Noțiunea, natura juridică și importanța contractului colectiv de muncă

SUMMARY

Collective bargaining agreement, as a local legal act, increasingly taking on the traits peculiar labor code designed to regulate labor relations between employees and employers. In this article we undertake a comparative analysis of concepts and legal significance of the collective agreement.

In literatura juridica de specialitate, au fost formulate mai multe definitii ale Contractului colectiv de munca; astfel, s-a considerat ca el este:

- "un fel de reglementare a muncii convenita intre cei doi factori ai productiei: capitalul, reprezentat prin patroni si munca, reprezentata prin lucratori"1;

- "un acord incheiat intre un patron sau un grup de patroni si una sau mai multe organizatii sindicale reprezentative ale salariatilor, in vederea fixarii conditiilor de munca, precum si garantiile sociale. Sarcina sa esentiala este de a substitui grupurile indivizilor in determinarea acestor conditii si a salariilor"2;

- "acordul scris si, in prealabil, negociat, incheiat intre partenerii sociali, la diferite niveluri, care urmareste crearea unui cadru general si unitar de desfasurare a relatiilor de munca si care se refera la conditiile de munca, precum si la orice alte aspecte convenite de parti in legatura directa sau indirecta cu relatia de munca"3.

Notiunea de contract colectiv de munca este definita si in instrumentele internationale. Astfel, Recomandarea Organizatiei Internationale a Muncii nr.91/1951 defineste conventia colectiva de munca ca orice acord scris referitor la conditiile de munca, incheiat intre un angajator, un grup de angajatori sau o asociatie patronala, pe de o parte, si una sau mai multe organizatii reprezentative ale salariatilor, pe de alta parte, reprezentantii salariatilor fiind alesi sau mandatati de catre cei pe care ii reprezinta, conform dispozitiilor din fiecare legislatie nationala (pct.2 alin.(1))4.

In legislatia Republicii Moldova, precum si in cea romana, sunt consfintite definitiile legale ale notiunii de contract colectiv de munca. Astfel, in conformitate cu prevederile art.30 alin.(1) din Codul muncii al Republicii Moldova (in continuare CM RM)5, contractul colectiv de munca este actul juridic care reglementeaza raporturile de munca si alte raporturi sociale in unitate,incheiat in forma scrisa intre salariati si angajator de catre reprezentantii acestora.

Sub aspect retrospectiv, trebuie relatat faptul ca, pana la 1 octombrie 2003, regimul juridic al contractelor colective de munca cadea sub incidenta Legii RM privind contractul colectiv de munca din 25 februarie 1993 (abrogata). Potrivit acestei legi, contractul colectiv de munca a fost definit ca o conventie dintre patroni si salariati in persoana organelor lor reprezentative, iar in unele cazuri si organelor reprezentative ale administratiei publice, prin care se stabilesc, in limitele prevazute de lege, clauze privind conditiile de munca, salarizarea si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.

Legea RM nr.1303-XII/1993 stipula, in mod expres, ca contractele colective de munca se pot incheia la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati, ramurilor de activitate, precum si la nivel national. Asadar, la acea etapa a dialogului social, in sfera muncii nu exista inca o astfel de categorie juridica precum conventie colectiva.

Orice contract colectiv de munca concretiza nu numai prevederile legii, ci si pe cele ale contractului superior. Astfel, daca un contract incheiat la nivel national cuprindea clauze de maxima generalitate, un contract la nivel de unitate cuprindea clauze concrete, specifice acelei unitati.

CM RM consfinteste subinstitutia juridica a conventiei colective. Astfel, pornind de la prevederile art.35 din CM RM, prin conventia colectiva se intelege acel act juridic care stabileste principiile generale de reglementare a raporturilor de munca si a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se incheie de catre reprezentantii imputerniciti ai salariatilor si ai angajatorilor la nivel national, teritorial si ramural in limitele competentei lor.

In opinia noastra, conventia colectiva de munca prezinta toate caracterele unui act normativ:

1. Este generala, pentru ca stabileste principiile generale de reglementare a raporturilor de munca si a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea.

2. Este abstracta, pentru ca nu reglementeaza situatia unui anume salariat individual, ci a tuturor salariatilor dintr-un anumit teritoriu sau dintr-o anumita ramura a economiei nationale. In afara de aceasta, conventia colectiva incheiata la nivel national (conventia generala) se extinde asupra tuturor unitatilor din Republica Moldova.

3. Este permanenta, deoarece se aplica de un numar indefinit de ori.

Din prevederile Legii dialogului social, adoptata de Parlamentul Romaniei la 10 mai 20116, prin contract colectiv de munca se intelege conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala si reprezentantii angajatilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile si obligatiile ce decurg din relatiile de munca (art.1). Legiuitorul roman a subliniat in continuare obiectivele care se pun la incheierea contractelor colective de munca, si anume: promovarea si apararea intereselor partilor semnatare, prevenirea sau limitarea conflictelor colective de munca, in vederea asigurarii pacii sociale.

Din punctul de vedere al legislatiei romane, termenul de contract este echivalent, sinonim, cu acela de conventie. Autorul roman Alexandru Ticlea a invocat, in acest sens, prevederile art.942 din Codul civil roman, potrivit carora "contractul este acordul dintre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge intre dansii un raport juridic"7. Se impune insa o precizare ca, in majoritatea tarilor cu economie de piata, este utilizata notiunea de conventie, notiune regasita si in documentele Organizatiei Internationale a Muncii. De exemplu, in Franta se face referire la notiunea de conventie, intrucat aceasta are efecte mai extinse (in comparatie cu notiunea de contract) si satisface pe deplin interesul salariatilor.

In legislatia romana, alaturi de notiunea de contract colectiv de munca, este utilizata si alta categorie juridica acordul colectiv, prin care se subintelege conventia incheiata in forma scrisa intre organizatiile sindicale ale functionarilor publici sau ale functionarilor publici cu statut special, reprezentantii acestora si reprezentantii autoritatii ori institutiei publice.