Jurisdicții internaționale

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 15 în total
Cuvinte : 4460
Mărime: 43.00KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

- Cursul 1

Tematică:

I. Cadrul jurisdicțional internațional și european:

1. Delimitarea între contencios internațional și jurisdicție internațională;

2. Delimitarea între jurisdicții naționale și jurisdicții internaționale;

3. Analiza categorială a jurisdicțiilor;

4. Semnificația jurisdicțiilor internaționale.

Obs! În plan internațional, astăzi, există peste 40 de jurisdicții internaționale. Dintre acestea la disciplina jurisdicții internaționale vom studia doar patru jurisdicții apreciate reprezentative, trei dintre acestea organizate la nivelul O.N.U. și un a organizată la nivelul Consiliului Europei.

II. Jurisdicții cu caracter internațional organizate la nivelul O.N.U.:

1. Curtea Internațională de Justiție (C.I.J.); - Sediul la Haga

2. Tribunalul Internațional pentru Dreptul Mării (T.I.D.M.); - Sediul la Hamburg

3. Curtea Penală Internațională (C.P.I.). - Sediul la Haga

III. Jurisdicția Europeană la nivel internațional referitoare la drepturilor omului: C.E.D.O. - Sediul la Strasbourg

Temă: Sediul celor 4 jurisdicții

- Delimitarea între contencios internațional și jurisdicție internațională

Contencios internațional înseamnă un conflict între subiecte de drept internațional public. Contencios internațional înseamnă mai degrabă o practică judiciară generată de conflictele internaționale.

Obs! Disciplina pe care o studiem nu se poate numi contencios internațional pentru că obiectul său de studiu nu este analiza practicii judiciare internaționale.

Jurisdicție derivă de la latinescul juris (drept) și dictio (a rosti/ a spune, adică a aplica dreptul într-o situație concretă sau de fapt). Jurisdicția este o entitate/ autoritate care rostește/dictează dreptul în cauze concrete prin soluționarea unor situații, de regulă, conflictuale („diferende”- conflicte în plan internațional).

? De ce nu studiem la jurisdicții internaționale C.J.U.E. (Curtea de Justiție a UE)?

15.10.2020

- Cursul Nr. 2

- Delimitarea între jurisdicții naționale și jurisdicții internaționale

Jurisdicții naționale

În plan național, există două categorii mari de jurisdicții:

- jurisdicție generală/de drept de comun, de plenitudine, denumită justiție sau sistemul instanțelor judecătorești (judecătoriile, tribunalele, curțile de apel și I.C.C.J.);

- jurisdicții speciale, reglementate de lege cu o configurație specială și cu o competență de judecată limitată la anumite tipuri de cauze; aceste jurisdicții speciale nu dezbat orice (Ex.: Curtea Constituțională - competentă doar în materie de contencios constituțional; Consiliul Concurenței - contencios concurențial, concurență neloială; CSM - pentru probleme de răspundere disciplinară a magistraților).

- Analiza categorială a jurisdicțiilor internaționale - clasificarea

În funcție de mai multe criterii sunt posibili de delimitat categorii de jurisdicții astfel:

A. În funcție de rațiunea înființări lor și durata de funcționare distingem între:

a. Jurisdicții cu caracter Ad-hoc (jurisdicții istorice/temporare) - durată limitată: exemple: Tribunalul de la Nürnberg și Tribunalul de la Tokyo;

b. Jurisdicții cu caracter permanent - durată nelimitată - C.I.J., C.P.I., T.I.D.M., C.E.D.O., C.J.U.E.

Obs! Jurisdicțiile ad-hoc constituie excepția, jurisdicții cu caracter permanent constituind regula.

B. În funcție de modalitatea de funcționare distingem între:

a. Jurisdicții ca rezolvă pe calea arbitrară (Curtea permanentă de arbitraj);

b. Jurisdicții care rezolvă pe calea judiciară (C.I.J., C.P.I )

Obs! Calea judiciară reprezintă regula, arbitrajul reprezintă excepția, inclusiv în dreptul intern.

C. În funcția de sferă subiectelor de drept implicate, distingem între:

a. Jurisdicții în fața cărora pot compărea doar statele (C.I.J.);

b. Jurisdicții în fața cărora pot compărea mai multe categorii de subiecte de drept internațional (state, persoane fizice, grupuri de persoane fizice, organizați non-guvernamentale - CEDO, TIDM)

Preview document

Jurisdicții internaționale - Pagina 1
Jurisdicții internaționale - Pagina 2
Jurisdicții internaționale - Pagina 3
Jurisdicții internaționale - Pagina 4
Jurisdicții internaționale - Pagina 5
Jurisdicții internaționale - Pagina 6
Jurisdicții internaționale - Pagina 7
Jurisdicții internaționale - Pagina 8
Jurisdicții internaționale - Pagina 9
Jurisdicții internaționale - Pagina 10
Jurisdicții internaționale - Pagina 11
Jurisdicții internaționale - Pagina 12
Jurisdicții internaționale - Pagina 13
Jurisdicții internaționale - Pagina 14
Jurisdicții internaționale - Pagina 15

Conținut arhivă zip

  • Jurisdictii internationale.docx

Alții au mai descărcat și

Locul și rolul convenției europene a drepturilor omului în sistemul juridic românesc

I. INTRODUCERE Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste...

Funcționare CEDO

Cadrul istoric al Curţii Europene a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea Europeană) a fost instituită prin Convenţia...

Parlamentul European

I.Introducere „Cei care au privilegiul de a şti au datoria de a acţiona" Albert Einstein După cel de al doilea razboi mondial, statele...

Prescripția extinctivă și drepturile reale accesorii

Drepturile reale accesorii sunt supuse prescriptiei extinctive ca regula in aceleasi conditii ca si actiunile ce apara drepturile de creanta...

Recursul

RECURSUL Secţiunea I - Noţiuni introductive privind recursul Recursul este o cale de atac parţial devolutivă şi excepţional extensivă, care poate...

Drept internațional

Curs 1: Privire generala asupra dreptului international public Investigarea acestui domeniu impune unele clarificări vizând dreptul internaţional...

Drept internațional public - teritoriul de stat

Spaţiul planetei noastre, din punct de vedere al regimului său juridic, se împarte în două categorii principale: teritoriul statelor (teritoriul...

Jurisprudența internațională

I. Cazul „Alabama”. Tribunal arbitral - Statele Unite ale Americii c. Marea Britanie (18 septembrie 1872, RIAA, Vol. XXIX, p. 131) Situația de...

Te-ar putea interesa și

Rolul instanțelor judiciare și de arbitraj internaționale în dreptul internațional public

CONSIDERATII GENERALE 1.Notiunea de instanta internationala “Era necesar”, asa s-a considerat; pentru ca sunt prea multe state care...

Răspunderea Internațională Penală pentru Crime de Război și Împotriva Umanității

INTRODUCERE Statele, de la apariţia lor ca entităţi de sine stătătoare, au intrat în relaţii unele cu altele, la început sporadic şi incidental,...

Răspunderea Penală Internațională în Dreptul Internațional Public

“popoarele Europei rămânând mândre de identitatea lor şi de istoria naţională, sunt decise să depăşească vechile divizarii şi, din ce în ce mai...

Drept Instituțional Comunitar European

CAPITOLUL I §1. Izvoarele dreptului instituţional comunitar Izvoarele dreptului instituţional comunitar sunt izvoare de drept comunitar originar,...

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

INTRODUCERE Situatia drepturilor omului in Romania a inregistrat in ultimii ani o evolutie demna de remarcat atat in ceea ce priveste elaborarea...

Jurisdicția penală internațională

1. Necesitatea unei jurisdicţii penale internaţionale Progresele notabile pe care dreptul internaţional penal le-a realizat în ultimul secol în...

Protecția drepturilor omului - preocupare a organizațiilor internaționale

1. CONCEPTUL DE DREPTURI ALE OMULUI Problematica drepturilor omului a preocupat si preocupa si astazi atat fiecare stat in parte, cat si...

Imunitatea de jurisdicție în dreptul diplomatic

DREPTUL DIPLOMATIC Dreptul diplomatic este definit ca ramura a dreptului international public care are ca obiect normele si practica ce...

Ai nevoie de altceva?