Metodologie Juridica

Imagine preview
(7/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Metodologie Juridica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 125 de pagini .

Profesor: Stefan Deaconu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Capitolul I. Conceptul de metodologie juridică
Capitolul II. Evoluţia istorică şi importanţa metodologiei juridice
Capitolul III. Metodele de cercetare ale ştiinţei juridice
A. Metoda logică
B. Metoda istorică
C. Metoda comparativă
D. Metoda sociologică
Capitolul IV. Alte metode ale ştiinţelor sociale cu importanţă pentru drept
Capitolul V. Conceptul de documentare juridică şi importanţa sa
A. Bibliografia
B. Vocabularul
C. Studiul
Capitolul VI. Documentarea în bibliotecă în forme clasice
Capitolul VII. Documentarea în bibliotecă în forme moderne (programe de bibliotecă, internet)
Capitolul VIII. Cerinţele redactării unei lucrări (stabilirea temei, realizarea planului, documentarea, structura lucrării, realizarea lucrării)
A. Construcţia lucrării în ansamblu
B. Gradele de titlu
C. Prescurtările
D. Citarea legislaţiei, a doctrinei şi a jurisprudenţei
1. Modul de citare
2. Trimiterile infra / supra
3. Notele de subsol
4. Citarea legislaţiei
5. Citarea doctrinei
Capitolul IX. Cerinţele prezentării unei lucrări (pregătirea prezentării, cadrul prezentării, organizarea şi structura prezentării)
A. Pregătirea unei prezentări
B. Cadrul prezentării
C. Organizarea prezentării
D. Structura prezentării
Capitolul X. Aspecte de tip metodologic privind componenta de orientare profesională şi practică juridică
A. Despre carieră
B. Flexibilitatea în carieră
Capitolul XI. Metodologia elaborării actelor şi a documentaţiei pentru accederea în profesie (CV, recomandare, scrisoare de intenţie)
A. Redactarea CV-ului
B. Redactarea scrisorilor de intenţie, de motivaţie, de prezentare
1. Aşezarea în pagină şi stilul
2. Structura scrisorii
C. Sfaturi şi tehnici de interviu
Capitolul XII. Tehnica elaborării actelor normative
A. Noţiune
B. Ierarhia actelor normative
C. Structura actelor normative
D. Adoptarea legilor
E. Procedurile privind supunerea proiectelor de acte normative spre adoptare Guvernului
Bibliografie generală

Extras din document

Capitolul I

Conceptul de metodologie juridică

Dreptul, în general, este rezultatul evoluţiei societăţii în cele câteva mii de ani de când a apărut. Aşa se face că astăzi dreptul lucrează cu concepte şi instituţii, cu definiţii şi principii statornicite de-a lungul timpului. Juriştii, la rândul lor, folosesc un limbaj aparte, care descifrează şi „traduc” legile destinate tuturor, limbaj transmis din generaţie în generaţie şi îmbogăţit continuu cu noi şi noi valenţe.

De aceea, la început de carieră juridică, studenţii se confruntă inevitabil cu o serie întreagă de dificultăţi pe care trebuie să le soluţioneze destul de rapid. În încercarea lor de a găsi deodată o rezolvare magică pentru toate aceste probleme, există tendinţa de a face apel la diversele tehnici şi metode „brevetate”, sugerate de studenţii din anii mai mari. Metoda, chiar dacă nu fundamental greşită, se poate dovedi uneori derutantă . Pentru clarificarea acestor probleme, meto¬dologia juridică vine să îndrepte paşii celor care doresc să descifreze tainele dreptului şi să îi familiarizeze cu unele rigori juridice.

Introducerea unui curs de metodologie juridică pentru studenţii anului I ai facultăţilor de drept, reprezintă rezul¬tatul cristalizării pe parcursul timpului a unor constante, relevate în noianul întrebărilor puse de studenţi la fiecare început de an universitar, şi doreşte să aducă răspunsurile necesare şi adecvate. În mod special, scopul cursului este acela de a familiariza studenţii anului întâi cu exigenţele universitare şi de a le deschide calea înţelegerii dreptului şi a rigorilor sale ştiinţifice.

Ca orice profesiune, şi cea de jurist necesită o pregătire temeinică, dar şi o înţelegere aprofundată a unor principii şi mecanisme ce se răsfrâng asupra meseriei respective. Sunt multe lucruri teoretice pe care studenţii în ştiinţe juridice le studiază, fără însă a învăţa modalitatea practică de aplicare a lor. Orice student învaţă teorii şi principii de drept, însă nu cunoaşte modul de interpretare a unui text juridic, modul de redactare a unui referat ştiinţific, de elaborare a unei lucrări ştiinţifice de an, de întocmire a unui CV sau de căutare a lucrărilor de bibliografie pentru întocmirea unei lucrări.

Metodologia juridică vine să acopere această latură practică, atât de necesară pentru studenţi, mai ales la începutul studiilor universitare, când se confruntă cu o serie de dificultăţi legate de formarea lor ca viitori jurişti.

În ceea ce priveşte definirea conceptului de „metodo¬logie juridică”, problema aceasta a apărut odată cu apariţia şi dezvoltarea unei noi discipline juridice, cea a metodologiei.

Pe la jumătatea secolului trecut, unul dintre juriştii români de seamă, Mircea Manolescu, propunea, în cadrul secţiei juridice a Institutului de Ştiinţe Sociale al României, ideea de a se cerceta problema metodologiei juridice . În acest sens, el a prezentat o comunicare ştiinţifică în iunie 1943 având ca temă problema metodologie juridice, văzută ca disciplină autonomă.

Cuvântul metodă vine de la grecescul „methodos”, care înseamnă cale, drum, dar şi mod de expunere. Preocuparea pentru perfecţionarea metodei a dus la apariţia ştiinţei despre metodă – metodologia.

Profesorul Nicolae Popa defineşte metodologia drept sistemul celor mai generale principii de investigaţie, deduse din sistemul celor mai generale legi obiective . Metoda pri¬veşte fie un anumit principiu metodologic (metoda parti¬culară), fie un procedeu tehnic oarecare (metoda indivi¬duală). O metodă, în sensul adevărat al cuvântului, trebuie să fie determinată de însuşi obiectul cercetării ştiinţifice, să corespundă legilor acestuia. Între diversele trepte metodo¬logice – generală, particulară, individuală – se stabilesc raporturi complexe, în cadrul cărora se pot distinge aspecte caracteristice legăturii dintre general şi particular, dintre parte şi întreg, dintre proces şi moment etc.

În viziunea profesorilor Radu Motica şi Gheorghe Mihai, constituirea metodologiei juridice este legată de metodologia generală, ca ştiinţă despre metode, având statutul de metodologie a unei ştiinţe particulare, ştiinţa juridică. În acest sens, ,,metodologia priveşte principiile care orientează cunoaşterea ştiinţifică, operaţiile, procedeele, tehnicile acestei cunoaşteri. Prin consecinţă, metodologia juridică se referă la principiile cunoaşterii ştiinţifice a fenomenului social al dreptului, la operaţiile, procedeele, tehnicile acestei cunoaşteri’’ .

Fisiere in arhiva (1):

  • Metodologie Juridica.doc

Alte informatii

Curs ID - An I Curs practic pentru studenţi, anul universitar 2009-2010 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE DREPT