Procedură Penala

Prima datorie a statului este de a proteja societatea.

Statul determina manifestarile cu caracter antisocial, cele ilicitate care aparţin materiei penale şi fixează pedepsele, cu alte cuvinte stabileste care sunt infracţiunile. Aceasta reprezinta obiectul dreptului penal, insă aceasta nu este suficienta.

Este necesar ca statul să stabileasca şi modalităţiile după care îşi exercita dreptul fundamental de a reactiona contra acestor manifestari ilicite care aparţin materiei penale, astfel se formează obiectul procedurii penale care este constituit dintr-un ansamblu de reguli care privesc constatarea infracţiunilor, identificarea persoanelor, prinderea acestor, urmărirea, judecată şi punerea in executare a hotărârilor penale definitive.

Procedura penala aparţine dreptului public intern, ea are in intregime caracter legislativ(regulile sunt prevăzute de lege), derivat( in raport cu dreptul penal- dreptul penal care conţine regulile de fond, preexista procedurii).

In raporturile dintre procedura penala şi dreptul penal material, procedura penala stabileste formele de aplicare a dreptului material la spete. Dreptul penal material are prioritate insă acesta nu reprezinta nimic fără procedura, justitia penala nu se poate realiza in afără regulilor.

Regulile nu exista in mod izolat ci ele se constituie in ansamblu, acesta formand procedura.

Procedura penala nu reprezinta un tesut de formalitati inutile, nu reprezinta un cuib de şicane care permite uneori intreruperi, intoarceri, regrese in desfasurarea procesului penal.

Procedura Penala este fundamentala, indispensăbila pentru justitia in materie penala, pentru ca ea nu are doar rolul de a garanta drepturile şi libertăţiile persoanelor implicâte ci in primul rand are rolul de a creea poşibilitati de aplicare a dreptului penal material la cazuri, ea reprezinta o condiţie a eficientei luptei contra criminalitatii, ea trebuie să faciliteze tragerea la răspundere penala a persoanelor cu privire la care se presupun ca au comis infracţiuni.

Procedura Penala trebuie să fie şimpla, echitabila

Doua caractere procesuale care sunt contradictorii: interesul privat al statului ( de a pedepşi persoana cu privire s-a stabilit ca este vinovata) şi interesul privat al părţilor procesului penal.

P.P trebuie să garanteze prezumţia de nevinovăţie, dar in acelaşi timp treubie să fie in măsura să impiedice erorile judiciare, ea presupune un sistem de probe potrivit, o organizare judiciara corespunzatoare.

Procedura penala stabileste organele judiciare care exercita functii judiciare in cursul procesului penal

Procedura penala se deosebeste de procesul penal, procesul reprezinta doar obiectul procedurii penale, p.p este alcâtuita din norme juridice care privesc procesul penal. Normele juridice care alcâtuiesc procedura penala sunt de 2 feluri: norme procesuale(cele care reglementează actele de procedura care dinamizează procesul penal) şi procedurale( cele care privesc actele de procedura princare se aduc la indeplinire dispoziţiile şi măsurile luate in cursul unui proces penal).

P.P are caracter legislativ- sursă principala a procedurii penale o reprezinta legea scrisă

In mod excepţional sunt surse şi ordonantele de urgenta ale guvernului

Principala sursă a procedurii penale il reprezinta Codul de procedura penala.

Codul de procedura penala in vigoare este din 1968, intrat in vigoare la 1 ian 1969, adoptat in perioada unui regim totalitar, care a fost modificât de multe ori astfel acesta se apropie de un model de proces penal acuzatorial, insă in prezent se poate conşidera ca acesta aparţine unui model procedural mixt, este pe jumatâte inchizitorial şi pe jumatâte acuzatorial.

Sunt numeroase legi de completare culminand cu legea nr 202/2010 ( privind accelerarea solutionarii proceselor).

Sunt notabile urmatoarele legi: legea 281/2003, O.G 66/2003, O.G 109/2003, legea 456/2006, O.G 60/2006, legea 167/2010, legea 202/2010.

Este adoptat şi Noul Cod de Procedura Penala, plecând de la neceşitatea unei reforme globale. Reformele succeşive nu au facut altceva decât să complice procedurile, să adanceasca inconsecventa legiuitorului in stabilirea regulilor privind procesul penal. Acesta este adoptat insă va intra in vigoare in decembrie 2011( data nerealista- 1 oct 2012 data realista)

Legea de punere in aplicare conţine dispoziţii tranzitorii şi modificari ale noului Codul de procedura penala, astfel se demonstrează stangacia legiuitorului.

Pe lângă Codul de Procedura Penala o alta sursă o reprezinta legiile penale care conţin norme procesual penale: legea 243/2000( prevenirea şi combatarea traficului ilicit de droguri) 39/2003 ( combatarea crim organizate) 78/2000, legiile care conţin regimuri particulare 243/2002, 508/2004 ( modificari completari)

Constitutia – sursă a p.p. Curţea Const exercita un rol important in formarea şi in dezv regulilor privind procesul penal( ex: numeroase decizii care privesc direct procesul penal- pe calea exceptiilor de neconstitutionalitate care se invoca in cursul desfasurarii. Eliminarea al 6 art 303 din c.p.p şi modificarea ultimului aliniat a art 29 din legea 47/1992 privind org şi func Curţii Const, prinlegea nr 167/2010, invocarea exceptiei de neconstitutionalitate nu are ca efect suspendarea judecătii până la solutionarea excepetiei, ci judecarea continuă pentru ca ulterior după rămânerea definitiva a hotărârii, dacă sunt indeplinite condiţiile din art 408(2) din c.p.p exista motiv de revizuire a hotărârii penale definitive, ca urmare u unei decizii a Curţii Const. )

Pe lângă legi şi constitutie, p.p decurge azi şi din reguli internationale care aparţin dreptului international public şi in special dreptului international al drepturilor omului. Ele se gasesc astazi in dreptul comunitar ca urmare a aderarii României la U.E. Exista decizii şi directive care au aplicabilitate directa in dreptul intern care privesc procesul penal. Se mai gasesc şi in recomandari la nivelul Conşiliului Europei, precum şi in norme ale Conventiei Europene a drepturilor omului, care prinintermediul Curţii Europene a drepturilor omului a format o adevărata jurisprudenta. Ele se gasesc in ultimul timp şi in jurisprudenta Curţii de Justitie a U.E.

Rol fundamental in dezv procedurii penale il are şi I.C.C.J care îşi afirma rolul pe care il are potrivit art 206 din Constitutie, acela de interpretare şi aplicare unitara a legii pe intregul teritoriu a României. Ca urmare a eliminarii recursului in anulare din sistemul judiciar prinlegea 576/2004 s-a dezvoltat conşiderabil practica RILurilor pronuntate de către sectiile unite a I.C.C.J, decizii obligaţorii pentru instanţa, avand aceeaşi forta cu hotărâriile CEDO şi deciziile C.C ( obligaţorii).

Multiple surse ale procedurii penale, de aceea procedura penala este o materie complexa, dinamica, dificila, presupune cunoaştere.