Logică Juridică

Curs
8.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 42414
Mărime: 182.06KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Catalin Bordei
Prezent in cadrul Universitatii Petre Andrei din Iasi

Extras din document

INTRODUCERE

Aflata în procesul constituirii unei noi perspective asupra stiintei, asupra directiilor ei de reconstructie si validitate logica, epistemologia contemporana îsi îndreapta tot mai mult atentia catre aspectele istorice si dinamice ale cunoasterii, pentru a putea edifica, în acest mod, criterii cât mai eficiente de rationalitate. Strâns legata de problema progresului stiintific, ideea rationalitatii implica noi puncte de vedere asupra istoriei si constituirii cunoasterii, care, depasind reprezentarile logiciste si metodologice, pot furniza conditii si cai adecvate de reconstructie a mecanismelor dezvoltarii stiintei. Schimbarea punctului de vedere logicist privind invarianta istorica a criteriilor rationalitatii stiintifice si imuabilitatea extraistorica a normelor cunoasterii a impus, astfel, o noua conceptie asupra progresului stiintei care a înlocuit “analiza logica a cunoasterii” (“contextul justificarii”, descrierea “stiintei realizate”), a conditiilor apriorice de validitate a rationalitatii, cu analiza stiintei “în devenire” (“contextul descoperirii”, explicatia asupra “stiintei în curs de a se face”) cu reflectia ulterioara si evaluarile critice asupra produselor stiintei.

Sub influenta noii orientari, tot mai multi epistemologi si oameni de stiinta au devenit constienti de necesitatea unei reconstructii sistematice a constituirii cunoasterii, care, detasata de normele rigide ale rationalitatii aprioriste, sa poata aborda însasi stiinta reala, modelele ei de structura si dezvoltare istorica. Pe acest teren se confrunta, de fapt, cele mai contradictorii orientari si tot aici are loc polarizarea unor constructii metateoretice diferite, marcate de interesul crescând pentru analiza cadrelor generale ale stiintei, pentru interpretarea aspectelor ei istorice si dinamice.

Marea diversitate a tentativelor epistemologice de (re)definire a modelului rationalitatii stiintei, odata cu transformarile conceptuale si metodologice în care este angajata astazi epistemologia contemporana, fac necesara atât clarificarea elementelor de structura ale procesului stiintific cât si interpretarea unitara a interactiunii aspectelor logice ale stiintei cu cele istorice si euristic-creatoare (1). Daca pluralitatea abordarilor teoretice prefigureaza totusi, în perspectiva, o viitoare sinteza în ceea ce priveste raportul dintre aspectele structurale si cele dinamice ale cunoasterii stiintifice, necesitatea unor clarificari metodologice si teoretice se impune în cel mai înalt grad pentru a deschide calea unui nou model al rationalitatii stiintei, capabil sa valorifice aspectele pertinente ale gândirii epistemologice contemporane.

Desigur, pozitiile epistemologilor nu sunt, astazi, întotdeauna compatibile iar evaluarile lor nu sunt lipsite de contradictii între ele. Fiind reductibile la doua modele - cumulationist si mutationist (2) - teoriile asupra dezvoltarii cunoasterii si cresterii stiintei concep diferit continuitatea si istoricitatea ei. În opozitie cu ele, se impune necesitatea constructiei unui model al rationalitatii stiintifice care sa ofere posibilitatea unei explicatii complexe, dinamice si comprehensive asupra cunoasterii si sa stimuleze, totodata, capacitatea de anticipare asupra progreselor ei. Este sarcina gândirii epistemologice sa creeze asemenea modele care sa cuprinda, pe de o parte dialectica logic-istoric, obiect-subiect, acumulare-salt, iar pe de alta parte sa identifice specificul acestor interactiuni la nivelul largei diversitati de discipline stiintifice particulare.

Dependente si ele de problemele rationalitatii stiintifice, ale progresului cunoasterii, programele epistemologice din cadrul stiintelor sociale urmeaza, în orientarile lor mai recente, calea constituiirii unui demers cu identitate proprie, care încearca sa clarifice principalele dificultati din acest domeniu: specificitatea si unicitatea cercetarii, gradul de obiectivitate al cunoasterii, rolul valorizarii în enunturi, “exactitatea” cunostintelor, particularizarea principiilor si normelor stiintifice s.a.m.d. (3). Constituind un amestec eterogen de orientari si directii care nu trebuie respinse ab initio ci valorificate, în mod critic, diferitele orientari epistemologice din sânul stiintelor sociale impun atât evaluarea tezelor lor valide cât si degajarea, din cadrul lor, a unor idei directoare cu rol unificator.

În sociologie, mai ales, constituirea unei reflexii epistemologice, sistematice, se impune ca unadin cele mai importante sarcini actuale, ultimii ani marcând, de fapt, o recrudescenta a preocuparilor în acest sens. Punându-si probleme cum ar fi: validitatea, certitudinea, verificabilitatea, sensul, adevarul enunturilor sociologice si formulând o serie de exigente critice fata de limbajul teoretic sau de metodologia utilizata, multiple lucrari, apartinând în marea lor majoritate scolii americane de inspiratie neopozitivista au abordat probleme specifice de filosofie sau epistemologie sociala, încercând sa statueze reguli mai precise de identificare si abordare a “datului” social, capabile sa fertilizeze “imaginatia” sociologica, pentru a o face cât mai critica si reflexiva.

În majoritatea cazurilor, pozitia analitica (logico-semantica) de analiza logica a limbajului stiintific apare dominanta. Alteori, pluralitatea abordarilor metateoretice, a perspectivelor lor tematice si metodologice este si mai nuantata, mergând pâna la identificarea epistemologiei sociale cu orientari de cele mai diverse facturi: analiza istorica, logica, metodologica, semantica, comunicationala, filozofica s.a.m.d. Ca o consecinta a influentelor neopozitiviste, interesul epistemologilor pentru clarificarea sensului conceptelor si a propozitiilor folosite în formularile teoretice a devenit general. Se mai practica, însa, - si aceasta e valabil pentru o anumita traditie în domeniul cercetarilor de epistemologie sociala - o reflexie de factura scolastica, a carui sterilitate nu e întrecuta decât de pretiozitatea abordarilor sale, de cele mai multe ori lipsite de un temei practic sau de o finalitate aplicativa. Se pot considera, în acest sens, dezbaterile asupra vechilor diviziuni dihotomice preluate din cadrul filosofiei între analitic-sintetic, necesar-contingent, logic factual, inductie-deductie ca si asupra altor aspecte care, utile de dezbatut în cadrul mai general al unei filozofii a stiintei, se dovedesc neviabile în cadrul unei reflexii epistemologice cu scop creativ. Se manifesta chiar un anume cerc vicios în sensul ca aproape singurii care au facut ceva pentru întemeierea critica a sociologiei au fost filozofii, dar tot ei au fost aceia care au împrumutat acestei întemeieri o anumita orientare logicista sau semantica. Este si motivul pentru care cele mai pertinente analize epistemologice din domeniu apartin unor autori recunoscuti pentru pledoaria lor în favoarea constituirii unui vocabular propriu al stiintelor sociale, a unei sistematizari si codificari a tipului lor de limbaj (4). Propunând empirismul logic ca unica filozofie a stiintei, reducând deci diversitatea stiintelor la o singura stiinta posibila de “reconstruit” cu mijloace logice, neopozitivismul ignora, însa, mersul dialectic al cunoasterii stiintifice, aspectele ei euristice si creative, restrângându-si interesul pentru stiinta doar la analiza logico-matematica a produse-ei.

Preview document

Logică Juridică - Pagina 1
Logică Juridică - Pagina 2
Logică Juridică - Pagina 3
Logică Juridică - Pagina 4
Logică Juridică - Pagina 5
Logică Juridică - Pagina 6
Logică Juridică - Pagina 7
Logică Juridică - Pagina 8
Logică Juridică - Pagina 9
Logică Juridică - Pagina 10
Logică Juridică - Pagina 11
Logică Juridică - Pagina 12
Logică Juridică - Pagina 13
Logică Juridică - Pagina 14
Logică Juridică - Pagina 15
Logică Juridică - Pagina 16
Logică Juridică - Pagina 17
Logică Juridică - Pagina 18
Logică Juridică - Pagina 19
Logică Juridică - Pagina 20
Logică Juridică - Pagina 21
Logică Juridică - Pagina 22
Logică Juridică - Pagina 23
Logică Juridică - Pagina 24
Logică Juridică - Pagina 25
Logică Juridică - Pagina 26
Logică Juridică - Pagina 27
Logică Juridică - Pagina 28
Logică Juridică - Pagina 29
Logică Juridică - Pagina 30
Logică Juridică - Pagina 31
Logică Juridică - Pagina 32
Logică Juridică - Pagina 33
Logică Juridică - Pagina 34
Logică Juridică - Pagina 35
Logică Juridică - Pagina 36
Logică Juridică - Pagina 37
Logică Juridică - Pagina 38
Logică Juridică - Pagina 39
Logică Juridică - Pagina 40
Logică Juridică - Pagina 41
Logică Juridică - Pagina 42
Logică Juridică - Pagina 43
Logică Juridică - Pagina 44
Logică Juridică - Pagina 45
Logică Juridică - Pagina 46
Logică Juridică - Pagina 47
Logică Juridică - Pagina 48
Logică Juridică - Pagina 49
Logică Juridică - Pagina 50
Logică Juridică - Pagina 51
Logică Juridică - Pagina 52
Logică Juridică - Pagina 53
Logică Juridică - Pagina 54
Logică Juridică - Pagina 55
Logică Juridică - Pagina 56
Logică Juridică - Pagina 57
Logică Juridică - Pagina 58
Logică Juridică - Pagina 59
Logică Juridică - Pagina 60
Logică Juridică - Pagina 61
Logică Juridică - Pagina 62
Logică Juridică - Pagina 63
Logică Juridică - Pagina 64
Logică Juridică - Pagina 65
Logică Juridică - Pagina 66
Logică Juridică - Pagina 67
Logică Juridică - Pagina 68
Logică Juridică - Pagina 69
Logică Juridică - Pagina 70
Logică Juridică - Pagina 71
Logică Juridică - Pagina 72
Logică Juridică - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • Logica Juridica.DOC

Alții au mai descărcat și

Teoria Personalității Criminale

1. Introducere Termenul personalitate este folosit pentru a descrie temperamentul si atributele emotionale ale unui individ, care practic îi...

Drepturile Omului în Spațiul Islamic

Omul beneficiaza de drepturi inerente fiintelor umane oriunde s-ar afla, indiferent de statutul sau regiunea unde s-a nascut, locuieste, munceste...

Logica Juridică

Generalitati A.Se pot elabora multiple tipologii ale limbajelor şi în structura fiecăreia se poate găsi o “căsuţă” pentru ceea ce se numeşte, în...

Contenciosul Administrativ privind Anularea Actelor Administrative

Termenul “contencios” vine de la cuvântul francez “contentieux”, care, la rândul său, se trage din verbul latinesc “contendere”, care înseamnă a...

Institutiile Politice - Obiect de Studiu al Dreptului Constitutional

INSTUTIIILE POLITICE  OBIECT AL DREPTULUI CONSTITUTIONAL 1.Ce sunt institutiile politice? Institutiile sunt forme organizatorice create de...

Metodologia Juridică

METODOLOGIA JURIDICA 1. Notiunea metodologiei juridice Stiinta dreptului, chemata sa cerceteze realitatea juridica extrem de dinamica si...

Procuratura

Notiunea si Componenta Sistemul organelor procuraturii reprezinta un sistem unic, centralizat, erarhizat, si independent toate procuraturile...

Subiecte Rezolvate pentru Examen - Istoria Dreptului Romanesc

1. Sub ce forma a fost cunoscuta propr in dr cutumiar geto-dac si mai tarziu potrivit normelor de conduita ale obstei teritoriale? in dreptul...

Ai nevoie de altceva?