Extras din curs
N.B. Modificările aduse de legea 310/2018 vor fi marcate cu această culoare. Nu uita, dispozițiile abrogate rămân încă aplicabile proceselor începute până la intrarea în vigoare a acestei legi.
CAPITOLUL I - NOȚIUNI ȘI PRINCIPII GENERALE
I. PROCESUL CIVIL: MIJLOC DE REALIZARE A JUSTIȚIEI
II. PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL
III. NORMELE DE PROCEDURĂ CIVILĂ
Mihai Ciobanu & BRICIU, ed. Național, 2018, ediția 2 - sintetic, elementar, cu grile.
Boroi și Stancu, Hamangiu, 2017, ediția 4.
Codul comentat - Ciobanu și Nicolae, ediția 2, vol. 1.
SECȚIUNEA I - PROCESUL CIVIL: MIJLOC DE REALIZARE A JUSTIȚIEI
Procesul civil = ansamblu de acte făcut de instanță și alți participanți sau reprezentanți de-ai lor pentru realizarea drepturilor sau intereselor legitime ale părților prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești sau prin punerea în executare silită a unei hotărâri judecătorești sau a altor titluri executorii.
1. Forma procesului
Are 3 momente: sesizarea instanței, cercetarea procesului, deliberarea și pronunțarea hotărârii. Aceasta este forma procesului judiciar în prima instanță. Mai există și forma procesului execuțional de care nu ne ocupam acum.
/! Și în căile de atac structura rămâne, de principiu, aceeași.
1.1. Sesizarea instanței
Reclamantul începe. Se trimite pârâtului care răspunde prin întâmpinare. Aceasta este faza scrisă.
Urmează cercetarea judecătorească. Aici se strâng probele.
Pe urmă, dezbaterile, deliberările, pronunțarea și redactarea.
Urmează căile de atac și eventual executarea silită.
Aceasta este structura ideală. Dar putem avea doar unele părți. Putem să nu avem executare silită sau în care există doar executare, fără judecată (creditul, leasing-ul, cambia, cecul, biletul la ordin, procesele-verbale de contravenție).
Judecătorul NU se poate sesiza/investi din oficiu => una dintre părțile aflate în litigiu trebuie sa sesizeze judecătorul pentru a se realiza investirea, spre deosebire de penal.
/! Excepții expres prevăzute când instanța se poate sesiza din oficiu:
1) punerea sub interdicție - art. 165 C.civ. („Persoanele care pot cere punerea sub interdicție”) coroborat cu art. 111 C.civ. („Persoanele obligate să înștiințeze instanța de tutelă”) => instanța poate lua măsuri privind ocrotirea interzisului judecătoresc. Nu prea ar avea cine să sesizeze;
2) divorțul - art. 919 NCPC: instanța se pronunță din oficiu cu privire la anumite aspecte, chiar dacă soții nu au solicitat acest lucru => excepția este parțială, pentru că soții nu cer ceva și instanța se pronunță. Instanța nu se învestește cu privire la întregul proces, ci numai cu privire la aceste aspecte. La alin. (2) instanța se pronunță asupra exercitării autorității părintești + asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, deși nu s-a fost solicitat prin cererea de divorț;
3) exercitarea din oficiu a acțiunii civile în procesul penal - art. 19 alin. (3) CPP: când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, acțiunea se exercită din oficiu de reprezentantul legal sau de procuror;
4) art. 92 NCPC: uneori procesul civil poate fi pornit de către o altă persoană decât cea care se pretinde titularul dreptului: derogare masivă, dar parțială, pentru că procurorul este și el parte la proces având atribuții specifice părților sau introducând o cerere în interesul unei părți. Procurorul poate porni o acțiune civilă ori de câte ori este necesar pentru apărarea unor categorii de persoane (puși sub interdicție, dispăruți, minori).
/! Aceste exemple sunt exemplificative, mai sunt și altele.
1.2. Cercetarea procesului și dezbaterile (substanța procesului)
În cadrul cercetării procesului are loc rezolvarea chestiunilor prealabile, a oricăror excepții ridicate de pârât privind investirea instanței sau de exemplu: cererea nu a fost timbrată, nu a fost semnată nu se află la dosar etc.
Tot în această etapă are loc administrarea probelor, care reprezintă partea cea mai substanțială a procesului din punctul de vedere al duratei, iar după ce judecătorul se consideră lămurit sub aspectul probelor, dă cuvântul asupra fondului în cadrul dezbaterilor.
Dezbaterile au loc la termen, presupun concluziile finale.
După ce părțile își exprimă punctul de vedere, instanța trece la deliberare pentru a pronunța hotărârea judecătorească, adică scopul procesului.
În etapa cercetării și a dezbaterilor sunt reglementate anumite principii.
N.B.: Odată cu redactarea NCPC, legiuitorul a vrut ca partea cercetării procesului să aibă loc în camera de consiliu, fără prezenta părților, iar dezbaterile în ședința publică.
S-a constat că, în partea cercetării procesului problemele care se pune sunt cele legate de administrarea probelor, niște apărări punctuale pe procedură (încuviințarea lor: probatoriu,
expertize, ce onorariu are expertul, dacă sunt martori, cine îi aduce, unde o să stea, etc.), nu se discută fondul dreptului => aspecte legate de procedură.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Procedura civila.pdf
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Impactul Codului de procedură civilă asupra activităţii întregului sistem judiciar, este unul major astfel că înţelegerea aprofundată...
Noţiunea de răspundere disciplinară Funcţionarul public, ca şi salariatul, îşi desfăşoară activitatea într-un cadru organizat şi disciplinat în...
Introducere Inceputul anilor ’20 este marcat de un sir de schimbari radicale in administratia publica. Aceste schimbari vizau in modul cel mai...
Aplicatii prcatice ale principiului ne bis in idem in jurisprudenta nationala si europeana Acest principiu este un principiu de drept clasic, in...
1. CAPITOLUL 1. DEFINIȚIE ȘI TERMINOLOGIE În ceea ce privește definiția actelor juridice civile, există mai multe variante, astfel încât Codul...
1. Depunerea şi primirea cererii de chemare în judecată Activitatea judiciară este declanşată de către cei interesaţi pentru apărarea drepturilor...
I. Ideea de unitate europeană, instituirea și evoluția Comunităților Europene 1. Necesitatea unificării regionale 1.1. Lunga gestație a ideii de...
Capitolul I: Introducere în dreptul securităţii sociale 1. Definiţia şi obiectul dreptului securităţii sociale 1.1. Conceptul de securitate...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND JUSTIŢIA ÎN STATUL DE DREPT Statul de drept este acela care asigură respectarea legii în întregul...
Conform unei teorii , originea ordonanței președințiale s-a afla în ius vocatio ab torto din Legea celor XII table (anul 449 î.e.n), ius vocatio...
CAPITOLUL I Secţiunea I Organizarea de stat a Ţarii Româneşti şi a Moldovei în perioada 1845-1856 După înfrângerea vremelnică a revoluţiei de...
CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND ACTELE DE PROCEDURĂ CIVILĂ 1.1 Notiunea si importanta actului de procedură Codul de procedură civilă...
INTRODUCERE O societate ideala ar fi cea în care membrii ei ar respecta legile si regulile datorita propriilor principii morale si nefiind...
Notiunea de competenţă Compeţenţa reprezintă aptitudinea recunoscută de lege unei instanţe judecătoreşti sau unui alt organ cu activitate...
INTRODUCERE Aşadar cum arată chiar denumirea acestuia şi astfel cum rezultă şi din dispoziţiile legale în materie (art. 329 C. pr. civ.), recursul...
Introducere Divorțul reprezintă un mijloc legal pentru desfacerea căsătoriei care produce efecte în viitor Prin divorț se întelege desfacera...