Cuprins
CAPITOLUL I
Libera circulaţie a lucrătorilor în spaţiul comunitar 3
1. Evoluţia reglementărilor liberei circulaţii în cadrul comunităţilor europene 3
2. Dreptul cetăţenilor Uniunii Europene şi a membrilor familiilor acestora de a circula şi rezida liber pe teritoriul Statelor Membre ale Uniunii Europene 13
2.1. Dreptul de circulaţie şi rezidenţă de până la trei luni 13
2.2. Dreptul de rezidenţă pentru o perioadă mai mare de 6 luni 13
2.3. Dreptul de rezidenţă permanent 14
2.4. Prevederi comune privind dreptul de rezidenţă şi dreptul de rezidenţă permanentă 15
CAPITOLUL II
Formarea profesională şi recunoaşterea calificărilor profesionale 18
1. Noţiunea de formare profesională 18
1. 1. Accepţiunile termenului „formarea profesională” 18
1. 2. Definiţia şi conţinutul formării profesionale 20
1.3. Formarea profesională – instituţie juridică comunitară complexă 21
2. Procesul de formare profesională 26
2.1. Formarea profesională a lucrătorilor 26
2.2. Accesul la formarea profesională continuă 31
3. Recunoaşterea calificărilor în Uniunea Europeană 33
4. Gradul de armonizare 47
CAPITOLUL III
Contractele speciale de muncă 49
1. Categorii de contracte speciale de muncă 49
2. Contractul de muncă cu timp parţial 51
3. Contractul de muncă pe perioadă determinată 60
4. Munca prin agent de muncă temporară 71
5. Contractul individual de muncă la domiciliu 81
6. Contractul de ucenicie 83
7. Dispoziţii comunitare cu privire la tele-muncă 90
8. Obligaţia angajatorului de a-l informa pe lucrător despre condiţiile aplicabile contractului sau relaţiei de muncă. 93
9. Stadiul de armonizare 107
Capitolul IV
Timpul de muncă şi de odihnă 111
1. Timpul de muncă 111
2.Munca de noapte 129
3. Timpul de odihnă 135
4. Nivelul de armonizare 137
CAPITOLUL
Egalitatea de tratament în muncă 142
1. Aspecte generale 142
2. Egalitatea sexelor 143
2.1. Reglementarea comunitară a principiul plăţii egale pentru muncă egală 143
2.2. Principiul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei 147
2. 3. Cadrul general în favoarea egalităţii de tratament în domeniul ocupării şi al muncii 151
2.4.Tratamentul egal în cazul activităţilor independente 154
2.5. Protecţia specială a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează 154
3. Concediul parental 159
4. Aducerea dovezii în cazurile de discriminare pe bază de sex 161
5. Tratamentul egal între persoane indiferent de originea etnică sau rasială 162
CAPITOLUL
Reglementările comunitare privind sănătatea şi securitatea în muncă. 167
1. Obligaţiile angajatorului privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă în legislaţia comunitară. 169
2. Directivele referitoare la anumite sectoare de activitate 177
CAPITOLUL VII
Măsuri speciale de protecţie a diferitelor categorii de lucrători şi a creanţelor salariale 182
1. Protecţia tinerilor în muncă 182
2. Protecţia persoanelor cu handicap 188
3. Protecţia salariaţilor în cazul detaşării 192
4.Protecţia creanţelor salariale 198
Extras din document
CAPITOLUL I
Libera circulaţie a lucrătorilor în spaţiul comunitar
1. Evoluţia reglementărilor liberei circulaţii în cadrul comunităţilor europene
În centrul deciziilor şi reglementărilor se afla cetăţeanul cu drepturile, obligaţiile şi libertăţile acestuia.
Libera circulaţie a persoanelor , una din cele patru libertăţi urmărite a fi realizate de comunităţile europene (alături de libera circulaţie a capitalurilor, a serviciilor şi a bunurilor) este reglementată pentru prima dată în art. 14 din Tratatul de instituire a comunităţilor încheiat la Roma
De menţionat faptul că de la apariţia sa, conceptul de „liberă circulaţie a persoanelor” şi-a schimbat sensul. Primele prevederi referitoare la acest subiect vizau doar libera circulaţie a persoanelor asimilate agenţilor economici, fie angajatori, fie prestatori de servicii. Conceptul economic originar a câştigat treptat un sens general acoperind şi noţiunea de cetăţean al Uniunii independent de orice activitate economică sau distincţii privind naţionalitatea. Aceasta se aplică şi cetăţenilor unor terţe state, întrucât odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne, nici o persoana nu mai putea fi supusă controlului privind naţionalitatea
Obiectivele urmărite prin instituirea libertăţii de circulaţie a persoanelor diferă. Astfel, în plan economic, s-a urmărit crearea unei pieţe comune a forţei de muncă, iar în plan politic, a fost vizată întărirea coeziunii statelor comunitare prin înlăturarea barierelor privind migraţia şi prin promovarea cetăţeniei comunitare. Piaţa internă a permis statelor ce se confruntă cu un anumit nivel al şomajului să exporte din surplusul de forţă de muncă spre ţările în care se manifestă o penurie în acest segment.
În scopul asigurării mobilităţii forţei de muncă în cadrul Comunităţii, ceea ce presupune eliminarea oricărei forme de discriminare bazată pe naţionalitate la angajare, remunerare sau condiţii de muncă, accesul la o locuinţă şi dreptul lucrătorului la reîntregire familială, Comisia Europeană a adoptat mai multe acte normative, respectiv:
Tratatul de la Roma prevedea în art.14 crearea unei pieţe interne ce include şi libera circulaţie a persoanelor care, în art.18 instituia dreptul cetăţenilor Uniunii de a circula liber şi de a se stabili oriunde în interiorul statelor membre iar în art. 61 şi următoarele conţin prevederi legate de azil, vize, imigraţie şi alte politici privind libera circulaţie a persoanelor. În ceea ce priveşte muncitorii, sunt asigurate libera circulaţie a acestora în cadrul comunităţii, eliminarea tuturor discriminărilor bazate pe naţionalitate în ceea ce priveşte angajarea, remuneraţia, alte condiţii privind munca şi angajarea, existenţa unor limitări impuse de ordinea publică, securitate şi sănătate publică precum şi conţinutul liberei circulaţii care constă în:
- acceptarea unor oferte de muncă efective;
- libera circulaţie pe teritoriul statelor membre;
- dreptul de a rămâne pe teritoriul statelor membre în scopul angajării;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Libera Circulatie a Lucratorilor in Spatiul Comunitar.doc