Logică Juridică

Curs
8.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 81 în total
Cuvinte : 21817
Mărime: 920.33KB (arhivat)
Publicat de: Gelu Zaharia
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ana Rodica Staiculescu

Extras din curs

Unitatea de învăţare Nr. 1

LOGICA. NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Cuprins

Obiective

1.1 Obiectul logicii

1.2 Definiţia logicii

Lucrare de verificare

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie

Pagina

Teoria generală a dreptului 6

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 1

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 1 sunt:

• Înţelegerea obiectului de studiu al logicii

• Definirea ştiinţei logicii

1.

Cuvinte cheie

Logică, obiectul logicii

Scurtă

Prezentare

Obiectul logici

Nu exista o definitie unica a logicii, cum nu exista o definitie unica a matematicii.

Nu trebuie sa întelegem de aici neaparat ca lo gica admite mai multe definitii, ci faptul ca nu exista o definitie univoca a acestei discipline, pe care sa o accepte toti logicienii sau filosofii.

Definitie: Într-un sens foarte general, Logica este disciplina care studiaza structura gândirii, facând abstractie de obiectul cunoas terii cât si de subiectul cunoasterii .

Dar ce semnificatie are sintagma “structura a gândirii” ?

Sa consideram, de exemplu, propozitiile de mai jos:

(1) Daca toti condamnatii sunt vinovati iar Popescu este condamnat, atunci Popescu e vinovat.

(2) Daca esti ori cinstit, ori hot, însa nu es ti hot , atunci esti cinstit.

În fiecare din propozitiile de mai sus observam aparitia repetata a cuvintelor “ daca”, “s i”, “iar”, “atunci”, “sunt”(“este”), “nu”. Acestea se numesc constante logice.

Ele leaga restul componentelor dintr-o propozitie compusa, formând un rationament . Restul componentelor din propozitie se numesc variabile logice . Daca înlocuim în (1) notiunea “ condamnat i” cu litera (simbolul) “A”, “vinovat i” cu simbolul “B” si “Popescu” cu simbolul “P”, rezulta urmatoarea formula:

(1’) Daca toti A sunt B , iar P este A , atunci P este B .

Daca înlocuim în (2) propozit ia “ es ti cinstit ” cu litera (simbolul) “ p ”, iar propozitia “ es ti hot ” cu litera “ q ”, rezulta formula de mai jos:

(2’) Daca ori p ori q , si nu q , atunci p.

Simbolurile A, B, P si p, q se numesc variabile logice . Noi cunoastem de la matematica ca în ecuatii apar anumite simboluri numite, de asemenea, variabile. Vom vedea ca între accept iunea notiunii de variabila în matematica si acceptiunea not iunii de variabila în logica exista, fara îndoiala, asemanari.

Daca înlocuim în propozitia (1’) simbolurile A, B, si P cu notiuni rationamentul (1’) va ramâne valid, atâta timp cât înlocuirile vor fi univoce s i exhaustiv e . Având formula (1’) – “Daca toti A sunt B, iar P este A, atunci P este B” –, înlocuind pe A cu notiunea “studenti” , pe B cu notiunea “silitori” iar pe “P” cu notiunea (numele) “Ion”, atunci vom obtine rationamentul: (4) Daca toti studentii sunt silitori, iar Ion este student, atu nci Ion este silitor. Acest

Teoria generală a dreptului 7

rationament îsi pastreaza valabilitatea, ca s i rat ionamentul (1), cu toate ca în cazul (1) este vorba despre condamnati, vinovat i s i Popescu, iar în cazul (4) este vorba

despre studenti, oameni silitori si Ion.

Având formula (2’) – “Daca ori p ori q, s i nu q, atunci p”, daca înlocuim simbolul “ p ” cu propozitia “ ma duc la cursul de logica ” iar pe “ q ” cu propozitia “ ma duc la film ”, atunci vom obt ine rationamentul:

(5) Daca ori ma duc la cursul de logica ori ma duc la film, s i nu ma duc la film, atunci ma duc la cursul de logica.

Toate aceste rationamente – (1), (2), (4), (5) – sunt valabile în virtutea formei lor logice, si nu a continutului lor.

Test de autoevaluare 1.1.

Obiectul logicii

2. Definiţia logicii

Cuvinte cheie

logică, definiţia logicii ca ştiinţă

Scurtă prezentare

Definitie: Într-o formulare mai riguroasa, structura gândirii sau forma logica ar fi acea schelarie a manifestarilor gândirii, asemanatoare unei matrici care confera acelei expresii a gândirii o anumita arhitectura, comuna cu aceea a altor manifestari ale gândirii.

Observam acum ca rationamentul “Daca tot i studentii sunt silitori, iar Ion este student, atunci Ion este silitor” si rationamentul “Daca tot i condamnatii sunt vinovat i iar Popescu este condamnat, atunci Popescu e vinovat” împartas esc aceeasi forma logica , si anume cea redata de formula “ Daca toti A sunt B, iar P este A, atunci P este B.

Preview document

Logică Juridică - Pagina 1
Logică Juridică - Pagina 2
Logică Juridică - Pagina 3
Logică Juridică - Pagina 4
Logică Juridică - Pagina 5
Logică Juridică - Pagina 6
Logică Juridică - Pagina 7
Logică Juridică - Pagina 8
Logică Juridică - Pagina 9
Logică Juridică - Pagina 10
Logică Juridică - Pagina 11
Logică Juridică - Pagina 12
Logică Juridică - Pagina 13
Logică Juridică - Pagina 14
Logică Juridică - Pagina 15
Logică Juridică - Pagina 16
Logică Juridică - Pagina 17
Logică Juridică - Pagina 18
Logică Juridică - Pagina 19
Logică Juridică - Pagina 20
Logică Juridică - Pagina 21
Logică Juridică - Pagina 22
Logică Juridică - Pagina 23
Logică Juridică - Pagina 24
Logică Juridică - Pagina 25
Logică Juridică - Pagina 26
Logică Juridică - Pagina 27
Logică Juridică - Pagina 28
Logică Juridică - Pagina 29
Logică Juridică - Pagina 30
Logică Juridică - Pagina 31
Logică Juridică - Pagina 32
Logică Juridică - Pagina 33
Logică Juridică - Pagina 34
Logică Juridică - Pagina 35
Logică Juridică - Pagina 36
Logică Juridică - Pagina 37
Logică Juridică - Pagina 38
Logică Juridică - Pagina 39
Logică Juridică - Pagina 40
Logică Juridică - Pagina 41
Logică Juridică - Pagina 42
Logică Juridică - Pagina 43
Logică Juridică - Pagina 44
Logică Juridică - Pagina 45
Logică Juridică - Pagina 46
Logică Juridică - Pagina 47
Logică Juridică - Pagina 48
Logică Juridică - Pagina 49
Logică Juridică - Pagina 50
Logică Juridică - Pagina 51
Logică Juridică - Pagina 52
Logică Juridică - Pagina 53
Logică Juridică - Pagina 54
Logică Juridică - Pagina 55
Logică Juridică - Pagina 56
Logică Juridică - Pagina 57
Logică Juridică - Pagina 58
Logică Juridică - Pagina 59
Logică Juridică - Pagina 60
Logică Juridică - Pagina 61
Logică Juridică - Pagina 62
Logică Juridică - Pagina 63
Logică Juridică - Pagina 64
Logică Juridică - Pagina 65
Logică Juridică - Pagina 66
Logică Juridică - Pagina 67
Logică Juridică - Pagina 68
Logică Juridică - Pagina 69
Logică Juridică - Pagina 70
Logică Juridică - Pagina 71
Logică Juridică - Pagina 72
Logică Juridică - Pagina 73
Logică Juridică - Pagina 74
Logică Juridică - Pagina 75
Logică Juridică - Pagina 76
Logică Juridică - Pagina 77
Logică Juridică - Pagina 78
Logică Juridică - Pagina 79
Logică Juridică - Pagina 80
Logică Juridică - Pagina 81

Conținut arhivă zip

  • Logica Juridica.pdf

Alții au mai descărcat și

Organizarea și Exercitarea Avocaturii

§1. Caracterizarea profesiei. Principii şi reguli fundamentale ale exercitării avocaturii Nu putem începe analiza referitoare la organizarea...

Logica Juridică

Generalitati A.Se pot elabora multiple tipologii ale limbajelor şi în structura fiecăreia se poate găsi o “căsuţă” pentru ceea ce se numeşte, în...

Organizarea profesiilor juridice liberale - Structurile organizatorice ale avocaturii

1. Scurt Istoric Nicolae Iorga a folosit încă din perioada interbelică următorul motto : “Dreptatea e ca sănătatea lumii.” Subliniind prin acesta...

Conceptul de normă juridică

INTRODUCERE Norma juridică şi „regula juridică” în doctrina juridică are acelaşi înţeles. Literatura franceză, fără să înlăture cuvîntul „normă”...

Logica judecătorească

I.Principiile argumentelor Prima regula care trebuie luata in vederea oricarui argument este de a avea un drept de adevar hotarat (sau macar care...

Interpretarea legii civile la materia logică juridică

Aplicarea legii civile constituie, în fond, finalitatea rezervată normelor juridice de drept civil, aspect firesc deoarece acestea nu ar avea nici...

Norma Juridică

1. DEFINIREA NORMEI JURIDICE Norma didactică poate fi definită ca fiind o regulă de conduită, elaborată sau recunoscută de puterea de stat în...

Organizarea instanțelor judecătorești

Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. Puterea judecatoreasca a dobandit o organizare...

Te-ar putea interesa și

Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice

CAPITOLUL I Conceptul si configurarea notiunii de drept 1. Definitia dreptului 1.1 Conceptul notiunii de „drept” Cuvântul „drept” ” este...

Logica Juridică

Generalitati A.Se pot elabora multiple tipologii ale limbajelor şi în structura fiecăreia se poate găsi o “căsuţă” pentru ceea ce se numeşte, în...

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Logica Juridică

Termenul de “logică” sau “logic” trimite de obicei la gândirea corectă, cu deosebire, la regulile gândirii corecte. Rezonanţa conotativă asociată...

Teoria generală a dreptului

Definitia dreptului, comentariu. Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementari relatiilor sociale...

Istoria Logicii Juridice în România

Introducere Utilitatea deosebită a logicii juridice în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din...

Interpretarea legii civile la materia logică juridică

Aplicarea legii civile constituie, în fond, finalitatea rezervată normelor juridice de drept civil, aspect firesc deoarece acestea nu ar avea nici...

Metodologia juridică

I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND METODA DE CERCETARE Dacă natura operează spontan, gândirea, în mod special, cea științifică, acționează pe bază...

Ai nevoie de altceva?