MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice

Curs
8.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 142 în total
Cuvinte : 71135
Mărime: 233.70KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Staiculescu

Extras din document

CAPITOLUL I

1. Analiza ipotezelor. Explicatia. Relatia eplanans-explanandum în explicatia deductiv nomologica. Concepte. Formalizare în sociologie.

1.1. Structura logica a ipotezelor. Validitatea ipotezelor.

În 1970, Th.Caplow definea ipoteza ca fiind enuntul unei relatii cauzale sub o forma ce permite verificarea empirica. (Caplow, 1970,119)

Mai subtil, F.Kerlinger (1964) considera ca ipoteza este un enunt conjunctural despre relatia dintre doua sau mai multe variabile. Enuntul este conjunctural pentru ca legatura dintre variabile nu este sigura ci probabila. (Kerlinger, 1964, 18)

S.Chelcea identifica trei conditii pe care trebuie sa le îndeplineasca un enunt pentru a deveni ipoteza:

“În primul rând, enuntul trebuie sa fie testabil astfel încât ipotezele sa poata fi confirmate sau infirmate. În al doilea rând, ipoteza trebuie sa fie o explicatie plauzibila ce urmeaza sa fie verificata prin faptele de observatie, ceea ce presupune ca ipoteza sa aiba coerenta interna (sa nu contina elemente contradictorii) si coerenta externa (coerenta ce provine din “acordul” cu cunostintele verificate anterior). În al treilea rând, ipoteza trebuie sa aiba un continut reflectoriu, adica sa reflecte realitatea obiectiva, sa fie enunturi cu caracter de probabilitate referitoare la esenta, interconditionarea si cauzalitatea faptelor, fenomenelor si proceselor sociale” (2001, 75).

În 1967, J.Galtung evidentiaza zece conditii pe care trebuie sa le îndeplineasca o ipoteza pentru a fi valida:

1. Ipoteza trebuie sa fie generala - ceea ce presupune un “continut” mare al ipotezei: “în orice conditii spatio-temporale concrete, relatiile dintre variabile trebuie sa fie adevarate”. (Chelcea, 2001, 76)

2. Ipoteza trebuie sa fie complexa. “Din punct de vedere al complexitatii, relatiile dintre doua ipoteze este ceteris paribus I2 > I1 daca n2 > n1” (Chelcea, 2001, 76). Mai simplu, distingem ipoteze de nivel 1, cu o singura variabila, ipoteze de nivel 2, cu doua variabile, etc.

3. Specificitatea ipotezei se refera la numarul de valori. “Se prefera ipotezele în care variabilele au trei valori celor în care variabilele au doua valori”. (Chelcea, 2001, 77).

4. Determinarea ipotezei se refera la preferinta analistilor pentru ipotezele cu grad înalt de determinare, în detrimentul ipotezelor înalt probabiliste.

5. Falsificabilitatea ipotezei se refera la faptul ca, în cercetarile empirice se retin doar ipotezele ce pot fi infirmate.

6. Ipotezele trebuie sa fie testabile. În cercetarile empirice se retin doar ipotezele ce pot fi testate (confirmate sau infirmate).

7. Ipotezele trebuie sa fie predictibile, sa descrie si sa explice fenomenul.

8. Comunicabilitatea ipotezei se refera la acea calitate pe care trebuie sa o detina o ipoteza astfel încât sa aiba înteles atât pentru specialisti, dar si pentru publicul larg.

9. Reproductibilitatea ipotezei presupune ca, prin repetarea demersului cercetarii se obtin aceleasi concluzii. S.Chelcea (2001, 77) sublinia ca, pentru sociologie, de cea mai mare importanta este “criteriul obiectivitatii”, bazat pe reproductibilitatea intersubiectiva (reproducerea fenomenelor si analiza lor de catre mai multi cercetatori).

10. Ipoteza trebuie sa fie utila. S.Chelcea analizeaza schema lui Galtung (1967, 337) privind evaluarea ipotezelor dupa gradul lor de confirmare. În urma “confruntarii cu realitatea”, ipotezele “se plaseaza pe un continuum de la totala lor falsificare pâna la deplina verificare”. (Chelcea, 2001, 78)

-1 0 +1

falsificare neconfirmare nedecidibil confirmare verificare

(fals) (neutilizabil) (utilizabil) (adevarat)

I.Marginean (2000, 65) distinge în stiintele socio-umane doua categorii de ipoteze: teoria-ipotetica si ipotezele de cercetare.

a) Teoria-ipotetica este definita ca ”explicatie ce tine efectiv locul unor teorii si este adoptata în domenii în care nu se poate ajunge la teorii veritabile prin ipoteze de cercetare verificabile” (Marginean, 2000, 65). Teoria-ipotetica se bazeaza pe anumite rationamente, iar semnificatia ei rezida exclusiv în puterea explicativa. Atât timp cât nu exista o explicatie mai buna în domeniul respectiv, teoria-ipotetica este mentinuta.

b) Ipotezele de cercetare – subliniaza I.Marginean – pot fi situate la diferite niveluri de generalitate. Preluând tipologia lui R.Merton (“Social Theory and Social Structure”, 1949), I.Marginean clasifica ipotezele de cercetare în ipoteze teoretice sau generale (ele propun interpretari noi faptelor si fenomenelor, sunt indirect testabile si delimiteaza ceea ce a fost numit “revolutiile stiintifice”), si ipoteze empirice sau de lucru (ele sunt testabile empiric în cercetarile de teren si sunt vehiculate în cadrul “stiintei normale”).

“În procesul verificarii ipotezelor empirice sunt derivate o serie de ipoteze statistice, prin care variabilele sunt supuse analizelor comparative”. (Marginean, 2000, 66)

Urmând aceeasi logica, M.Grawitz (1972, 354) clasifica ipotezele, dupa gradul lor de abstractizare, în trei clase: ipoteze de uniformitate, ipoteze de corelatii empirice si ipoteze de relatii dintre variabilele analitice.

Preview document

MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 1
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 2
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 3
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 4
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 5
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 6
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 7
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 8
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 9
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 10
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 11
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 12
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 13
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 14
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 15
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 16
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 17
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 18
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 19
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 20
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 21
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 22
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 23
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 24
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 25
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 26
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 27
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 28
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 29
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 30
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 31
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 32
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 33
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 34
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 35
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 36
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 37
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 38
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 39
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 40
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 41
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 42
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 43
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 44
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 45
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 46
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 47
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 48
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 49
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 50
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 51
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 52
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 53
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 54
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 55
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 56
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 57
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 58
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 59
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 60
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 61
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 62
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 63
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 64
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 65
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 66
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 67
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 68
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 69
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 70
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 71
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 72
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 73
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 74
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 75
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 76
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 77
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 78
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 79
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 80
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 81
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 82
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 83
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 84
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 85
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 86
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 87
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 88
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 89
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 90
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 91
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 92
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 93
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 94
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 95
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 96
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 97
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 98
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 99
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 100
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 101
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 102
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 103
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 104
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 105
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 106
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 107
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 108
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 109
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 110
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 111
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 112
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 113
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 114
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 115
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 116
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 117
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 118
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 119
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 120
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 121
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 122
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 123
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 124
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 125
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 126
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 127
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 128
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 129
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 130
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 131
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 132
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 133
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 134
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 135
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 136
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 137
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 138
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 139
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 140
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 141
MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice - Pagina 142

Conținut arhivă zip

  • MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice.doc

Alții au mai descărcat și

Participația Penală

Problematica dreptului poate fi abordata sub mai multe aspecte, întrucât dreptul este privit, în primul rând, ca un fenomen sociologic, cu o...

Contract Colectiv de Muncă

CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE. INTRODUCERE IN PROBLEMATICA CONTRACTULUI COLECTIV DE MUNCĂ I.1. Scurt istoric al contractului de muncă I.1.1....

Participația Penală

1.1.1. Notiuni Orice activitate umana poate fi efectuata fie prin efortul unei singure persoane, fie prin eforturile conjugate ale mai multor...

Tentativa - Formă a Infracțiunii Intenționate

SECTIUNEA I - CONCEPT SI TRASATURI FUNDAMENTALE ALE TENTATIVEI. În evolutia progresiva a procesului infractional, tentativa se încadreaza între...

Supravegherea Cercetarii Penale Efectuate de Catre Politia Judiciara

Procesul penal trebuie să contribuie la apărarea ordinii de drept, la apărarea persoanei, a drepturilor şi libertăţilor acesteia, la prevenirea...

Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman

1. Organizarea fiscala a Tarii Romanesti si a Moldovei in evul mediu. Principalele venituri ale TR si Mold au provenit din dari si din dari si...

Corupția - Componentă Importantă a Economiei Subterane

Corupţia poate fi definită ca fiind o stare de abatere de la normalitate, de la datorie, însemnând folosirea abuziva de către o persoană a funcţiei...

Organizarea Sistemului Judiciar în România și în Portugalia

I. ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR IN ROMANIA Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice....

Ai nevoie de altceva?

''