea acestuia era confiscata si atribuita primilor trei ghicitori. Daca cei sase ghicitori infirmau parerea primilor trei, erau adusi doisprezece ghicitori. Daca doua rânduri de ghicitori, consecutiv, confirmau nevinovatia “inculpatului”, primii trei ghicitori urmau a fi decapitati.

Preview document

Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 1
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 2
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 3
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 4
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 5
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 6
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 7
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 8
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 9
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 10
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 11
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 12
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 13
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 14
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 15
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 16
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 17
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 18
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 19
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 20
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 21
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 22
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 23
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 24
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 25
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 26
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 27
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 28
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 29
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 30
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 31
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 32
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 33
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 34
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 35
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 36
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 37
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 38
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 39
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 40
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 41
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 42
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 43
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 44
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 45
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 46
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 47
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 48
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 49
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 50
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 51
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 52
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 53
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 54
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 55
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 56
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 57
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 58
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 59
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 60
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 61
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 62
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 63
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 64
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 65
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 66
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 67
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 68
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 69
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 70
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 71
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 72
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 73
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 74
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 75
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 76
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 77
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 78
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 79
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 80
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 81
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 82
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 83
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 84
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 85
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 86
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 87
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 88
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 89
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 90
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 91
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 92
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 93
Istoria Statului și Dreptului Român - Pagina 94

Conținut arhivă zip

  • Istoria Statului si Dreptului Roman.doc

Alții au mai descărcat și

Contrabanda

CAPITOLUL I. CONCEPTUL SI CARACTERIZAREA INFRACTIUNII DE CONTRABANDA SECTIUNEA I. : CONSIDERATII INTRODUCTIVE Acceptând ca prin contrabanda...

Investigarea Cazurilor de Trafic cu Ființe Umane

SCURT ISTORIC Prostitutia este considerata a fi cea mai veche “meserie din lume”. De multe ori fiind considerata un subiect tabu, prostitutia a...

Cercetarea Urmelor Accidentelor

INTRODUCERE Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupati pentru pregatirea cetatii, a drepturilor si intereselor lor, luând masuri...

Balistica Judiciară

CAPITOLUL I NOTIUNI GENERALE DESPRE BALISTICA JUDICIARA Balistica judiciara este o ramura a tehnicii crimina-listice care studiaza constructia...

Filiatia Fata de Mama si Tata

INTRODUCERE Dintr-un anumit moment al contemporaneitatii, exista o linie ascendenta a preocuparilor în domeniul filiatiei fata de mama, paralela...

Violență

Capitolul I ASPECTE INTRODUCTIVE Nimic nu poate sa justifice o apropiere, altfel decât paradoxala, între violenta si creativitatea descoperirii...

Criminalitatea Informatica

Criminalitatea informatica reprezinta un fenomen al zilelor noastre, reflectat în mod frecvent în mass-media. Un studiu indica faptul ca teama de...

Evolutia Casatoriei si Familiei in Istoria Dreptului Romanesc

Casatoria ca institutie a aparut cu mult inaintea crestinismului, jucand un rol crucial din punct de vedere social si economic din timpuri...

Te-ar putea interesa și

Originea si Aparitia Dreptului. Dimensiunea Istorica a Dreptului

INTRODUCERE Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în...

Istoria Statului si Dreptului Romanesc in Timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Statul si Dreptul in Perioada 1918-1938

Organizarea politica 1. Faurirea statului national unitar roman Statul national unitar a fost faurit in cadrul unui proces revolutionar, prin...

Raporturile dintre Stat si Biserica Ortodoxa in Istoria Dreptului Romanesc - Analiza Comparativa pe Epoci

Ca si in Antichitate, si in Evul Mediu institutiile religioase au jucat un rol important in viata societatii si, ca atare datorita rolului lor...

Istoria Dreptului si Statului Romanesc - Marile Monumente Legislative ale Evului Mediu

§1. Pravilele bisericeşti – primele legiuri scrise Până în secolul al XV-lea, Legea ţării a fost singurul izvor de drept în ţările române. Din...

Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman

1. Organizarea fiscala a Tarii Romanesti si a Moldovei in evul mediu. Principalele venituri ale TR si Mold au provenit din dari si din dari si...

Istoria Dreptului Românesc

Definiţia pedepsei Pedeapsa este o măsură de represiune, sancţiune aplicată celui care a săvârşit o greşeală, în limbajul de specialitate...

Conditia Juridica a Sclavului

I. Scurt istoric Criza economică şi politică a sistemului sclavagist roman, precum şi presiunea exercitată de popoarele barbare asupra...

Ai nevoie de altceva?