Cuprins
- Capitolul I. – Statul de drept
- §. 1. Consideraţii despre statul de drept
- §. 2. Mijloacele de control şi reglare ale statului de drept
- Capitolul II. – Controlul constituţionalităţii ordonanţelor
- §. 1. Delegarea legislativă
- §. 2. Natura juridică a ordonanţelor
- §. 3. Caracteristicile diferitelor tipuri de ordonanţe
- §. 4. Controlul constituţionalităţii ordonanţelor Guvernului
- A. Controlul constituţionalităţii ordonanţelor pe calea excepţiei de neconstituţionalitate
- B. Controlul constituţionalităţii anterior şi posterior intrării în vigoare a legilor al căror obiect este abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
- C. Controlul constituţionalităţii posterior intrării în vigoare a legilor al căror obiect este aprobarea sau respingerea ordonanţelor Guvernului
- D. Controlul constituţionalităţii legilor al căror obiect este aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă
- §. 5. Constituţionalitatea celorlalte acte normative, mai puţin ordonanţele guvernamentale
- Capitolul III. – Controlul legalităţii în activitatea administraţiei publice
- §.1. Controlul administrativ al activităţii administraţiei publice
- A. Controlul intern
- 1. Controlul intern general
- 2. Controlul intern specializat
- B. Controlul administrativ extern
- 1. Controlul ierarhic
- 2. Controlul de tutelă
- 3. Controlul extern specializat
- §.2. Controlul judecătoresc asupra legalităţii actelor administrative
- A. Consideraţii preliminare
- B. Acţiunea în anulare a actelor administrative ilegale
- C. Controlul judecătoresc al legalităţii actelor administrative pe calea excepţiei de ilegalitate
- D. Actele administrative exceptate de la controlul judecătoresc prevăzut de Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ
- §. 3. Controlul exercitat de autoritatea parlamentară asupra legalităţii actelor administrative
- A. Mijloace ale controlului parlamentar
- B. Avocatul poporului
- Capitolul IV. – Răspunderea în dreptul administrativ – Răspunderea contravenţională
- §. 1. Răspunderea contravenţională – formă a răspunderii juridice administrative.
- §. 2. Definiţia şi trăsăturile contravenţiei.
- §. 3. Elementele contravenţiei.
- §. 4. Distincţia dintre contravenţie şi infracţiune, respectiv dintre contravenţie şi abaterea disciplinară.
- §. 5. Cauze care înlătură caracterul ilicit al faptei contravenţionale
- §. 6. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor
- §. 7. Căile de atac împotriva sancţiunilor contravenţionale
- §. 8. Prescripţia - cauză de înlăturare a răspunderii contravenţionale
- §. 9. Executarea sancţiunilor contravenţionale
Extras din curs
Capitolul I
STATUL DE DREPT
§. 1. Consideraţii despre statul de drept
Aproape mecanic, când se discută despre conceptul de „stat de drept” te gândeşti că necondiţionat acel stat este supus absolut „domniei legii”, astfel încât cea mai mică abatere să fie sancţionată de „gardienii” instituţionalizaţi.
Oare, în realitate istoria sau prezentul ce va fi istorie, ne poate oferi exemplul demn de urmat al unui astfel de stat, caracterizat „de drept” tocmai pentru că recunoaşte numai „supremaţia legii”, sau între realitate şi ideal este o distanţă intangibilă, aşa precum nici constelaţiile nu există în realitate fiind doar iluzia unei aşezări ordonate date de efectul de perspectivă?
Statul de drept nu înseamnă altceva decât confirmarea instituţiilor specifice, clasificate în legislative, executive şi judecătoreşti, “spiritul şi litera legii” în raporturile de organizare a structurilor interne, în relaţiile organizaţionale externe şi nu în ultimul rând cu respectarea regulilor de drept în raporturile cu indivizii ce ocupă teritoriul asupra căruia îşi exercită suveranitatea .
Fără îndoială, noţiunile sintagmei reflectă atât o existenţă proprie, cât şi una complementară şi interactivă şi de neînlocuit. Prin urmare nici un stat fără drept nu ar fi existat, dar nici drept fără stat. primordialitatea deşi greu de stabilit, aparţine regulei de conduită. O dată stabilită conduita, s-a impus şi reversul medaliei, sancţiunea, iar aplicarea ei a dus la necesitatea creării formelor instituţionale de coerciţie.
Istoria civilizaţiei umane cuprinde intrinsec o istorie a naşterii şi evoluţiei dreptului statului.
Organizarea populaţiei pe un teritoriu oarecare, legată printr-o comunitate de limbă, obiceiuri de viaţă, economie (agricultură, meşteşuguri, comerţ), cultură, a depins de instituirea unei autorităţi înzestrată cu un drept de comandă. Iniţial, necesară propriei apărări, puterea autorităţii treptat se transformă în autocraţie.
Sumerienii, babilonenii, asirienii au parcurs „zorii istoriei de la caverne la sate şi oraşe, de la vânătoare la păstorit şi agricultură” de la incipienţa socială, politică, culturală, militară, religioasă la forme evoluate .
Î. Hr., de la începutul celui de-al doilea mileniu, în Mesopotamia, oraşele-stat se înfruntau pentru supremaţie. Aşa cunoaştem existenţa oraşelor Ur, Babilon, Ugait, Ninive, Mari, s.a. în oraşe se organizează administraţii centralizate, se aplică reguli necesare respectării ordinii publice, se instituie norme de desfăşurare a comerţului, de strângere a impozitelor, se asigură recrutarea militarilor pentru pază, ş.a.m.d. Mai mult, prin războaie, aceste oraşe s-au extins, mărindu-şi puterea şi influenţa statală şi de drept asupra unor mari suprafeţe populate. Ca să aibă o administraţie subordonată, să poată să-şi strângă impozitele şi să-şi consolideze puterea militară, conducătorii acelor timpuri aveau nevoie de o justificare. Aşa s-a invebtat redula de drept, iniţial motivată ca fiind de sorginte divină , pentru a impune respectul şi frica de o entitate.
Cel mai vechi cod de legi, descoperit până în prezent, pare a fi cel al regelui Ur-Nammu, care a domnit în Ur, în jurul anului 2100 î. Hr . Sau, mai există un alt cod sumerian edictat de regele Isun Lipit-Ishtar în jurul anului 1950 î. Hr . Codul lui Hammurabi, redactat în 282 de articole, ne-a rămas moştenire pe o stelă de bazalt negru, astări aflată în custodia Muzeului Luvru. „Fie ca orice oropsit ce are o plângere, să vrea să vină în faţa statuii mele de rege al dreptăţii, ca să citească stela mea şi a ei inscripţie dând ascultare preţioaselor mele cuvinte; Fie ca stela mea să-i desluşească plângerea, şi arătându-i dreptul său, inima să-i uşureze” . Ear un stat care prin reguli juridice purtând girul forţei divine impunea atotputernicia ambiţiilor regale.
Statul lui Hammurabi nu rezistă mai mult de 4 ani după moartea lui, dar regulile de drept ce vin contagioase şi se impun în organizarea statală. Mesopotamia se împarte în centre de putere, Babilon şi Asiria. Dreptul în dimensiunea epocii Orientului antic conferă putere şi stabilitate Egiptului lui Tutankkamon şi mai ales a lui Ramses al II-lea, remarcabil în a organiza ţara şi armata. Şi în Egipt regula de drept era de inspiraţie supranaturală, explicabil, o dată ce faraonii, în general, promovau imaginea lor în legătură directă, „carnală”, cu zeul.
Preview document
Conținut arhivă zip
- cap1.doc
- cap2.doc
- cap3.doc
- cap4.DOC
Alții au mai descărcat și
Introducere Relativa autonomizare a arbitrajului (conceput ca ansamblul normelor juridice care reglementează instituţia şi procedura...
I. Noţiuni introductive Asigurările s-au născut din nevoia imperiosă de protecţie a omului si a avutului său agonisit cu trudă împotriva forţelor...
CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAȚIONAL 1. Notiune, avantaje Ca orice altă activitate socială, si...
CAPITOLUL I DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 1. Definiţie. Elemente specifice. Rolul şi importanţa instituţiilor juridice privind comerţul...
În conditiile revolutiei tehnico-stiintifice si a revolutiei informationale încheierea, reglementarea sau realizarea în aceeasi tara a tuturor...
Introducere Tematica de studiu a acestei discipline este astfel gândită încât să ofere cursanţilor o imagine coerentă şi desluşită despre...
1.1. Notiunea dreptului civil român A. Notiunea de drept în general Dreptul apare odata cu statul, ca produs al aceleasi dezvoltari sociale....
Te-ar putea interesa și
Introducere Potrivit art.17 alin.1 din Codul penal al Romaniei, infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si...
CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PARTICIPANTII ÎN PROCESUL PENAL I.1. Delimitari conceptuale În urma savârsirii unei infractiuni ia...
Introducere De-a lungul istoriei societăţii şi a evoluţiei procesului penal una din cele mai importante probleme care s-au pus în modul în care să...
CAPITOLUL I 1. Infracţiunea de furt. Text incriminator. Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în...
INTRODUCERE Dreptul procesual penal constă în totalitatea normelor juridice care reglementează activitatea organelor judiciare şi a părţilor,...
Expertiza psiho-judiciară (EPJ). Inportanța în descoperirea infracțiunilor “Efectuarea expertizei psihologic-judiciare este o verigă care...
CAPITOLUL DREPT PROCESUAL PENAL 1.1. Noţiuni generale privind dreptul procesual penal Dreptul procesual penal constă în totalitatea normelor...
INTRODUCERE Apărarea drepturilor şi libertăţilor omului este sarcina primordială a unui stat de drept şi misiunea unei guvernări bune. Astăzi,...