Organizarea Magistraturii

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 3031
Mărime: 21.81KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

1. Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliului Superior al Magistraturii este un organism cu personalitate juridică, independent al cărui rol este de a garanta independenţa justiţiei faţă de celelalte autorităţi publice, de a asigura funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor

2.Configuraţia actuală a CSM-ului

.

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, după cum urmează: 9 judecători şi 5 procurori, aleşi în adunările generale ale magistraţilor; 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Csaţie şi Justiţie, care sunt membri de drept ai Consiliului.

Consiliul Superior al Magistraturii are două secţii

– una pentru judecători şi alta pentru procurori. Secţia pentru judecători este alcătuită din: 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 3 judecători de la curţile de apel, 2 judecători de la tribunale, 2 judecători de la judecătorii.

- pentru procurori este alcătuită din: un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de la Departamentul Naţional Anticorupţie; un procuror de la parchetele de pe lângă curţile de apel; 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale şi un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

3 Raportul CSM-ului cu -Preşedintele

-Parlamentul

-Curtea Constituţională

CAPITOLUL II : Atribuţii şi competenţe

1.Organizarea instanţelor

Instanţele judecătoreşti îşi desfăşoară activitate de înfăptuire a justiţiei potrivit principiului independenţei, judecătorii supunându-se doar legii. Totuşi, justiţia reprezintă un serviciu public a cărui bună funcţionare reclamă o anumită organizare administrativă şi anumite organe care să răspundă de partea organizatorică a activităţii instanţelor judecătoreşti. Cel mai important organ al administrării justiţiei este Consiliul Superior al Magistraturii, dar atribuţii în administrarea justiţiei au şi Ministerul Justiţiei, inspectorii judecătoreşti, preşedinţii instanţelor şi alţi funcţionari angajaţi ai serviciilor auxiliare

2.Judecătoriile, Tribunalele, Curţile de Apel, I.C.C.J

Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Numărul şi localităţile de reşedinţă ale judecătoriilor sunt prevăzute în anexă la Legea privind organizarea judiciară. Localităţile care fac parte din circumsripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, sediul fiind, de regulă, în municipiul reşedinţă de judeţ.

Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate. Numărul curţilor de apel, reşedinţele acestora şi tribunalele cuprinse în circumscripţiile fiecărei dintre acestea sunt prevăzute în anexa la legea de organizare judiciară. În prezent, în ţară funcţionează 15 curţi de apel.

Curtea de Apel Bucureşti funcţionează ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă, cu personalitate juridică şi îşi are sediul în capitala ţării. Rolul acesteia este de asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti.

Potrivit legii de organizare judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în patru secţii - Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal – completul de 9 judecători şi Secţiile Unite.

Instanţa supremă se compune dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.

În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi magistraţi – asistenţi, iar structura acesteia cuprinde Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

CAPITOLUL III:

1.Ministerul Public.

Potrivit Constituţiei României, în activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Ministerul Public îşi desfăşoară activitatea prin procurori constituiţi în parchete.

Preview document

Organizarea Magistraturii - Pagina 1
Organizarea Magistraturii - Pagina 2
Organizarea Magistraturii - Pagina 3
Organizarea Magistraturii - Pagina 4
Organizarea Magistraturii - Pagina 5
Organizarea Magistraturii - Pagina 6
Organizarea Magistraturii - Pagina 7
Organizarea Magistraturii - Pagina 8
Organizarea Magistraturii - Pagina 9
Organizarea Magistraturii - Pagina 10
Organizarea Magistraturii - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Organizarea Magistraturii.docx

Alții au mai descărcat și

Organizarea, Functionarea si Structura Ministerului Public

INTRODUCERE Pe teritoriul actual al României, activitatea judecătorească a apărut şi a evoluat odată cu organizarea statală. La început,...

Organizarea si Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii

INTRODUCERE Sistemul judiciаr, reprezintă în orice stаt democrаtic o componentă esenţiаlă а civilizаţiei şi progresului sociаl, constituie o...

Cercetarea la Fața Locului

Cercetarea la faţa locului 1.Semnificaţia şi importanţa cercetării la faţa locului Cercetarea la faţa locului se înscrie printre activităţile ce...

Organizarea Sistemului Judiciar în România - Propuneri

INTRODUCERE Sistemul judiciar, ca ansamblu al structurilor organizatorice care concură la înfăptuirea actului de justiţie, reprezintă în orice...

Proprietate Intelectuala - Gestiunea si Apararea Dreptului de Autor si a Drepturilor Conexe

Apărarea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe se face printr-o serie de mijloace de drept administrativ, civil şi penal. Apariţia unei...

Drepturile si Obligatiile Magistratilor. Codul Deontologic al Acestora

In statul de drept justitia poate fi privita sub doua aspecte: ca sistem al organelor judecatoresti si ca activitate desfasurata de aceste organe....

Organizarea di Functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism

Introducere DIICOT este unica structură din cadrul Ministerului Public, specializată în combaterea şi investigarea infracţiunilor de criminalitate...

Incompatibilități

1.Consideraţii preliminare Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în...

Ai nevoie de altceva?

''