Libera Circulație a Mărfurilor

Ca urmare a activităţilor politico – diplomatice iniţiate de Franţa şi Germania, au fost realizate procese importante în direcţia unificării europene, concretizate prin adoptarea la 25 martie 1957 a Tratatului de la Roma, care cuprinde de fapt 2 tratate :

1. EUROATOMUL, ce prevede reglementarea în comun a producţiei materiei nucleare, exploatarea în comun a mijloacelor de care dispun statele membre, un schimb de informaţii şi un sistem comun de brevete şi invenţii ;

2. Tratatul privind Economia Europeană (C.E.E.), ce prevede libertăţile de circulaţie a mărfurilor, persoanelor, capitalurilor şi serviciilor.

Nu toate activităţile intrau sub incidenţa acestor acorduri.

În anii ’80, cuvântul primordial în lexicul comunităţilor europene era ,,piaţa unică”, cuvânt care mai apoi capătă conotaţia de ,,piaţă internă”, atât din punct de vedere economic, cât şi legislativ. Ritmul legislativ se va compara cu cel din lumea comercială şi a afacerilor, caracterizat la acea oră prin fuzionări, îmbunătăţirea reţelelor de distribuţie transnaţională a firmelor etc.

Carta Albă a Comisiei Europene a stabilit Programul şi Agenda pentru realizarea pieţei interne complet unificate până în 1992. Acest obiectiv politic a fost închis cu ocazia Actului Unic European.

Tratatul C.E.E. prevedea un număr de patru libertăţi fundamentale, referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor şi a capitalurilor

Prin tratatul de la Maastricht s-a realizat reformularea materiilor prevăzute în tratat, în capitolul ,,Politicile Comunităţii” fiind cuprinse şi cele patru libertăţi fondamentale.

Aproape toate dispoziţiile procedurale de realizare a celor patru libertăţi nu mai sunt de actualitate (tranziţia la Piaţa Comună s-a realizat la 31 decembrie 1969), dar cele patru libertăţi fundamentale sunt garantate.

Prin piaţă internă se înţelege un spaţiu fără frontiere interne, care trebuie să funcţioneze în aceleaşi condiţii ca o piaţă naţională; mărfurile, persoanele, serviciile şi capitalurile trebuie să circule fără nici un control la frontierele dintre statele membre, după exemplul absenţei controlului la frontierele dintre regiunile unui stat. Acest spaţiu îşi poate găsi traducerea efectivă şi concretă numai dacă se referă la cele patru libertăţi fundamentale.

Comitetul consultativ funcţionează în cadrul Comisiei Europene şi poate fi consultat asupra tuturor problemelor privind funcţionarea pieţei

Începând cu 1 ianuarie 1988 a fost stabilit un nou tarif integral, TARIC , care are în vedere „Convenţia internaţională privind descrierea armonizată a mărfurilor şi sistemul de codificare”.

U.E. reprezintă în primul rând toate caracteristicile unei uniuni vamale, un teritoriu vamal definit vizavi de exterior, cu reguli uniforme la intrarea mărfurilor în statele membre

În anul 1980 încă nu erau pe deplin funcţionale prevederile tratatului privind restricţiile cantitative la import şi la export, acestea fiind restricţionate de numeroase practici neconcurenţiale impuse de legislaţiile naţionale.

Comunitatea a hotărât la mijlocul anilor ’80 crearea Pieţei Interne, fiind stabilită prin Cartea Albă a Comisiei Europene din 1985 ca parte din Actul Unic European (1986)

Data fixată pentru instituirea Pieţei Interne a fost anul 1992. Obiectivele principale ale acestui act erau eliminarea frontierelor fizice, a frontierelor tehnice cât şi a celor privitoare la sistemele de taxe. Prin Actul Unic European s-a dispus introducerea votului cu majoritate calificată, fiind impulsionată implementarea prevederilor incluse în acest act.

Actul Unic European (1986) a introdus utilizarea majorităţii calificate a votului în procesul decizional. Acest act a avut ca scop accelerarea progresului şi evitarea blocajului, din partea unuia sau a două State Membre, a progresului în armonizare. Deşi acest program a avut un succes notabil, există încă bariere care blochează circulaţia bunurilor şi multe altele care împiedică comerţul în alte domenii.

Prin Tratatul de la Maastricht s-a creat U.E., fondată pe comunităţile europene şi completată prin formele de cooperare şi politicile prevăzute în Tratat. Conform Tratatului noua construcţie europeană se sprijină pe trei piloni:

a) Comunităţile Europene: C.E.C.O., C.E.E., C.E.E.A.;

b) Politica externă şi securitatea comună;

c) Cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne.

Tratatul de la Maastricht a consacrat importante evoluţii în domeniul politicii economice şi monetare care constituie instrumentul principal al acţiunilor statelor membre.

Obiectivele fundamentale ale Tratatului de la Maastricht au constat în:

1) lărgirea obiectivelor integrării;

2) identitate internaţională a Uniunii;