Organizarea și etica profesiilor juridice

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 13195
Mărime: 548.73KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Notiunea de justitie poate fi privita sub aspectul a 2 functii:

- de a judeca= de a stabili legea aplicabila atunci cand se prezinta anumite fapte

- serviciu public

- Justitia reprezinta o putere/functie a statului pe langa puterea legislatoare si executiva.

Prin putere judecatoreasca intelegem exclusiv instantele judecatoresti, Inalta Curte de Casatie si Justitie si subinstantele ei. Nu fac parte din puterea judecatoreasca procurorii(agenti ai fortei executive), curtea constitutionala(institutie politica) !!!

Puterea judecatoreasca se deosebeste de cea legislativa prin faptul ca judecatorii nu creaza legi, ei aplica legile create de legislativ la situatii concrete. Hotararile judecatoresti nu creaza precedent judiciar obligatoriu pentru alti judecatori.

Judecatorul se supune numai legii.

ICCJ rectifica jurisprudenta dand interpretarea corecta a textelor de lege, iar acea hotarare a inaltei curti este obligatorie pentru toate instantele. Instantele judecatoresti pot verifica in ce masura legislatia interna este compativa cu conventiile internationale la care romania ia parte.

Legiuitorul poate da o amnistie.

CAMERA DEPUTATILOR SI SENATUL dau un aviz, care este absolut necesar daca se doreste arestarea sau perchezitia unui senator sau deputat.Bugetul anual al justitie este stabilit de parlament.

Raporturile puterii judecatoresti cu executivul:

- instantele au dreptul sa cenzureze actele legislative sub aspectul legalitatii, dar si al oportunitatii ex. hotararile de guvern pot fi atacate in justitie

Administrarea sumelor de bani alocate justitiei:

- Executivul este cel care administreaza banii.

- Gestiunea sumelor de bani trebuie luata de la executiv si data Inaltei Curti.( lege care inca nu a intrat in vigoare)

Numirea judecatorilor:

- presedintele romaniei numeste judecatorii, ii investeste in rangul formal, acestea sunt propusi pentru numire de consiliul superior al magistraturii

Independenta justitiei:

- functionala= potrivit sistemului legislativ nu trebuie sa existe subordonari legale ale judecatorilor fata de reprezentantii altor autoritati

- personala= statut al judecatorilor si procurorilor.

Judecatorul are statut de inamovibilitate(= un cumul de drepturi care il fac pe judecator stabil in functia lui si nicio putere sa nu il poate inlatura sau sa ii guverneze cariere). Eliberarea din functie nu poate fi facuta decat ca eliberaea unei sanctiuni disciplinare, conform legii.

Avansare in funcie se face pe baza de examen, organizat de CSM. Judecatorii au salariul stabilit prin lege, au pensii speciale. Nu pot fi mutati/transferati decat daca ei doresc aceasta.

Judecatorul poate fi influentat de societate, el rezoneaza cu societatea. El devine un subordonat involuntar societatii.

Principiile justitiei:

1. Justitia este monopolul statului. Consecinta: nimeni nu poate sa se substituie judecatorilor; judecatorii nu au voie sa refuze sa judece sub argumentul ca nu ar exista lege sau ca nu ar fi clara.

Arbitrajul=o procedura prin care partile implicate intr-un contaract sau conflict stabilesc ca in caz de litigiu acesta sa fie solutionat de parti sau de altcineva decat instanta. Hotararea pronuntata de catre acei particulari nu ar putea fi pusa in vigoare fara legi.

Iurisdictio= dreptul de a spune legea,

Imperium= dreptul de a impune dreptul, de a il pune in aplicare cu forta

2. Justitia se face pe dublu grad de jurisdictie= o judecata trebuie sa parcurga doua etape in fond + 1 in legalitate. Instantele sunt grupate doua cate doua ca sa poate fi trecute prin filtrul primei instante si prin al instantei superioare.

in fond= judecatorul are intreaga plenitudine a jurisdictiei

in prima instanta judecata este in fond. In recurs judecata este numai in legalitate.

3. Egalitatea in fata legii= tuturor li se aplica aceleasi texte de lege si procedura. egalitatea poate fi afectata de conditia economica.

4. Gratuitatea justitiei= intelegem ca partile nu trebuie sa plateasca pe judecator si nici pe agentii instantei — nu platesc direct. Partile trebuie sa plateasca taxa judiciara de timbru in civil. CEDO a spus ca accesul la justitie trebuie sa fie garantat dar ca aplicarea unor taxe de timbru nu reprezinta o ingradire a justitiei timp ce urmaresc un scop legitim si sa fie proportionala cu marimea procesului. Alte cheltuieli: onorarii, probe. In procesul penal este permis partii sa apeleze al serviciul justitiei, statul il crediteaza in avans, persoana implicata si gasita vinovata va plati acele sume. In civil se plateste in avans taxa de timbru.

5. Colegialitatii= o solutie se adopta de mai multi judecatori, nu doar de unul. La prima instanta judeca 1, la apel 2, la recurs 3. La nivelul ICCJ sunt si complete mai mari, de 3 judecatori, sunt 2 complete de 5 judecatori, de asemenea la ICCJ la recurs sunt 25 de judecatori, 13 la procedurile privind hotararile complementare. Avantaje si dezavantaje:

- judecatorul unic:

- responsabilizarea judecatorilor

- este facilitat sistemul judiciar sub aspect fiscal

- mai buna specializare a judecatorului

- judecatorul unic este mai supus coruptiei

- exista un risc privind lipsa de experienta a jduecatorului, ma iales la cei fara vechime

- principiul colegialitatii:

- este garantata impartialitatea judecatorilor si evitarea arbitrajului, deoarece judecatorii se controleza intre ei, delibereaza impreuna, exista un control reciproc in complet

- formarea judecatorilor tineri

- cheltuieli mai mari penru salarii

- uneori se poate amana luarea unei decizii

- riscul influentarii judecatorilor tineri si fara experienta

6. Accesul liber la justitie= nu trebuie sa existe piedici legale/de drept pentru a avea acces la justitie

7. Caracterul permanent si sedentar al jurisdictiilor= instantele de judecata sunt permanente, fara intrerupere, cu activitate continua. Fiecare instanta are caracter sedentar (= sediu stabilit de lege, determinat si cunoscut de toata lumea). Serviciul public al justitiei nu este intrerupt, este suspendat. Si in perioada de suspendare, in anumite procese(ex. in penal), se pot face procese. Vacanta judecatoresca 1 iulie-31 august, aceasta perioada trebuie vazuta nu ca o intrerupere a serviciul public al justitiei, in realitate se reduce volumul de lucru, deoarece exista si o programare a concediilor in aceasta perioada.

8. Distribuirea aleatorie a dosarelor si continuitatii= cand se depune o cerere, aceasta este data unui judecator aleatoriu. Poate asigura nepartinirea judecatorilor.

Continuitate= sa fie acelasi judecator de la inceputul procesului pana la final.

Preview document

Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 1
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 2
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 3
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 4
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 5
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 6
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 7
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 8
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 9
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 10
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 11
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 12
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 13
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 14
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 15
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 16
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 17
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 18
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 19
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 20
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 21
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 22
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 23
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 24
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 25
Organizarea și etica profesiilor juridice - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Organizare si etica profesiilor juridice.docx

Alții au mai descărcat și

Penal General

INFRACTIUNEA a. Notiuni generale :Dreptul penal are trei institutii juridice : . infractiunea ;. raspunderea penala ; . sanctiunea. Între cele...

Ordinea de preferință în procedura executării creanțelor bugetare

1.1. Noțiuni generale despre creanțe În sens general creanța reprezintă obligația asumată de o persoană fizică sau juridică (debitor) față de o...

Reglementarea juridică a impozitelor indirecte în România

Apariţia şi evoluţia impozitelor se caracterizează ca un proces complex şi de durată care a început odată cu destrămarea comunei primitive,...

Criminalitatea economico-financiară

INTRODUCERE "Criminalitatea economico-financiară distorsionează mediul de afaceri prin atingerea gravă adusă concurenței loiale și este intim...

Mandatul European de Arestare

I. Apariţia mandatului european de arestare, rolul său in cadrul cooperării judiciare internaţionale. Circulaţia liberă a persoanelor în...

Drept Penal

-1- Dar în dreptul penal s-a pus capat cutumei ca izvor de drept, pentru ca s-a instaurat principiul legalitatii incriminarii si al pedepsei....

Contractul Colectiv de Muncă

Introducere Instituţiile contractului colectiv de muncă, mai mult, decât oricare dintre instituţiile juridice, au cunoscut şi cunosc o profundă...

Reglementarea Modalităților de Soluționare a Conflictelor de Muncă

1. Definiție.Caracteristici Potrivit art. 1 lit. p din Legea Dialogului Social nr. 62/ 2011, conflictul colectiv de muncă este acel conflict de...

Ai nevoie de altceva?