Medicina Legală

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 47 în total
Cuvinte : 13026
Mărime: 67.61KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Subiectul 1 – Etapele morții

Moartea organismului este un proces care se desfăşoară în timp, în etape succesive, deoarece nu toate celulele corpului mor în acelaşi timp.

Se consideră moartea celulei momentul în care, datorită hipoxiei (scăderea cantităţii de oxigen la nivel celular) prelungite consecutivă opririi circulaţiei, apar modificări structurale ireversibile la nivelul structurilor celulare ce fac imposibilă funcţionarea celulei.

Celulele sunt cu atât mai sensibile la hipoxie cu cât sunt mai nou apărute filogenetic; astfel, primele celule care mor sunt neuronii, celulele cele mai diferenţiate şi mai sensibile la hipoxie.

Între viaţă şi moartea biologică (reală) există stadii intermediare, numite stări terminale.

- Agonia

Reprezintă trecerea de la viaţă la moartea clinică în care funcţiile vitale sunt subliminale (există subnivele de eficienţă). Agon = luptă (în limba greacă).

Etapele agoniei :

1. euforică: agitaţie, logoree, mişcări necontrolate, tahipnee cu respiraţie superficială, aritmie cardiacă cu scăderea amplitudinii pulsului;

2. scăderea funcţiilor de relaţie: respiraţii superficiale, rapide, cu perioade de apnee, aritmii cardiace, puls diminuat ca amplitudine şi frecvenţă, facies hipocratic, privire fixă, transpiraţii reci, extremităţi cianotice;

3. pierderea contactului cu realitatea imediată, retrăiri onirice;

4. corp imobil, extremităţi reci, dispariţia progresivă a simţurilor (primul dispare văzul, ultimul auzul).

Fazele se pot succeda iar debutul poate fi marcat de orice fază.

Forme clinice de agonie:

- agonie cu delir - stări de agitaţie cu episoade delirante până la acte de violenţă; se întâlneşte în boli febrile, unele forme de meningoencefalită;

- agonia lucidă - în decese prin afecţiuni cardio-vasculare;

- agonia alternantă - episoade alternante cu stări de luciditate se întâlneşte în boli psihice grave, boli acute.

Durata agoniei depinde de cauza decesului:

- fulgerătoare - zdrobirea craniului şi a conţinutului, decapitare, intoxicaţii supraacute;

- scurtă (minute) - asfixii mecanice, intoxicaţii acute;

- lungă (ore, zile) - în afecţiuni cronice.

Agonia poate fi precedată de o fază preagonală, care se manifestă din punct de vedere clinic, prin nelinişte şi agitaţie, însoţite sau nu de obnubilare.

- Moartea clinică

Reprezintă etapa de trecere de la viaţă la moartea biologică şi este caracterizată prin dispariţia funcţiilor respiratorii, cardiace (de obicei prima dispare funcţia respiratorie) şi a vieţii de relaţie. În această etapă reanimarea este posibilă ceea ce duce la concluzia că termenul de “moarte” este greşit folosit în acest context, având în vedere că este un fenomen ireversibil.

Durata “morţii” clinice este de aproximativ 5 minute, iar după această perioadă apar modificări structurale ireversibile ale neuronilor corticali, instalându-se moartea cerebrală.

- Moartea cerebrală (corticală) se caracterizează prin:

- încetarea activităţii corticale;

- traseu izoelectric pe electroencefalogramă

Apariţia leziunilor morfologice ireversibile ale neuronilor corticali face inutilă (dar nu imposibilă) reanimarea funcţiilor cardiace şi respiratorii, datorită instalării stării de decerebrare. Instalarea acestei etape este echivalentă, din punct de vedere legislativ, cu moartea individului.

Instalarea morţii cerebrale permite, din punct de vedere legal, prelevarea organelor pentru transplant.

Coma depăşită (supravieţuire artificială), se caracterizează prin:

- moarte corticală cu menţinerea funcţiilor vegetative (se realizează numai în secţii de terapie intensivă);

- din punct de vedere clinic şi paraclinic: absenţa reflexelor nervilor cranieni, abolirea respiraţiei spontane (uneori activitatea cardiacă continuă să existe), absenţa activităţii cerebrale cu traseul plat al electroencefalogramei (chiar după stimuli dureroşi sau luminoşi) şi presiuni parţiale ale oxigenului aproape egale între sângele arterial şi venos la nivelul creierului.

- Moartea reală (biologică)

Urmează după moartea clinică şi se caracterizează prin încetarea proceselor metabolice celulare, cu modificări structurale ireversibile, consecutive lipsei de oxigen; în această etapă apar semnele morţii reale şi pentru un timp persistă manifestări postvitale.

Preview document

Medicina Legală - Pagina 1
Medicina Legală - Pagina 2
Medicina Legală - Pagina 3
Medicina Legală - Pagina 4
Medicina Legală - Pagina 5
Medicina Legală - Pagina 6
Medicina Legală - Pagina 7
Medicina Legală - Pagina 8
Medicina Legală - Pagina 9
Medicina Legală - Pagina 10
Medicina Legală - Pagina 11
Medicina Legală - Pagina 12
Medicina Legală - Pagina 13
Medicina Legală - Pagina 14
Medicina Legală - Pagina 15
Medicina Legală - Pagina 16
Medicina Legală - Pagina 17
Medicina Legală - Pagina 18
Medicina Legală - Pagina 19
Medicina Legală - Pagina 20
Medicina Legală - Pagina 21
Medicina Legală - Pagina 22
Medicina Legală - Pagina 23
Medicina Legală - Pagina 24
Medicina Legală - Pagina 25
Medicina Legală - Pagina 26
Medicina Legală - Pagina 27
Medicina Legală - Pagina 28
Medicina Legală - Pagina 29
Medicina Legală - Pagina 30
Medicina Legală - Pagina 31
Medicina Legală - Pagina 32
Medicina Legală - Pagina 33
Medicina Legală - Pagina 34
Medicina Legală - Pagina 35
Medicina Legală - Pagina 36
Medicina Legală - Pagina 37
Medicina Legală - Pagina 38
Medicina Legală - Pagina 39
Medicina Legală - Pagina 40
Medicina Legală - Pagina 41
Medicina Legală - Pagina 42
Medicina Legală - Pagina 43
Medicina Legală - Pagina 44
Medicina Legală - Pagina 45
Medicina Legală - Pagina 46
Medicina Legală - Pagina 47

Conținut arhivă zip

  • Medicina Legala.docx

Alții au mai descărcat și

Aspecte Medico-Legale

Cap. I Noţiuni introductive în medicina legală 1.Importanţa medicinei legale în cadrul ştiintelor juridice . Medicina legala -definiţie şi obiect...

Tanatologia Medico-Legala

Tanatologia medico – legală 1.Introducere Tanatologia este partea constitutivă a științei medico – legale care se ocupă cu studiul fenomenelor,...

Autoritati Autonome Publice - Consiliul Concurentei

1. Prezentare Generală Consiliul Concurenţei Rolul Consiliului Concurenţei în calitate de autoritate administrativă autonomă are doua dimensiuni:...

Criminalistică

C A P I T O L U L I NOTIUNI INTRODUCTIVE. PRINCIPII Sectiunea 1. Aparitia si dezvoltarea criminalisticii Din momentul în care a început sa...

Cazul KOVACS

EXPUNERE GENERALA A CAZULUI: În fapt, s-a retinut ca numitul Dumitru Lucian, agent de paza în comuna Carpinis, se adreseaza cu o plângere orala...

Suport curs criminalistică

Capitolul I :Tehnica criminalistică 1.Noțiuni introductive 1.1. Definiția criminalisticii Scopul procesului penal este cel al constatării la...

Recidiva - Spete

SPETE CONTOPIREA PEDEPSELOR. MODIFICARI DE PEDEPSE. INSTANTA COMPETENTA - DREPT PENAL Instanta competenta sa dispuna contopirea pedepselor...

Istoricul Medicinei Legale

Medicina legala este disciplina medicala care isi pune cunostiintele sale in slujba justitiei , ori de cite ori pentru lamurirea unei cauze...

Ai nevoie de altceva?