Procedură penală

Omisiunea sesizarii organelor judiciare

Potrivit articolului 263 aliniatul 1, infractiunea consta in fapta functionarului public care luand cunostinta de savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile, emite sesizarea de indata a procurorului sau a organului de urmarire penala potrivit legii de procedura penala.

Forma agravata din aliniatul 2 consta in fapta prevazuta in aliniatul 1, daca e savarsita de catre un functionar public cu atributii de conducere sau de control.

Obiectul material lipseste de regula, insa atunci cand s-a facut o sesizare intentionat inexacta/incompleta, care echivaleaza cu o omisiune de a sesiza, actul de sesizare ar putea constitui obiectul material.

Subiectul activ nu poate fi decat un functionar public, aceasta calitate trebuind sa existe in momentul comiterii faptei, respectiv in momentul in care acesta, desi avea posibilitatea sa sesizeze organul abilitat, nu a facut acest lucru.

In cazul formei agravante, subiectul activ e circumstantiat si poate fi numai un functionar public cu atributii de control/de conducere. Nu este subiect activ al acestei infractiuni functionarul public care a comis/a participat la savarsirea unei infractiuni deoarece legea nu impune ca norma autodenuntarea.

Subiectul pasiv al infractiunii este statul ca titular al valorilor sociale protejate.

Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o inactiune, respectiv omisiunea de a sesiza organul de cercetare penala sau pe procuror prin comiterea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia subiectul activ isi indeplineste sarcinile.

Textul incriminator nu cere ca faptuitorul sa fi cunoscut pe acela care a comis infractiunea, fiind vorba numai de sesizarea organelor juridiciare cu referire la infractiunea savarsita, nu si cu privire la autorul acesteia. Sesizarea trebuie facuta organelor judiciare pentru ca daca o face altui organ, inseamna ca nu si-a indeplinit obligatia impusa de lege si va raspunde penal. De asemenea, sesizarea trebuie facuta de indata, pentru ca sesizarea tardiv facuta nu inlatura raspunderea penala.

In cazul in care fapta penala despre a carei comitere a avut cunostinta , functionarul nu e in legatura cu serviciul, omisiunea sa nu constituie infractiunea despre care am discutat, ci eventual alte infractiuni, cum ar fi: nedenuntarea unei infractiuni.

Latura subiectiva consta in vinovatie care se manifesta sub forma intentiei care poate fi directa/indirecta, dar si a culpei care poate fi simpla sau cu previziune.

Curs 2 28.02.2008

Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitati reglementate de lege

Nerespectarea regimului armelor si muntiilor

Potrivit articolului 279 din Codul Penal aliniatul 1, infractiunea consta in detinerea, portul, confectionarea, transportul precum si orice operatie privind circulatia armelor si munitiilor sau functionarea atelierelor de reparat arme fara drept.

In aliniatul 2 se arata ca nedepunerea armei sau a munitiei in termenul fixat de lege la organul competent de catre cel careia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii permisului constituie de asemenea sanctiune.

Obiectul material. Fapta are ca obiect material arme sau munitie. Nu constituie insa obiect material al acestei infractiuni piese sau parti dintr-o arma care nu sunt intr-o stare de functionare, iar ca exemplu o arma careia ii lipseste inchizatorul.

Prin munitie se intelege cartusul, proiectilul si incarcatura de orice fel care poate fi intrebuintata la armele de foc.

Constituie obiect material si un pistol cu gaze iritant lacrimogene sau o arma care foloseste capsele genofil sau o pusca sau un pistol de productie artizanala.

Subiectul activ. Infractiunea poate fi comisa de orice persoana insa in situatia prezentata in aliniatul 2, subiectul activ este numai persoana care a avut permis dar caruia nu i-a mai fost prelungita valabilitatea.

Subiectul pasiv este in general statul ca titular al valorilor sociale ocrotite, dar avem si un subiect pasiv special si anume persoana fizica sau juridica asupra careia se rasfrange activitatea delictuoasa a infractorului.

Latura obiectiva. In varianta prevazuta in aliniatul 1, infractiunea se savarseste prin comiterea uneia din urmatoarele actiuni:

- Detinerea reprezinta o anumita pozitie a bunului de a se afla la dispozitia persoanei care detine arma, ceea ce presupune primirea sau pastrarea acesteia sau munitiei indiferent daca detinatorul a dobandit armele sau munitiile si le detine pentru el sau pentru altul. Ele pot fi imprumutate, cumparate sau furate.

- Purtarea de arme sau munitie presupune ca faptuitorul sa aibe asupra sa arme sau munitii neavand relevanta perioada de timp cat dureaza purtarea lor. Pentru a fi considerat port de arma, trebuie ca arma purtata sa fie incarcata, sau daca nu este incarcata persoana sa aiba asupra sa si munitie, spre deosebire de detinere care se refera si la armele neincarcate.

- Confectionarea presupune producerea, crearea sau realizarea in orice mod prin ansamblarea de componente ale unor arme neinteresand daca confectionarea este efectuata de o singura persoana sau de mai multe.

- Transportul presupune deplasarea, ducerea dintr-un loc intr-altul a armelor sau munitilor, cum ar fi de exemplu scoaterea unor arme dintr-o cladire si depunerea lor in alta cladire sau transportul dintr-o localitate in alta.

- Prin orice operatie intelegem orice activitate prin care armele sau munitiile sunt transmise de la o persoana la alta din tara in strainatate sau invers, activitati care se desfasoara fara o autorizatie prealabila emisa de organele competente.

- Functionarea atelierelor de reparat arme fara drept, ceea ce presupune functionarea unor astfel de ateliere fara autorizatie.