Principiile Dreptului

1. NOŢIUNEA PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE (GENERALE) ALE DREPTULUI

Principiile de drept sunt ideile conducătoare (prescripţiile fun¬damentale) ale conţinutului tuturor normelor juridice. Ele au atât un rol constructiv, cât şi unul valorizator pentru sistemul de drept, în sensul că ele cuprind cerinţele obiective ale societăţii, cerinţe cu manifestări specifice în procesul de constituire a dreptului şi în procesul de realizare a sa.

Cuvântul principiu vine de la latinescul principium, care înseamnă început, obârşie, având şi sensul de element fundamental. Orice principiu este deci un început în plan ideal; el poate fi, de asemenea, o sursă, o cauză de acţiune.

Un principiu se poate prezenta sub diferite forme: axiome, deducţii, dar în special ca o generalizare de fapte experimentale. Atunci când generalizarea acoperă o totalitate a acestor fapte ex¬perimentale, suntem în prezenţa unui principiu general. Existenţa unor principii directoare se impune ca necesară. "Ideile directoare sunt pentru gândire ceea ce instinctele sunt pentru animale".

Rolul principiilor de drept este subliniat mai întâi în relaţia specifică procesului de creaţie legislativă. Legiuitorul are în vedere principiile generale în momentul în care construieşte soluţii juridi¬ce care să satisfacă necesităţile de viaţă.

2. PREZENTAREA ANALITICĂ A PRINCIPIILOR GENERALE ALE DREPTULUI

Principiile de drept sunt extrase din dispoziţiile constituţionale sau sunt deduse pe cale de interpretare.

2.1. ASIGURAREA BAZELOR LEGALE DE FUNCŢIONARE A STATULUI

Acţiunea acestui principiu constituie premisa existenţei statului de drept. Caracteristica fundamentală a statului de drept o constituie, în această lumină, cucerirea pe cale legală a puterii şi apoi exercitarea sa în conformitate cu cerinţele legalităţii, ceea ce implică şi simţul compromisului, adică recunoaşterea legitimităţii parţiale a argumentelor celorlalţi.

În statul de drept întinderea puterii trebuie să fie compensată de scurtimea duratei sale (a celor ce o deţin), izvorul oricărei puteri politice sau civile trebuie să fie voinţa suverană a poporului, iar aceasta trebuie să-şi găsească formule juridice potrivite de exprimare în aşa fel încât puterea poporului să poată funcţiona în mod real ca o democraţie.

Pentru acest motiv trebuie să existe acele canale intermediare prin care circulă puterea, să fie stabilite garanţii constituţionale eficiente pentru realizarea separaţiei şi autolimitării puterilor în stat.

2.2. PRINCIPIUL LIBERTĂŢII ŞI EGALITĂŢII

Într-o societate democratică, statul – organismul politic care dispune de forţă şi decide cu privire la întrebuinţarea ei – garantează juridic şi efectiv libertatea şi egalitatea indivizilor, adică procedează la propria sa limitare.

Nu poate exista egalitatea decât între oameni liberi şi nici libertate decât între oameni a căror egalitate este consfinţită juridic. Egalitatea priveşte echilibrul vieţii, iar libertatea priveşte capacita¬tea oamenilor de a acţiona fără oprelişti: principiul general al liber¬tăţii se difuzează în ramurile dreptului fie sub forma libertăţilor ge¬nerale, fie sub forma libertăţilor individuale. "În timp ce libertăţile generale indică un set de protecţii, libertăţile civile definesc canale¬le libere şi pozitive şi ariile activităţii şi participării umane”. Aceste libertăţi sunt solidare, în sensul că afectarea uneia produce o reacţie în lanţ, deranjând pe toate celelalte. Astfel, libertatea de gândire este strâns legată de libertatea de exprimare, libertatea cuvântului, libertatea de a scrie şi de a publica etc. În constituţii şi în documentele internaţionale privind drepturile omului sunt înscrise aceste libertăţi. Realizarea lor în practica relaţiilor sociale a necesitat sacrificii.

În planul realizării efective a libertăţii sociale, rolul dreptului se materializează în îngrădirea înclinaţiei unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place, în neutralizarea acelei suspiciuni difuze a autorităţilor politice faţă de grupările neconformiste şi în înlăturarea tuturor barierelor şi a discriminărilor ce persistă în calea asigurării şanselor egale de manifestare şi progres pentru toţi