Praxiologia normelor juridice

Curs
10/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 152 în total
Cuvinte : 63833
Mărime: 227.78KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Boris Negru

Cuprins

ÎNTRODUCERE 4

1.PRAXIOLOGIA, DOMENIUL ŞI LIMITELE ACŢIUNII DREPTULUI 6

1.1. Normativitatea, realitatea juridică și esesnța socială a dreptului în societățile contemporane 6

1.2.Teoria acţiunii şi particularităţi ale spaţio-temporalităţii în domeniul dreptului 19

1.3.Domeniul şi limitele acţiunii dreptului 29

2 IDENTIFICAREA ŞI MANIFESTAREA TEMPORALITĂŢII DREPTULUI 40

2.1.Consideraţiuni introductive 40

2.2.Intrarea în vigoare a legii 42

2.3.Acţiunea efectivă a legii 48

2.4.Ieşirea din vigoare a legii 66

3. SPAŢIALITATEA DREPTULUI ŞI CĂILE JURIDICE DE SOLUŢIONARE A CONFLICTULUI DE LEGI ÎN TIMP ŞI SPAŢIU 84

3.1.Teritoriul statului: concept, funcţii principii, atribute 84

3.1.1.Probleme teoretice generale privind spaţialitatea statului 84

3.1.2. Atributele teritoriului statului 88

3.2.Acţiunea normelor juridice în spaţiu 108

3.3. Conflictul de legi în timp şi spaţiu şi căile juridice de soluţionare a lor. 117

CONCLUZII 131

BIBLIOGRAFIE 134

Extras din document

INTRODUCERE

Normele juridice sunt adoptate în vederea transpunerii în viaţă a prevederilor lor. Adoptând un act normativ, legiuitorul urmăreşte scopul ca normele juridice ce se conţin în el să producă efecte juridice, adică să contribuie la reglementarea mai eficientă a relaţiilor sociale respective, să asigure garanţii acestor relaţii, să protejeze anumite valori sociale etc. În caz contrar, normele juridice şi-ar pierde sensul şi menirea lor socială.

Din aceste considerente, o importanţă primordială o are acţiunea normelor juridice. Analizând normele juridice prin prisma acţiunii lor, se scoate în evidenţă calitatea esenţială a dreptului, capacitatea acestuia de a influienţa real asupra activităţii şi comportamentului uman. Astfel, acţiunea dreptului evidenţiează toate atributele şi calităţile dreptului ce determină capacitatea acestuia de a influienţa comportamentul subiecţilor sociali. Aceasta e obiectivizarea ,,spiritului” (conţinutului, esenţei) şi ,,literei” dreptului pozitiv (legislaţiei) în practica socială, materializarea calităţilor, trăsăturilor şi însuşirilor dreptului în conştiinţa generală şi individuală, în conduita legală şi activitatea fiecărui individ şi colectivităţii umane. [233, p.300]

Acţiunea dreptului nu se limitează la realizarea sau la reglementarea normativă. Acestea sunt doar efecte, componente ale acţiunii dreptului. Doctrina juridică, pe bună dreptate, porneşte de la premise conform cărora ,,acţiunea dreptului este o categorie mult mai largă decât realizarea normelor juridice. La rândul său, realizarea normelor juridice constituie o treaptă superioară de acţiune a dreptului”. [205, p.194] Aceasta e firesc. Sunt multe cazuri când legea nu necesită realizarea normelor juridice ce se conţin în ea. Însuşi faptul prezentei normei juridice e suficientă pentru a atinge acel rezultat spre care tinde legiuitorul. Prezenţa legii este o modalitate de a asigura ca autoritatea statului să se realizeze pe baza legilor în vigoare.

Actualitatea temei investigate este determinată şi de faptul că Republica Moldova se află în perioada de tranziţie spre statul democratic, statul de drept. Starea tranzitorie a statului şi a dreptului întotdeauna a fost o stare complexă, contradictorie, deseori bolnăvicioasă, o stare legată de reestimarea critică a trecutului şi de alegerea viitorului, apropiat sau îndepărtat, optimal. [217, p.268] În aceste condiţii se impune necesitatea determinării proprietăţilor normative funcţionale, stabilirii exprese a coordonatelor acţiunii normelor juridice, căutării unui model spaţio-temporal oportun, adecvat realităţilor sociale, dar, în acelaşi timp, conform drepturilor şi libertăţilor omului.

Actualitatea problematicii acţiunii spaţio-temporale a normei juridice se justifică şi prin faptul că obiectul investigaţional nu este static, dat o dată pentru totdeauna, ci se află într-un flux continuu, e supus unor schimbări permanente, evoluează şi se adaptează la evoluţia societăţii, îşi schimbă instrumentele conceptuale. Aceasta ne obligă să-l reevaluăm, să-l revizuim şi să-l completăm permanent.

Argumentele invocate prezintă un suport esenţial pentru iniţierea studiului ştiinţific privind acţiunea în timp şi spaţiu a normelor juridice. Valorificarea studiului teoretic menţionat, incontestabil, va avea o semnificaţie praxiologică în edificarea statului de drept. Problemele identificate : interacţiunea dintre timpul juridic şi spaţiul juridic, acţiunea normelor juridice în timp şi în spaţiu, depistarea şi rezolvarea coliziilor spaţio-temporale a normelor juridice vor fi posibil de soluţionat cu succes, atât în aspect normativ, cât şi în aspect organizaţional şi funcţional şi vor contribui la ridicarea eficienţei şi randamentului funcţional al sistemului de drept în Republica Moldova.

1.PRAXIOLOGIA, DOMENIUL ŞI LIMITELE ACŢIUNII DREPTULUI.

1.1.Normativitatea, realitatea juridică şi esenţă socială a dreptului în societăţile contemporane

Societatea umană constituie un organism viu, un sistem logic orânduit şi bine închegat de elemente care se află în raporturi şi legături reciproce şi care formează un tot întreg. Ca şi oricărui sistem, societăţii i se impune dirijarea comportării şi funcţionării elementelor ei constitutive. Dirijarea permite orientarea societăţii, a elementelor acesteia spre un scop anumit. Din aceste considerente, e necesară o reglementare socială, care ar asigura o ordine şi disciplină în societate.

A reglementa, în sens social, înseamnă a determina comportamnetul oamenilor, al colectivelor de oameni, a impune o activitate umană în anumite limite acceptabile societăţii. Reglementarea socială se caracterizează prin următoarele:

În primul rând, fiecărui tip istoric de societate îi este caracteristică o anumită măsură de reglementare socială („mai mare” sau „mai mică”);

În al doilea rând, pe măsura dezvoltării societăţii umane creşte nivelul „socializării” vieţii, adică tot mai multe relaţii dintre oameni necesită o reglementare socială;

În al treilea rând, o tendinţă de dezvoltare a reglementării sociale o constituie formarea unor mecanisme de reglementare normativă a relaţiilor sociale;

În sfîrşit, pe măsura dezvoltării vieţii sociale, au loc schimbări calitative ale mecanismului de reglementare normativă. [189,p.]

Reglementarea socială poate fi de două feluri: individuală şi normativă.

Reglementarea individuală se face prin adresări personale concrete pentru cazuri concrete. Aceste adresări (comenzi) sînt valabile doar pentru o singură dată.

Reglementarea normativă e o reglementare mult mai complexă. Ea presupune o dirijare a comportării umane prin intermediul anumitor modele, etaloane, adică prin intermediul unor reguli generale de conduită, care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv, reguli, cărora trebuie să se supună toate persoanele ce nimeresc în situaţiile programate.

Ambele modalităţi de reglementare se practică în viaţa de toate zilele. Atât în primul, cât şi în al doilea caz, se atinge rezultatul scontat: activitatea, comportamentul uman e dirijat conform interesului urmărit.

În acelaşi timp, însă, ele au o sferă de aplicare ce diferă. Cu cât o societate e mai avansată cu atât se impune tot mai mult o reglementare normativă. Reglementarea normativă reprezintă un comandament al societăţii adresat membrilor societăţii care o compun, colectivităţilor acestora etc.

Bibliografie

1.Anghel Ion M., Dreptul tratatelor, Vol.I, Lumina Lex, Bucureşti,1993, 634p.

2.Aramă Elena, Repere metodologice pentru studierea şi aplicarea dreptului, Chişinău: CEP USM, 2009, 210p.

3.Aramă Elena, Coptileţ Valentina, Istoria dreptului românesc, Cartea Juridică, Chişinău, 2012, 287p.

4.Arseni Alexandru, Barbălat Pavel, Creangă Ion, Cotorobai Mihai, Gurin Corneliu, Negru Boris, Susarenco Gheorghe, Constituţa Republicii Moldova. Comentată articol cu articol, Volumul 1, Principii generale, Civitas, Chişinău, 2000, 176p.

5.Arseni Alexandru, Suveranitatea naţională de la construcţia teoretică la realizarea juridică, CEP USM, Chişinău, 2013, 188p.

6.Avornic Gheorghe, Aramă Elena, Negru Boris, Costaş Ruslan,Teoria generală a dreptului, Editura Cartier Juridic, Chişinău, 2004, 653p.

7.Avornic Gheorghe, Tratat de Teoria generală a statului şi dreptului,(În două volume), Volumul 1, Tipografia Centrală, Chişinău, 2009, 460p.

8.Avornic Gheorghe, Tratat de Teoria generală a statului şi dreptului,(În două volume), Volumul 2, Tipografia Centrală, Chişinău, 2010, 580p.

9.Babără Valeriu, Drept internaţional privat, Ediţia a IV-a revăzută şi adăugată, Chişinău, Tipografia ,,Elan Poligraf”, 2013, 452p.

10. Baieş Sergiu, Roşca Nicolae, Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică, Ediţia a V-a, Chişinău, Tipografia Centrală, 2014, 392p.

11.Baltag Dumitru, Teoria generală a dreptului şi statului, Editura Tipcim, Cimişlia, 1996, 332p.

12.Baltag Dumitru, Guţu Alexei, Ursan Igor, Teoria generală a dreptului. Curs teoretic, Chişinău: Academia de Poliţie, ,,Ştefan cel Mare”, 2002, 336p.

13.Baltag Dumitru, Teoria generală a dreptului. Curs universitar, Ediţie revăzută şi actualizată, Chişinău: ULIM, Tipografia Centrală, 2010, 536p

14.Barac Lidia, Elemente de teoria generală a dreptului. Ediţia 2, Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2009, 367p.

15.Barbăneagră Alexei, Berliba Voirel, Gurschi Constantin, Holban Vladimir, Popovici Tudor, Ulianovschi Gheorghe, Ulianovschi Xenofon, Ursu Nicolae, Codul Penal. Comentat şi adnotat, Chişinău, Cartier, 2005, 656p.

16.Barbu Constantin, Aplicarea legii penale în spaţiu şi timp, Editura ştiinţifică, Bucureşti, 1972, 307 p.

17.Băieşu Victor, Căpăţină Ion, Drept internaţional privat. Note de curs, Chişinău, Garuda-art, 2000, 325p.

18.Beleiu Gheorghe, Pop Aurel, Drept civil român, Introducere în dreptul civil. Subiecţii dreptului civil. Casa de editură şi presă ,,Şansa”, SRL, Bucureşti, 1993, 616 p.

19.Biriş Ioan, Valorile dreptului şi logica intenţională, Arad, Servo-Sat, 1996, 209 p.

20.Boboş Gheorghe, Teoria generală a dreptului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994, 278p.

21.Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie din 26.06.1945 şi Declaraţia asupra principiilor dreptului internaţional privind relaţiile prieteneşti şi cooperarea dintre state, conform Cartei Naţiunilor Unite din 24.10.1970. Rezoluţia Adunării Generale a ONU, nr.2625 (XXV). În vigoare pentru Republica Moldova din 12.03.1992. publicată în ediţia oficială ,,Tratate internaţionale”, 2001. Volumul 26,p 5-54.

22.Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 21.11.1990. Republica Moldova a aderat prin Hotărârea Parlamentului nr.707-XII din 10.09.1991.- Tratate internaţionale la care Republica Moldova este parte (1990-1998). Volumul 1, Chişinău, 1998.

23.Carta Europeană: ,,Exerciţiul autonom al puterii locale”. Adoptată la Strasburg la 15 octombrie 1985 de statele membre ale Consiliului Europei. Ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr.1253-XIII din 16.07.1997. În: Tratate internaţionale 1999, Vol.14.

24.Ceterchi I., I. Demeter, V. Hanga, Gh. Boboş, M. Luburici, D. Mazilu, C. Zotta, Teoria generală a statului şi dreptului, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1967, 500 p.

25.Ceterchi Ion, Craiovan Ion, Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, Editura ALL,1995, 128p.

26.Ciobanu Dan, Drept constituţional şi instituţii politice. Statul, Editura Hyperion XXI, Bucureşti, 1991, 151 p.

27.Ciobanu Dan, Introducere în studiul dreptului, Editura Hyperion XXI, Bucureşti, 1992, 208p.

28.Codul Civil al Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova nr.1107-XV din 6 iunie 2002 // Monitorul Oficial al Republicii Mol dova. - 2002. - Nr.82-86./661

29.Codul Civil al R.S.S.Moldoveneşti. Legea R.S.S, Moldoveneşti din 26 decembrie1964 - Veştile Sovietului Suprem al RSSMoldoveneşti 1964, nr,36, art.81

Preview document

Praxiologia normelor juridice - Pagina 1
Praxiologia normelor juridice - Pagina 2
Praxiologia normelor juridice - Pagina 3
Praxiologia normelor juridice - Pagina 4
Praxiologia normelor juridice - Pagina 5
Praxiologia normelor juridice - Pagina 6
Praxiologia normelor juridice - Pagina 7
Praxiologia normelor juridice - Pagina 8
Praxiologia normelor juridice - Pagina 9
Praxiologia normelor juridice - Pagina 10
Praxiologia normelor juridice - Pagina 11
Praxiologia normelor juridice - Pagina 12
Praxiologia normelor juridice - Pagina 13
Praxiologia normelor juridice - Pagina 14
Praxiologia normelor juridice - Pagina 15
Praxiologia normelor juridice - Pagina 16
Praxiologia normelor juridice - Pagina 17
Praxiologia normelor juridice - Pagina 18
Praxiologia normelor juridice - Pagina 19
Praxiologia normelor juridice - Pagina 20
Praxiologia normelor juridice - Pagina 21
Praxiologia normelor juridice - Pagina 22
Praxiologia normelor juridice - Pagina 23
Praxiologia normelor juridice - Pagina 24
Praxiologia normelor juridice - Pagina 25
Praxiologia normelor juridice - Pagina 26
Praxiologia normelor juridice - Pagina 27
Praxiologia normelor juridice - Pagina 28
Praxiologia normelor juridice - Pagina 29
Praxiologia normelor juridice - Pagina 30
Praxiologia normelor juridice - Pagina 31
Praxiologia normelor juridice - Pagina 32
Praxiologia normelor juridice - Pagina 33
Praxiologia normelor juridice - Pagina 34
Praxiologia normelor juridice - Pagina 35
Praxiologia normelor juridice - Pagina 36
Praxiologia normelor juridice - Pagina 37
Praxiologia normelor juridice - Pagina 38
Praxiologia normelor juridice - Pagina 39
Praxiologia normelor juridice - Pagina 40
Praxiologia normelor juridice - Pagina 41
Praxiologia normelor juridice - Pagina 42
Praxiologia normelor juridice - Pagina 43
Praxiologia normelor juridice - Pagina 44
Praxiologia normelor juridice - Pagina 45
Praxiologia normelor juridice - Pagina 46
Praxiologia normelor juridice - Pagina 47
Praxiologia normelor juridice - Pagina 48
Praxiologia normelor juridice - Pagina 49
Praxiologia normelor juridice - Pagina 50
Praxiologia normelor juridice - Pagina 51
Praxiologia normelor juridice - Pagina 52
Praxiologia normelor juridice - Pagina 53
Praxiologia normelor juridice - Pagina 54
Praxiologia normelor juridice - Pagina 55
Praxiologia normelor juridice - Pagina 56
Praxiologia normelor juridice - Pagina 57
Praxiologia normelor juridice - Pagina 58
Praxiologia normelor juridice - Pagina 59
Praxiologia normelor juridice - Pagina 60
Praxiologia normelor juridice - Pagina 61
Praxiologia normelor juridice - Pagina 62
Praxiologia normelor juridice - Pagina 63
Praxiologia normelor juridice - Pagina 64
Praxiologia normelor juridice - Pagina 65
Praxiologia normelor juridice - Pagina 66
Praxiologia normelor juridice - Pagina 67
Praxiologia normelor juridice - Pagina 68
Praxiologia normelor juridice - Pagina 69
Praxiologia normelor juridice - Pagina 70
Praxiologia normelor juridice - Pagina 71
Praxiologia normelor juridice - Pagina 72
Praxiologia normelor juridice - Pagina 73
Praxiologia normelor juridice - Pagina 74
Praxiologia normelor juridice - Pagina 75
Praxiologia normelor juridice - Pagina 76
Praxiologia normelor juridice - Pagina 77
Praxiologia normelor juridice - Pagina 78
Praxiologia normelor juridice - Pagina 79
Praxiologia normelor juridice - Pagina 80
Praxiologia normelor juridice - Pagina 81
Praxiologia normelor juridice - Pagina 82
Praxiologia normelor juridice - Pagina 83
Praxiologia normelor juridice - Pagina 84
Praxiologia normelor juridice - Pagina 85
Praxiologia normelor juridice - Pagina 86
Praxiologia normelor juridice - Pagina 87
Praxiologia normelor juridice - Pagina 88
Praxiologia normelor juridice - Pagina 89
Praxiologia normelor juridice - Pagina 90
Praxiologia normelor juridice - Pagina 91
Praxiologia normelor juridice - Pagina 92
Praxiologia normelor juridice - Pagina 93
Praxiologia normelor juridice - Pagina 94
Praxiologia normelor juridice - Pagina 95
Praxiologia normelor juridice - Pagina 96
Praxiologia normelor juridice - Pagina 97
Praxiologia normelor juridice - Pagina 98
Praxiologia normelor juridice - Pagina 99
Praxiologia normelor juridice - Pagina 100
Praxiologia normelor juridice - Pagina 101
Praxiologia normelor juridice - Pagina 102
Praxiologia normelor juridice - Pagina 103
Praxiologia normelor juridice - Pagina 104
Praxiologia normelor juridice - Pagina 105
Praxiologia normelor juridice - Pagina 106
Praxiologia normelor juridice - Pagina 107
Praxiologia normelor juridice - Pagina 108
Praxiologia normelor juridice - Pagina 109
Praxiologia normelor juridice - Pagina 110
Praxiologia normelor juridice - Pagina 111
Praxiologia normelor juridice - Pagina 112
Praxiologia normelor juridice - Pagina 113
Praxiologia normelor juridice - Pagina 114
Praxiologia normelor juridice - Pagina 115
Praxiologia normelor juridice - Pagina 116
Praxiologia normelor juridice - Pagina 117
Praxiologia normelor juridice - Pagina 118
Praxiologia normelor juridice - Pagina 119
Praxiologia normelor juridice - Pagina 120
Praxiologia normelor juridice - Pagina 121
Praxiologia normelor juridice - Pagina 122
Praxiologia normelor juridice - Pagina 123
Praxiologia normelor juridice - Pagina 124
Praxiologia normelor juridice - Pagina 125
Praxiologia normelor juridice - Pagina 126
Praxiologia normelor juridice - Pagina 127
Praxiologia normelor juridice - Pagina 128
Praxiologia normelor juridice - Pagina 129
Praxiologia normelor juridice - Pagina 130
Praxiologia normelor juridice - Pagina 131
Praxiologia normelor juridice - Pagina 132
Praxiologia normelor juridice - Pagina 133
Praxiologia normelor juridice - Pagina 134
Praxiologia normelor juridice - Pagina 135
Praxiologia normelor juridice - Pagina 136
Praxiologia normelor juridice - Pagina 137
Praxiologia normelor juridice - Pagina 138
Praxiologia normelor juridice - Pagina 139
Praxiologia normelor juridice - Pagina 140
Praxiologia normelor juridice - Pagina 141
Praxiologia normelor juridice - Pagina 142
Praxiologia normelor juridice - Pagina 143
Praxiologia normelor juridice - Pagina 144
Praxiologia normelor juridice - Pagina 145
Praxiologia normelor juridice - Pagina 146
Praxiologia normelor juridice - Pagina 147
Praxiologia normelor juridice - Pagina 148
Praxiologia normelor juridice - Pagina 149
Praxiologia normelor juridice - Pagina 150
Praxiologia normelor juridice - Pagina 151
Praxiologia normelor juridice - Pagina 152

Conținut arhivă zip

  • Praxiologia normelor juridice.doc

Alții au mai descărcat și

Retroactivitatea Legii Civile, a Actului Juridic Civil si a Unor Hotarari Judecatoresti

CUVÂNT ÎNAINTE In societatea omeneasca actiunile omului sunt determinate de trebuintele, de nevoile sale. Aceste actiuni, proprii si comune...

Nulitatea Actului Juridic Civil

LISTA CU ABREVIERI C.civ.=Cocdul civil Cpr.civ.=Codul de procedura civila C.fam.=Codul familiei Dec.civ.=Decizia civila Trib.Supr.=Tribunalul...

Normativizarea Juridica

CAPITOLUL I NORMATIVITATEA, ORDINE SOCIALĂ ŞI CONTROL SOCIAL 1.1. Ordine socială şi control social 1.1.1 Ordine socială Într-o manieră generală...

Legi Aplicabile Persoanelor Fizice și Juridice

ARGUMENT În lucrarea de faţă încercam să dezbatem problema legată de legile ce se aplică asupra persoanelor fizice şi juridice, accentuând ideea...

Norma Juridică

1. Notiunea de interpretare a normelor juridice Interpretarea desemneaza operatiunea intelectuala de stabilire a sensului exact al normelor...

Normativizarea Juridica ca Norma Sociala

CAPTOLUL I APARIŢIA SOCIOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 1.1. Întemeietorii sociologiei Sociologia ca ştiinţă a apărut relativ târziu: în deceniile 3-4 ale...

Actiunea Normelor Juridice in Timp, Spatiu si Asupra Persoanelor

I. ELEMENTE DE TEORIE GENERALA A NORMELOR Din cele mai vechi timpuri, cele mai simple actiuni umane erau îndreptate spre a le asigura securitatea...

Dreptul transporturilor - Contractul de expediție

1. Sediul materiei 1.1 Acte normative reglementând regimul juridic al contractelor de expediție încheiate înainte și după data de 1 octombrie...

Ai nevoie de altceva?