Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 63 în total
Cuvinte : 27229
Mărime: 97.90KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Jean Andrei
Curs ISDR

Extras din document

Geto-dacii fac parte din marele neam etnic al tracilor, care, dupa cum spunea Herodot este cel mai numeros dupa cel al inzilor.

Tracii au patruns pe teritoriul tarii noastre la sfarsitul neoliticului tarziu, cam intre anii 3000-2000 i.Hr. cand s-a petrecut procesul de indoeuropenizare a spatiului carpatic.

Tracii au creat o stralucita civilizatie situata pe un intins areal geografic cuprins intre zona Pripetului la N., Marea Egee la S., in V. Dunarea Panonica si in E. valea Bugului.

Dintre neamurile tracice se disting geto-dacii ca fiind cei care au creat o civilizatie naturala si spirituala de exceptie si organizat o politica aparte.

Triburile geto-dace au trait in spatiul geografic cuprins intre Carpatii Padurosi la N., Muntii Hemus la S., Tisa la V. si Nistru la E. Ei au fost purtatorii civilizatiei fierului si autohtoni pe pamantul tarii noastre.

Istoriografia greaca si latina care a lasat insemnari cu privire la viata geto-dacilor. Erau numtiti diferit: grecii ii numeau geti pe cei din exteriorul arcului carpatic iar latinii ii numeau daci pe cei din interiorul arcului carpatic. Cu toate acestea izvoarele arata clar ca getii si dacii sunt acelasi popor, vorbind aceeasi limba si avand aceleasi obiceiuri.

Istoricii greci si latini au consemnat fapte cu privire la geto-daci doar in acele momente cand ele se legau de istoria grecilor sau a romanilor si prin urmare intrau in sfera de interes a cronicarilor,de aceea izvoarele nu sunt numeroase, ele fiind completate, insa cu rezultatele cercetarilor arheologice.

Prima stire despre geto-daci este transmisa de catre Herodot, parintele istoriei, care consemneaza in 514 i.Hr. atacul pe care regele persan Darius l-a intreprins in N-ul Dunarii impotriva scitilor. Istoricul arata ca toate neamurile s-au plecat in afara de geto-daci care au fost supusi desi erau cei mai viteji si mai drepti dintre traci.

Istoricul Tucidide, in cartea sa “razboiul Peloponesiac” mentioneaza o uniune de triburi a odrizilor, neam geto-dacic, uniune situata in Dobrogea si aflata sub conducerea lui Sitalkes si apoi a lui Seuthes. Acelasi istoric mentioneaza ca getii si scitii si celalate popoare invecinate au aceleasi arme si aceleasi obiceiuri.

Istoricii Strabon si Adrian relateaza campania lui Alexandru Macedon la N-ul Dunarii intreprinsa in anul 335 i.Hr.

Izvoarele arata ca Alexandru Macedon a trecut Dunarea cu armata sa folosind barcile scobite in trunchiuri de copaci (monoxile) pe care localnicii le foloseau pentru pescuit si pentru a trece de la unii la altii.

Pe malul stang al Dunarii armata macedoneana a intalnit intinse lanuri de grau pe care pedestrasii le-au culcat cu lancea inclinata la ordinul lui Alexandru Macedon.

Dupa ce au ajuns pe un teren neculltivat macedoneeni au intalnit oastea geto-daca care insa n-a putut opune rezistenta. Geto-dacii au intentionat mai intai sa se retraga intr-un oras apropiat, intentie pe care au abandonat-o insa, probabil datorita faptului ca orasul nu era destul de bine intarit. De aceea, luand pe cal femeile si copiii au fugit in locuri pustii.

Alexandru Macedon a ocupat cetatea si dupa ce a luat o prada considerabila s-a intors in S-ul Dunarii in aceeiasi zi.

Istoricii Diodor din Sicilia si Polialinos, precum si geograful Paosanias relateaza conflictul dintre Lisimah, un urmas al lui Macedon, si Dromihete, regele geto-dacilor din Campia Munteana. Conflictul este situat intre anii 300 si 292 i.Hr. Desi nu au trecut nici 4 decenii de la infrangerea suferita de la Alexandru Macedon, geto-dacii sunt mai bine organizati si,nu numai ca se opun macedonenilor, dar ii si infrang, a.i. Lisimah impreuna cu oastea lui sunt luati prizonieri.

Adunarea poporului cere moartea generaluilui macedonean insa Dromihete reuseste sa-i convinga ca e mai bine ca Lisimah sa le devina aliat decat ca in locul lui sa se ridice o alta capetenie ostila.

Istoricul Iustinus vorbeste despre conflictul dintre Oroles, regele unei uniuni a geto-dacilor situata in S-E Transilvaniei si S Moldovei, si bastarnii (neam germanic razboinic). Deoarece geto-dacii fusesera infranti, Oroles ii pedepseste pe soldatii sai sa doarma cu picioarele pe capatai si sa faca muncile femeilor lor pana cand ii vor infrange pe bastarni.

Doua inscriptii de la Histria mentioneaza numele altor doi regi geto-daci: Rhemaxos si Zalmodegicos, probabil urmasi ai lui Dromihete in Campia Munteana care exercitau autoritatea asupra cetatilor grecesti de pe malul Pontului Euxin.

Stirea aceasta ca si cea anterioara se situeaza in jurul anului 200 i.Hr.

Tot in sec. III i.Hr. istoricul Pompeius Trogus mentioneaza o crestere a puterii geto-dacilor din iteriorul arcului carpatic sub conducerea lui Rubobostes.

Din aceste izvoare putem deduce date cu privire la organizarea economica si conducerea sociala a geto-dacilor. Desprindem deci ca geto-dacii erau o populatie sedentara, care se ocupa cu agricultura, apoi faptul ca in cea de-a doua varsta a fierului au dezvoltat mestesugurile, dovada fiind prada bogata capturata de Alexandru Macedon.

In ceea ce priveste forma de organizare sociala, geto-dacii se aflau in perioada de destramare a organizarii gentilice si anume in faza democratiei militare a triburilor si uniunilor de triburi.

Organele de conducere sociala erau: 1. adunarea poporului

2. regele.

1.Adunarea poporului era constituita din barbati inarmati. Era cea care decidea in cele mai importante chestiuni ale societatii si in special in cele privitoare la starea de razboi si de pace. Soldatii considerau ca intrucat ei isi risca viata in lupta, tot ei trebuie sa si hotarasca.

2. Regele nu era un veritabil sef de stat, ci doar un sef militar ales si revocat de adunarea poporului, care ii stabilea si atributiile. Acesti sefi militari, insa incearca sa-si consolideze si sa-si permanentizeze conditia si sa prevaleze in fata adunarii poporului, cum vedem in ex lui Dromihete asa incat ei vor fi sprijiniti si de artisocratia tribala, viitori sefi politici.

Normele de conduita

In epoca prestatala nu putem vorbi de norme juridice pentru ca nu exista stat care sa sanctioneze, ci doar de norme de conduita, obiceiuri nejuridice respectate de multe ori de buna-voie. Astfel Herodot ne arata ca fiii de familie puteau cere de la parintele lor partea de proprietate care li se cuvenea, situatie in care putem observa inceputul formarii proprietatii private.

In acelasi sens trebuie interpretata si informatia potrivit cu care furtul era considerat ca aducand o grava atingere raporturilor sociale.

Preview document

Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 1
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 2
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 3
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 4
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 5
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 6
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 7
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 8
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 9
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 10
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 11
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 12
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 13
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 14
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 15
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 16
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 17
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 18
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 19
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 20
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 21
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 22
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 23
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 24
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 25
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 26
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 27
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 28
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 29
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 30
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 31
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 32
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 33
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 34
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 35
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 36
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 37
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 38
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 39
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 40
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 41
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 42
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 43
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 44
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 45
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 46
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 47
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 48
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 49
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 50
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 51
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 52
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 53
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 54
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 55
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 56
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 57
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 58
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 59
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 60
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 61
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 62
Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala - Pagina 63

Conținut arhivă zip

  • Organizarea Sociala si Normele de Conduita ale Geto - Dacilor in Epoca Prestatala.doc

Alții au mai descărcat și

Aplicarea în Timp și Spațiu

1. Introducere privitoare la dreptul tratatelor Dreptul international reglementeaza în principal raporturile dintre statele suverane, egale în...

Subiecte Istoria Statului si Dreptului Roman

1. Organizarea fiscala a Tarii Romanesti si a Moldovei in evul mediu. Principalele venituri ale TR si Mold au provenit din dari si din dari si...

Organizarea Magistraturii, Avocaturii, Notariatului Public si Activitatii Executorilor

Secţiunea 1. Noţiunea de justiţie. Noţiunea de justiţie are mai multe sensuri, două dintre acestea fiind legate în mod direct de studiul...

Drept Penal

DEF. PROCEDURA PENALA: Activitatea reglementata de lege desfasurata de organele compentente cu participarea partilor si altor persoane in scopul...

Drept International Contemporan

Dreptul internaţional public este acea ramura a dreptului, acel ansamblu de norme juridice, scrise sau nescrise, create în principal de către...

Cursuri Drept

Construcţia Uniunii Europene A Reconstrucţia Europei După al doilea Război Mondial, Europa se afla în situaţia în care erau necesare reguli noi...

Managementul Finanțelor Publice

0. Introducere Managementul finanţelor publice reprezintă o parte deosebit de importantă a gestiunii dezvoltării urbane. Obiectivul acestui...

Drept Procesual

CAPITOLUL I: INTRODUCERE ÎN STUDIUL DREPTULUI PROCESUAL PENAL 1. INFRACŢIUNEA ŞI JUSTIŢIA PENALĂ 2. PROCESUL PENAL, MIJLOC DE REALIZARE A...

Ai nevoie de altceva?