Mediul de Afaceri European

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 10 fișiere: doc
Pagini : 128 în total
Cuvinte : 48850
Mărime: 436.64KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Florin Tudor

Extras din document

Economia globală se află în mijlocul celei mai profunde şi mai extinse recesiuni din era post-război. Economia U.E. nu este cruţată nici ea.

Puternica intensificare a crizei financiare din toamna anului 2008 a determinat încetinirea creşterii economice globale, care, la rândul său, a slăbit și mai mult sectorul financiar.

În timp, acţiunile politice ambiţioase, adoptate de către guvernele şi băncile centrale, la sfârșitul toamnei 2008, au împiedicat o prăbușire a sistemelor financiare şi au reuşit să aducă un anumit grad de stabilitate, dar pieţele şi instituţiile financiare rămân în continuare sub stres.

Economia globală se află într-o recesiune profundă. Situaţia economică continuă să fie extrem de incertă. Încrederea investitorilor în sectorul bancar rămâne fragilă, în pofida îmbunătăţirii care a marcat unele segmente de piaţă. Această previziune presupune că măsurile deja în vigoare de susţinere a sectorului bancar vor începe să aibă un impact mai puternic în următoarele trimestre, ceea ce, de asemenea, facilitează transmiterea orientării politicii monetare de susţinere a economiei reale.

O performanţă îmbunătăţită a sectorului bancar până la sfârşitul anului 2009 ar trebui să ofere baza pentru un reviriment al împrumuturilor bancare. Pe măsură ce criza financiară s-a intensificat, comerţul global şi producţia industrială practic s-au prăbuşit, în ultimul trimestru al anului 2008. Indicatorii statistici sugerează o contracţie puternică a PIB-ului real, care a continuat şi în primul trimestru al anului 2009.

Privind în perspectivă, condiţiile financiare mai strânse, precum şi slaba încredere în sistemul financiar vor continua să cântărească greu asupra activităţii economice, dar ele sunt susceptibile a fi treptat compensate de impactul puternic al politicilor macroeconomice expansioniste.

Recesiunea a lovit la nivel mondial. PIB-ul mondial s-a contractat cu aproximativ 1,5% în 2009, chiar dacă recesiunea a devenit mai puțin pronunţată în economiile avansate. PIB-ul a scăzut cu aproximativ 3% în S.U.A. şi cu 5,25% în Japonia în anul 2009.

Mai mult decât atât, încetinirea creşterii economice a afectat din ce în ce mai mult economiile emergente şi în dezvoltare.

Deşi China pare a fi într-o poziţie relativ bună pentru a suporta recesiunea la nivel mondial, având în vedere arsenalul de instrumente de politică încă disponibile, creşterea ei economică a marcat o încetinire considerabilă în anul 2009 (până la aproximativ 6%).

Ca efect al impactului politic stimulator semnificativ la nivel mondial şi al reluării treptate a fluxurilor comerciale, creşterea economică globală este de aşteptat a recupera din deficit pentru a atinge 2% în 2010, deși PIB-ul mondial a scăzut cu 1,5% în anul 2009.

În acest context, PIB-ul s-a contractat cu 4%, atât în U.E., cât şi în zona euro, în anul 2009. Încetinirea va afecta aproape toate statele membre, care vor înregistra rate de creştere negative în acest an.

Pentru ambele zone (U.E.27 și zona euro), PIB-ul ar trebui să se stabilizeze în 2010 și să înceapă, apoi, un proces de recuperare treptată, odată cu îmbunătăţirea condiţiilor financiare, creșterea cererii externe şi susţinerea politicilor macroeconomice.

Inflaţia a continuat să scadă în 2009, în timp ce șomajul, deficitul bugetar și debitele s-au majorat.

La nivelul U.E.27, diferențele dintre statele membre privind creșterea economică sunt mari. În cazul celor mai mari cinci economii ale U.E., PIB-ul real s-a contractat, în 2009, cu aproximativ 5,5% în Germania, 4-4,5% în Italia şi Regatul Unit și cu 3% în Franţa şi Spania.

Activitatea economică este de aşteptat să se stabilizeze în linii mari, în toate economiile mai mari, în 2010, cu excepţia Spaniei, care se va confrunta cu o contracție de aproape 1%. Mai mult decât atât, creşterea populaţiei continuă să joace un rol pozitiv în cazul Spaniei, deoarece scăderea PIB-ul pe cap de locuitor (-4,5%), este în concordanţă cu media zonei euro în anul 2009 şi este preconizată a se reduce la -2%, în 2010.

De asemenea, recesiunea va afecta grav componentele cererii, cu excepţia consumului guvernamental şi a investiţiilor publice. Acestea sunt susţinute de stimulii bugetari propuși în Planul european de redresare economică. În anul 2009, exporturile şi investiţiile s-au contractat deosebit de puternic (cu 12,75% şi, respectiv, cu 10,5%). Exporturile europene reflectă situația grea a comerțului mondial, în timp ce declinul investițiilor evidențiază lipsa încrederii investitorilor, perspectiva sumbră legată de evoluția cererii, un declin puternic în utilizarea capacităţilor de producţie şi înăsprirea condiţiilor de finanţare.

Mai mult decât atât, în timp ce o acumulare involuntară de stocuri a contribuit în mod pozitiv la creşterea PIB-ului, spre sfârşitul anului 2008, o corecţie este acum de aşteptat, care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra activității economice pe termen scurt. Consumul privat este, de asemenea, previzionat să scadă, ca efect al deteriorării condițiilor de pe piața muncii, cu toate că impactul negativ asupra creşterii venitului real disponibil este parţial compensat de scăderea rapidă a ratei inflaţiei.

În ceea ce priveşte măsurile fiscale discreţionare, unele dintre ele au ca scop stimularea consumului sau sprijinirea creşterii veniturilor. Creșterea consumului guvernamental şi investiţiile publice ar trebui să consolideze, de asemenea, activitatea economică. Se consideră că lipsa acestor stimuli ar fi determinat reducerea creșterii PIB-ului cu 1% în 2009 și cu 0,65% în 2010.

Pieţele factorului muncă nu pot scăpa nici ele de recesiune. Reflectând lag-ul obișnuit dintre modificările apărute în ocuparea forţei de muncă şi în nivelul producţiei, ocuparea forţei de muncă este s-a contractat cu 2,5%, atât în U.E.27 cât şi în zona euro în 2009 şi se va contracta cu 1,5% în 2010. Ocuparea forţei de muncă ar putea scădea astfel, la aproximativ 8 milioane şi jumătate de persoane în 2010, în contrast evident cu crearea netă de 9,5 milioane de locuri de muncă în perioada 2006-2008.

Ca efect cumulat, rata şomajului se estimează că va creşte în U.E.27 până la aproape 11% în 2010 (11,5% în zona euro). În timp ce acest fenomen se manifestă la nivelul tuturor statelor membre, cele mai pronunţate creşteri ale ratei şomajului sunt aşteptate în ţările care se confruntă cu un regres substanţial de activitate (în construcţii, în special), precum Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania şi Spania.

Datorită situației piețelor factorului muncă şi a scăderii capacităţii de utilizare a acestuia în diferite ţări şi sectoare ale economiei, presiunile salariale nominale ar trebui să scadă considerabil până la sfârșitul anului 2010.

Preview document

Mediul de Afaceri European - Pagina 1
Mediul de Afaceri European - Pagina 2
Mediul de Afaceri European - Pagina 3
Mediul de Afaceri European - Pagina 4
Mediul de Afaceri European - Pagina 5
Mediul de Afaceri European - Pagina 6
Mediul de Afaceri European - Pagina 7
Mediul de Afaceri European - Pagina 8
Mediul de Afaceri European - Pagina 9
Mediul de Afaceri European - Pagina 10
Mediul de Afaceri European - Pagina 11
Mediul de Afaceri European - Pagina 12
Mediul de Afaceri European - Pagina 13
Mediul de Afaceri European - Pagina 14
Mediul de Afaceri European - Pagina 15
Mediul de Afaceri European - Pagina 16
Mediul de Afaceri European - Pagina 17
Mediul de Afaceri European - Pagina 18
Mediul de Afaceri European - Pagina 19
Mediul de Afaceri European - Pagina 20
Mediul de Afaceri European - Pagina 21
Mediul de Afaceri European - Pagina 22
Mediul de Afaceri European - Pagina 23
Mediul de Afaceri European - Pagina 24
Mediul de Afaceri European - Pagina 25
Mediul de Afaceri European - Pagina 26
Mediul de Afaceri European - Pagina 27
Mediul de Afaceri European - Pagina 28
Mediul de Afaceri European - Pagina 29
Mediul de Afaceri European - Pagina 30
Mediul de Afaceri European - Pagina 31
Mediul de Afaceri European - Pagina 32
Mediul de Afaceri European - Pagina 33
Mediul de Afaceri European - Pagina 34
Mediul de Afaceri European - Pagina 35
Mediul de Afaceri European - Pagina 36
Mediul de Afaceri European - Pagina 37
Mediul de Afaceri European - Pagina 38
Mediul de Afaceri European - Pagina 39
Mediul de Afaceri European - Pagina 40
Mediul de Afaceri European - Pagina 41
Mediul de Afaceri European - Pagina 42
Mediul de Afaceri European - Pagina 43
Mediul de Afaceri European - Pagina 44
Mediul de Afaceri European - Pagina 45
Mediul de Afaceri European - Pagina 46
Mediul de Afaceri European - Pagina 47
Mediul de Afaceri European - Pagina 48
Mediul de Afaceri European - Pagina 49
Mediul de Afaceri European - Pagina 50
Mediul de Afaceri European - Pagina 51
Mediul de Afaceri European - Pagina 52
Mediul de Afaceri European - Pagina 53
Mediul de Afaceri European - Pagina 54
Mediul de Afaceri European - Pagina 55
Mediul de Afaceri European - Pagina 56
Mediul de Afaceri European - Pagina 57
Mediul de Afaceri European - Pagina 58
Mediul de Afaceri European - Pagina 59
Mediul de Afaceri European - Pagina 60
Mediul de Afaceri European - Pagina 61
Mediul de Afaceri European - Pagina 62
Mediul de Afaceri European - Pagina 63
Mediul de Afaceri European - Pagina 64
Mediul de Afaceri European - Pagina 65
Mediul de Afaceri European - Pagina 66
Mediul de Afaceri European - Pagina 67
Mediul de Afaceri European - Pagina 68
Mediul de Afaceri European - Pagina 69
Mediul de Afaceri European - Pagina 70
Mediul de Afaceri European - Pagina 71
Mediul de Afaceri European - Pagina 72
Mediul de Afaceri European - Pagina 73
Mediul de Afaceri European - Pagina 74
Mediul de Afaceri European - Pagina 75
Mediul de Afaceri European - Pagina 76
Mediul de Afaceri European - Pagina 77
Mediul de Afaceri European - Pagina 78
Mediul de Afaceri European - Pagina 79
Mediul de Afaceri European - Pagina 80
Mediul de Afaceri European - Pagina 81
Mediul de Afaceri European - Pagina 82
Mediul de Afaceri European - Pagina 83
Mediul de Afaceri European - Pagina 84
Mediul de Afaceri European - Pagina 85
Mediul de Afaceri European - Pagina 86
Mediul de Afaceri European - Pagina 87
Mediul de Afaceri European - Pagina 88
Mediul de Afaceri European - Pagina 89
Mediul de Afaceri European - Pagina 90
Mediul de Afaceri European - Pagina 91
Mediul de Afaceri European - Pagina 92
Mediul de Afaceri European - Pagina 93
Mediul de Afaceri European - Pagina 94
Mediul de Afaceri European - Pagina 95
Mediul de Afaceri European - Pagina 96
Mediul de Afaceri European - Pagina 97
Mediul de Afaceri European - Pagina 98
Mediul de Afaceri European - Pagina 99
Mediul de Afaceri European - Pagina 100
Mediul de Afaceri European - Pagina 101
Mediul de Afaceri European - Pagina 102
Mediul de Afaceri European - Pagina 103
Mediul de Afaceri European - Pagina 104
Mediul de Afaceri European - Pagina 105
Mediul de Afaceri European - Pagina 106
Mediul de Afaceri European - Pagina 107
Mediul de Afaceri European - Pagina 108
Mediul de Afaceri European - Pagina 109
Mediul de Afaceri European - Pagina 110
Mediul de Afaceri European - Pagina 111
Mediul de Afaceri European - Pagina 112
Mediul de Afaceri European - Pagina 113
Mediul de Afaceri European - Pagina 114
Mediul de Afaceri European - Pagina 115
Mediul de Afaceri European - Pagina 116
Mediul de Afaceri European - Pagina 117
Mediul de Afaceri European - Pagina 118
Mediul de Afaceri European - Pagina 119
Mediul de Afaceri European - Pagina 120
Mediul de Afaceri European - Pagina 121
Mediul de Afaceri European - Pagina 122
Mediul de Afaceri European - Pagina 123
Mediul de Afaceri European - Pagina 124
Mediul de Afaceri European - Pagina 125
Mediul de Afaceri European - Pagina 126
Mediul de Afaceri European - Pagina 127
Mediul de Afaceri European - Pagina 128
Mediul de Afaceri European - Pagina 129

Conținut arhivă zip

  • Mediul de Afaceri European
    • curs 1 si 2.doc
    • cursul 3.doc
    • cursul 4.doc
    • master curs 10.doc
    • master curs 11+12.doc
    • MASTER CURS 5.doc
    • master curs 6.doc
    • MASTER CURS 7.doc
    • master curs 8.doc
    • master curs 9.doc

Alții au mai descărcat și

Noțiuni Introductive privind Dreptul Afacerilor

1.1.Dispoziţii generale. Denumirea drept al afacerilor sugerează ieea că acest drept reprezintă un ansamblu de norme juridice care reglementează...

Drept Bancar și Valutar

In perioada Romei antice si a evului mediu apar primele banci. Prima atestare documentara dateaza in perioada 3400-3200 inaintea erei noastre. A...

Drept Comunitar

Uniunea Europeană Rien n’est possible sans personnes, rien n’est durable sans institutions. Les institutions peuvent, si ellessont bien...

Notiunea Obiectul - Principiile Metodele si Sistemul Criminalisticii

Primele semne ale acestei ştiinţe apare încă din epoca antică. Criminalistica, ca şi ştiinţă a fost fondată în urmă cu peste o sută de ani de către...

Teoria Generala a Dreptului

Cursul 1 Sistemul stientei dreptului . Locul TGD in sistemul stiintei dreptului 1. Consideratii generale privind rolul stiintei Stiinta poate fi...

Institutii Politice

Cursul 1 Principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat Acest principiu a fost introdus expres in constitutie . Acest principiu pare sa...

Beligeranta - Neutralitatea in Timp de Conflict Armat

I. CONCEPTUL DE NEUTRALITATE ÎN TIMP DE RĂZBOI ŞI EVOLUŢIA SA 1.Definiţia neutralităţii Conceptul de "neutralitate" defineşte situaţia statelor...

Drept Comunitar

Criza scaunului gol este vorba de perioada celui de-al doilea semestru 1965 cand, datorita divergentelor legate de trecerea la voturi cu majoritate...

Ai nevoie de altceva?