Cuprins
- FORMA, MATERIA ȘI METODA PROCESULUI CIVIL
- Procesul civil are 3 momente:
- - debut – presupune sesizarea instanței de judecată;
- - desfășurare – dezbaterile;
- - final – hotărârea judecătorească.
- Sesizarea instanței
- Fiind un proces al intereselor private, procesul civil nu poate să debuteze la inițiativa instanței, ci numai la inițiativa părții interesate – o parte, pentru a-și apăra interesele, va solicita instanței o hotărâre care să oblige cealaltă partea să dea, să facă sau să nu facă ceva.
- Nemo iudex sine acto – regula.
- Excepții:
- 1. în materia punerii sub interdicție (art. 111 lit. c) N.C.Civ.) – instanța judecătorească poate să înștiințeze instanța de tutelă cu privire la punerea sub interdicție a unei persoane – a se analiza în corelație cu art. 165 N.C.Civ.;
- 2. în materia divorțului – parțiale derogări de la regula nesesizării instanței din oficiu:
- - încredințarea minorilor;
- - contribuția pe care celălalt părinte, căruia nu i-au fost încredințați copiii, trebuie să o acorde pentru creșterea copiilor.
- art. 396 N.C.Civ. – instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, și cu privire la încredințarea minorilor (dar nu se specifică faptul că se pronunță din oficiu);
- art. 397 N.C.Civ. – nu mai există instituția încredințării minorului – ambii părinți urmează să-și exercite autoritatea părintească identic;
- art. 400 N.C.Civ. – dar instanța trebuie să dispună cu privire la locuința copilului minor la părintele cu care locuiește în mod statornic + cheltuielile suplimentare pe care acest părinte le suportă și care trebuie împărțite cu celălalt soț;
- art. 402 N.C.Civ. – instanța de tutelă, prin hotărârea de divorț, hotărăște și cu privire la suportarea cheltuielilor minorului de către părintele la care nu locuiește;
- art. 907 N.C.Proc.Civ. – instanța hotărăște cu privire la locuința copilului minor și la cheltuielile cu creșterea acestuia, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț.
- Dezbaterile
- Sunt cuprinse între momentul sesizării instanței și momentul pronunțării hotărârii judecătorești.
- Există mai multe accepțiuni ale conceptului.
- N.C.Proc.Civ. – o mai mare claritate a noțiunii:
- • cercetarea procesului – discutarea asupra formalității cererii, depuneri de întâmpinări, excepții, probe;
- • dezbaterile finale.
- Principiile dezbaterilor:
- contradictorialitatea – nu este un principiu consacrat expres în actualul Cod, dar rezultă din mai multe aplicații practice asupra anumitor instituții; contradictorialitatea este unul dintre conceptele care intră în conceptul de proces echitabil (art. 6 CEDO).
- Contradictorialitatea = posibilitatea pe care legea le-o oferă părților de a se pronunța cu privire la actele, susținerile, probele înfățișate de către partea adversă.
- Prevederi în care se regăsește principiul contradictorialității:
- - art. 114 C.Proc.Civ – cererea de chemare în judecată corect realizată este comunicată pârâtului; acesta va formula o întâmpinare prin care va arăta apărările față de cele invocate de reclamant, excepțiile pe care le invocă și probele pe care pârâtul înțelege să le utilizeze în contra reclamantului;
- - art. 107 C.Proc.Civ. – instanța nu se va pronunța asupra a nimic decât după citarea egală a părților; dacă una dintre părți nu este legal citată, instanța va trebui să amâne cauza;
- - actul pe care una dintre părți înțelege să-l depună în dosar trebuie comunicat și celeilalte părți;
- - contradictorialitatea rezultă și din modul în care au loc dezbaterile – mai întâi vorbește reclamantul, pe urmă pârâtul;
- - dreptul de a da replica – cu privire la anumite probe (dreptul de a cere contraproba).
- Contradictorialitatea este regula. Orice excepție trebuie prevăzută expres de norma legală.
- Excepții de la principiul contradictorialității:
- • procedurile necontencioase – pentru că ele nu presupun opunerea unui drept unei persoane. Petentul solicită instanței o autorizare, dar nu în detrimentul altei persoane.
- • în materia ordonanței președințiale – aceasta poate fi judecată chiar și fără citarea părților. Aceasta se explică prin faptul că există anumite valori mai importante de protejat, ce țin de celeritatea procesului.
- • în materia măsurilor asigurătorii – poprirea.
- Dar niciuna dintre excepții nu presupune analiza pe fond a cauzei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Procedura Civila - Partea Generala.docx
Alții au mai descărcat și
Capitolul 1 Consideraţii generale 1.1. Clasificarea transporturilor rutiere Transporturile rutiere se clasifică pe categorii şi tipuri după cum...
INTRODUCERE Izvoarele cele mai vechi, care amintesc despre mijloacele de probă, datează cu mult timp înaintea erai noastre. Ca de exemplu, în...
INTRODUCERE Impactul Codului de procedură civilă asupra activităţii întregului sistem judiciar, este unul major astfel că înţelegerea aprofundată...
Constitutia Uniunii europene CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ELEMENTE DE REFORMA INSTITUTIONALA (CONSILIUL DE MINISTRI) I. Aspecte introductive –...
1. Contractul rutier de marfuri Transportul este acea activitate economică prin intermediul căreia se realizează deplasarea în spaţiu a bunurilor...
I.Notiune: Potrivit art.2 din Legea nr. 11/1991 concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea...
Calitatea de martor în procesul penal. Unul din cele mai des folosite mijloace de probă în procesul penal îl reprezintă declarațiile martorilor,...
Organele de justitie competente nu se pot sesiza din oficiu, activitatea lor putandu-se declansa numai la cererea partii interesate. Aceasta...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL I Consideraţii introductive privind competenţa in materie penală SECŢIUNEA 1 Noţiunea de competenţă in materie penală În doctrina...
INTRODUCERE Prin dispoziţiile de procedură au fost create condiţiile necesare pentru ca instanţele judecătoreşti sau alte organe cu activitate...
Introducere Subiecții dreptului civil se împart în două mari categorii, și anume: persoanele fizice și persoanele juridice. Aceste două categorii...
INTRODUCERE Hotărârea judecătorească, fiind expresie a puterii judecătorului de a tranşa litigiile, are forţa, recunoscută de lege, de a se opune...
CAPITOLUL I. ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL ȘI PARTICIPANȚII 1.1. Noțiunea de proces civil Convenţia Europeană a Drepturilor Omului,...
INTRODUCERE Pornind de la realităţile constituţionale actuale, putem defini dreptul administrativ ca acea ramură a dreptului public care cuprinde...
Introducere 1. Actualitatea cercetării și gradul de investigație a problemei Problema recunoașterii pe teritoriul Republicii Moldova a...
CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND VICIILE DE CONSIMŢĂMÂNT I.1. Corelaţia voinţa juridică – consimţământ Voinţa este neîndoielnic unul...