Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 64 în total
Cuvinte : 37474
Mărime: 505.95KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cosmin Dariescu

Cuprins

I. CONFLICTE DE JURISDICŢIE 5

1) Consideraţii prealabile 5

A. Convenţia arbitrală sau clauza de alegere voluntară a forului 5

B. Norme de competenţă internaţională 7

C. Aplicarea lor prealabilă 7

D. Prioritatea normelor de competenţă internaţională din tratatele internaţionale 7

2) Soluţionarea conflictelor de jurisdicţie în interiorul Uniunii Europene (Regulamentul

CE nr. 44/2001-Brussels I cu modificările şi completările ulterioare) 8

A. Istoric şi sferă de aplicare 8

B. Normele de competenţă internaţională prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 44/20019

3) Alte norme de competenţă internaţională obligatorii pentru instanţele române 17

A. Norme de competenţă internaţională din tratatele de asistenţă juridică încheiate de

România cu state din afara Uniunii Europene 17

B. Normele de competenţă internaţională din noul Cod de procedură civilă 19

4) Chestiuni legate de recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale 24

A. Regulamentul (CE) nr. 44/2001 şi Regulamentul (CE) nr. 805/2004 pentru hotărârile

emise de instanţe ale statelor membre ale Uniunii Europene 24

B. Convenţia ONU privind recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine

(New York, 1958) 34

C. Tratatele de asistenţă juridică încheiate de România cu alte state din afara Uniunii

Europene 36

D. Prevederi legale româneşti 39

II. CONFLICTE DE LEGI ÎN DREPTUL AFACERILOR 44

1) Conflicte de legi în materia persoanelor fizice (societăţilor comerciale) 44

A. Reguli convenţionale din tratatele de asistenţă juridică în materie civilă 45

B. Norme conflictuale legale (noul Cod civil) 47

2) Conflicte de legi în materia contractelor 50

A. Principiul autonomiei de voinţă 50

B. Principiile Regulamentului Roma I (Regulamentul CE nr. 593/2008) 50

C. Norme conflictuale legale (noul Cod civil) 51

3) Conflicte de legi în materia bunurilor 52

A. Norme conflictuale convenţionale 52

B. Norme conflictuale legale 52

4) Conflicte de legi în materia delictelor 56

A. Principiile Regulamentului Roma II (Regulamentul CE nr. 864/2007 privind legea

aplicabilă obligaţiilor non-contractuale) 56

B. Norme conflictuale din tratatele de asistenţă juridică încheiate de România cu state

din afara Uniunii Europene 61

C. Norme conflictuale legale 61

Bibliografie: 63

Extras din document

CONFLICTE DE JURISDICŢIE

1) Consideraţii prealabile

A. Convenţia arbitrală sau clauza de alegere voluntară a forului

Potrivit psihologului american Abraham Maslow, nevoia de siguranţă figurează pe locul

al doilea în piramida nevoilor umane (de la bază spre vârf), fiind devansată doar de nevoile

fiziologice. Fără satisfacerea nevoilor fiziologice şi a nevoii de siguranţă, fiinţa umană nu poate

accede la celelalte nevoi: de apartenenţă şi iubire, de consideraţie şi de autorealizare1. În

consecinţă, este firesc ca orice persoană fizice sau juridică, angrenată în raporturi reglementate

de Dreptul afacerilor şi înzestrate cu element de extraneitate, să se preocupe şi de remediile ce-i

stau la îndemână dacă partenerul sau partenerii nu-şi onorează înţelegerea. Într-o astfel de

situaţie neplăcută, în faţa persoanei înşelate în aşteptări se ridică două întrebări fundamentale:

„Cui anume să se plângă?” şi „Ce lege va fi folosită pentru a soluţiona litigiul?”. Scopul

prezentei lucrări este acela de a furniza câteva răspunsuri fundamentate juridic celor două

întrebări. În vreme ce, în Partea I, vom răspunde primei întrebări, în Partea a II-a, vom oferi

răspunsuri pentru cea de-a doua întrebare fundamentală.

În practică, persoanele fizice sau juridice răspund primei întrebări prin intermediul

convenţiei arbitrale ( fie clauza compromisorie, fie compromisul-a se vedea în sensul definirii

lor art. 541-543 din noul Cod de procedură civilă), fie prin intermediul unei convenţii de alegere

voluntară a forului, adică a instanţei competente să soluţioneze orice litigiu izvorât din acel

raport juridic cu element de extraneitate (a se vedea în acest sens articolele 1052 şi 1053 din noul

Cod de procedură civilă).

Convenţia arbitrală, în cele două ipostaze ale sale, trebuie să aibă formă scrisă (fie că

este vorba de înscris, telegrame, telex, telecopiator sau orice alt mijloc de comunicare care

înregistrează comunicarea sub formă de text). Forma scrisă este solicitată atât de paragrafele 1 şi

2 ale Articolul al II-lea al Convenţiei O.N.U. pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor

arbitrale străine (New York, 1958)2, ratificată de România prin Decretul nr. 186/24 iulie 1961,

cât şi de art. 1098 alin.1 şi 540 alin.1 ale noului Cod de procedură civilă român. Este necesar ca

cititorul să reţină în acest punct faptul că cerinţa formei autentice notariale a convenţiei arbitrale

privind un litigiu legat de drepturi reale imobiliare nu se aplică şi convenţiilor de arbitraj privind

litigii născute din raporturi de drept privat cu element de extraneitate în temeiul art. 1096 alin.2,

1098 alin.1 şi a principiului „norma specială derogă de la cea generală”. Potrivit art. 1053 alin.1

teza întâi din noul Cod de procedură civilă, convenţia de alegere voluntară a forului trebuie să

îmbrace şi ea, obligatoriu, forma unui text (fie că este vorba de un înscris, telegrame, telex,

telecopiator sau alt mijloc de comunicare care produce texte).

În ceea ce priveşte condiţiile de fond ale convenţiei arbitrale sau ale convenţiei de

alegere voluntară a forului, trebuie să reţinem în primul rând faptul că ambele convenţii pot fi

încheiate în legătură cu litigii izvorâte din raporturile patrimoniale cu element de extraneitate,

raporturi ce nasc drepturi subiective asupra cărora părţile pot dispune, conform dreptului

românesc (art. II alin. 1 al Convenţiei O.N.U. pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor

arbitrale străine -New York, 1958 şi articolele 1052, 1053,1097 şi 122 şi 534 alin.1 ale Codului

de procedură civilă). Tot în legătură cu condiţiile de fond ale convenţiei arbitrale, art. 1098 alin.

2 din noul Cod de procedură civilă consideră convenţia arbitrală validă din punctul de vedere al

fondului, dacă aceasta respectă condiţiile de fond impuse de una dintre următoarele legi: legea

1 Tom Butler-Bowdown, 50 de cărţi fundamentale pentru dezvoltarea personală. Soluţii pentru transformarea vieţii.,

Editura Meteor Press, Bucureşti, 2008,p.278 şi Paul Hauck, Cum să iubeşti pentru a fi iubit, Editura Polimark,

Bucureşti, 1995, p.14.

2 Textul convenţiei poate fi găsit la următoarea adresă web: http://www.uncitral.org/pdf/french/texts/arbitration/NYconv/

1958_NYC_CTC-f.pdf (accesată pe 30 septembrie 2010).

aleasă de părţi, legea ce guvernează obiectul litigiului, legea aplicabilă contractului ce conţine

clauza compromisorie, sau legea română. În acord cu art. 542 alin. 2, art. 1098 alin.3 al Codului

de procedură civilă reaminteşte că validitatea convenţiei arbitrale nu poate fi contestată pe

motivul invalidităţii contractului la care se referă (deci validitatea convenţiei arbitrale este

independentă de contractul la care se referă) sau pe motiv că litigiul nu există încă.

Este momentul să clarificăm care sunt efectele convenţiei arbitrale şi ale convenţiei de

alegere voluntară a forului. Existenţa validă a unei convenţii arbitrale obligă instanţa română

sesizată cu judecarea litigiului patrimonial cu element de extraneitate să-şi decline competenţa în

favoarea tribunalului arbitral prevăzut în convenţia arbitrală (excepţia de arbitraj). Doar în trei

situaţii expres prevăzute, instanţa română poate judeca litigiul respectiv, în ciuda convenţiei

arbitrale: atunci când pârâtul nu a invocat convenţia de arbitraj până la primul termen la care a

fost legal citat (reamintim că potrivit art. 196 alin.1, întâmpinarea este obligatorie şi se depune în

termen de 20 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată), atunci când instanţa

constată că respectiva convenţie de arbitraj este fie caducă, fie inoperantă şi în sfârşit, atunci

când din cauze imputabile în mod vădit pârâtului, tribunalul arbitral nu se poate constitui (art.

1054 al Codului de procedură civilă). Efecte cvasiidentice sunt recunoscute convenţiei de arbitraj

prin Articolul al II-lea, paragraful 3 al Convenţiei O.N.U. pentru recunoaşterea şi executarea

sentinţelor arbitrale străine -New York, 1958- ratificată de România prin Decretul nr. 186/24

iulie 1961. Se observă că în textul convenţiei nu se enumeră printre motivele ce împiedică

respectarea convenţiei arbitrale de către instanţa judecătorească sesizată şi împiedicare de către

pârât a constituirii tribunalului arbitral. În schimb tratatul internaţional vorbeşte despre situaţia în

care convenţia arbitrală „nu este susceptibilă de a fi aplicată”. Convenţia de alegere voluntară a

forului are ca efect instituirea competenţei jurisdicţionale a unei anumite instanţe în materia

respectivului litigiu cu element de extraneitate. Convenţia de alegere voluntară a forului nu

produce vreun efect (adică este nulă), dacă ea conduce la lipsirea abuzivă uneia dintre părţi de

protecţia asigurată de o instanţă prevăzută de legea română, sau când instanţa aleasă este străină,

dar litigiul este de competenţa exclusivă a instanţei române, fie când instanţa este română, dar

litigiul este de competenţa exclusivă a unei instanţe străine (art. 1053 alin. 2 Cod procedură

civilă). Instanţa română, desemnată printr-o convenţie de alegere voluntară a forului, nu se poate

declara necompetentă dacă în circumscripţia acelei instanţe se află domiciliul (reşedinţa

obişnuită-cum se numeşte domiciliul în tratatele internaţionale şi în actele comunitare), respectiv

un sediu secundar al uneia dintre părţi sau dacă potrivit dreptului internaţional privat român,

litigiului trebuie să i se aplice legea română (art. 1053 alin. 3 al Codului de procedură civilă).

Potrivit art. 1052 alin.3 din Codul de procedură civilă, instanţa românească aleasă de către părţi

poate respinge cererea dedusă judecăţii pe motiv de necompetenţă, în situaţia în care litigiul nu

prezintă nici o legătură semnificativă cu România (fapt apreciat luând în considerare ansamblul

circumstanţelor).

În situaţia în care subiectele unui raport juridic patrimonial cu element de extraneitate

nu au încheiat o convenţie de arbitraj sau o convenţie de alegere voluntară a forului sau în

situaţia în care aceste convenţii nu produc efecte, răspunsul la întrebarea fundamentală „Cui

trebuie să ne adresăm pentru a rezolva litigiul iscat din acel raport juridic?” ne va fi oferit de

normele de competenţă internaţională.

Preview document

Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 1
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 2
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 3
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 4
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 5
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 6
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 7
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 8
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 9
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 10
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 11
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 12
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 13
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 14
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 15
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 16
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 17
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 18
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 19
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 20
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 21
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 22
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 23
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 24
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 25
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 26
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 27
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 28
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 29
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 30
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 31
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 32
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 33
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 34
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 35
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 36
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 37
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 38
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 39
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 40
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 41
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 42
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 43
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 44
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 45
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 46
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 47
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 48
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 49
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 50
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 51
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 52
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 53
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 54
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 55
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 56
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 57
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 58
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 59
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 60
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 61
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 62
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 63
Probleme de Drept Internațional Privat în Dreptul Afacerilor - Pagina 64

Conținut arhivă zip

  • Probleme de Drept International Privat in Dreptul Afacerilor.pdf

Alții au mai descărcat și

Dreptul Afacerilor

Somatia de plata in comparatie cu procedura de drept comun in recuperarea creantelor CONSIDERATII INTRODUCTIVE Adoptata in temeiul art.1 pct. V...

Fraudarea Legii în Dreptul Internațional

INTRODUCERE Actualitatea şi importanţa temei: Regulile de drept internaţional privat indică legea aplicabilă folosindu-se de anumite criterii cum...

Teoria Distincta a Dreptului

INTRODUCERE Studierea dreptului afacerilor este important pentru însuşirea elementelor esenţiale ale dreptului afacerilor ca disciplină distinctă...

Naționalitatea Persoanei Juridice în Dreptul Internațional Privat

Introducere La etapa actuală se conturează tot mai mult problema determinării naţionalităţii persoanei juridice. De aceea practica judiciară...

Teoria Conflictelor de Legi

CAPITOLUL I. CALIFICAREA ŞI CONFLICTUL DE CALIFICĂRI 1. NOŢIUNE ŞI DEFINIRE În cazul unui raport juridic cu element de extraneitate, pentru a...

Medierea Comerciala

Introducere Medierea este una din mãsurile de prevenire a violentelor ce pot sã aparã prin escaladarea conflictelor, este o mãsurã necesarã...

Medierea, Concilierea și Arbitrajul Studiu Comparativ

I. Consideraţii introductive Diversificarea relaţiilor sociale şi economice şi creşterea economică adaugă noi tipuri de conflicte. Există o...

Recunoasterea si Executarea Hotararilor Judecatoresti Straine

I. Consideraţii generale I.1 Aspecte istorice Recunoaşterea şi executarea hotararilor judecătoreşti străine este o problemă relativ nouă. În...

Ai nevoie de altceva?