Proceduri și Contracte Finale

PARTEA I. TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR COMERCIALE

CAPITOLUL I. DEFINIREA; CLASIFICAREA; CONDIŢIILE DE VALABILITATE ŞI EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL

Cuvinte cheie: actul juridic civil; conditiile actului juridic; capacitatea; consimtamantul; viciile de consimtamant; eroarea; dolul; violenta; obiectul contractului; cauza; forma actului juridic civil; efectele actului juridic civil; principiul fortei obligatorii; irevocabilitatea actului juridic; principiul relativitatii efectelor actului juridic civil;

Secţiunea 1. Definirea şi clasificarea actului juridic civil

Astfel cum am susţinut , dreptul civil îşi vădeşte aplicabilitatea prin aceea că, principiile cuprinse în teoria generală a actului juridic civil sunt acele care vor guverna şi actul juridicavând natură comercială.

În consecinţă, un prim capitol de studiu în abordarea obligaţiilor comerciale va fi cel privitor la actul juridic civil.

Actul juridic civil este definit de doctrină ca fiind o manifestare de voinţă realizată cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv de a naşte, modifica sau stinge un raport juridic concret.

Din această definiţie rezultă că elementele caracteristice actului juridic civil sunt:

-prezenţa unei manifestări de voinţă, care poate să provină de la una sau mai multe persoane fizice ori juridice;

-manifestarea de voinţă este exprimată cu intenţia de a produce efecte juridice civile;

-efectele juridice urmărite pot consta în a da naştere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret.

Criteriile în funcţie de care pot fi clasificate actele juridice sunt destul de numeroase. Astfel:

1. După numărul părţilor, actele juridice se împart în: unilaterale, bilaterale, multilaterale.

2. După scopul urmărit la încheierea lor, se disting actele: cu titlu oneros, comutative şi acte cu titlu gratuit şi aleatorii

3. După efectele produse, actele civile sunt: constitutive, translative, declarative.

4. După importanţa lor în raport cu un bun sau un patrimoniu, actele civile sunt: de conservare, de administrare, de dispoziţie.

5. După modul lor de încheiere distingem între acte: consensuale, solemne, reale.

6. După natura conţinutului lor distingem între acte: patrimoniale, nepatrimoniale.

7. După momentul când îşi produc efectele se deosebesc actele: între vii; pentru cauză de moarte.

8. După rolul voinţei părţilor în stabilirea conţinutului actului juridic există actele juridice: subiective, condiţie

9. După raportul dintre ele, actele juridice pot fi: principale, accesorii.

10. După modalitatea încheierii sunt acte juridice: strict personale, prin reprezentant

11. După reglementarea şi denumirea legală, actele juridice pot fi: numite, nenumite.

12. După modul de executare actele juridice pot fi: cu executare dintr-o dată, cu executare succesivă.

1. În funcţie de numărul părţilor, actele juridce se clasifică în unilaterale, bilaterale şi multilaterale. Actul juridic unilateral este rezultatul voinţei unei singure părţi. Categoria actelor juridice civile unilaterale include: testamentul, acceptarea moştenirii, renunţarea la moştenire, recunoaşterea unui copil dinafara căsătoriei

-Actul juridic bilateral reprezintă voinţa concordantă a două părţi. Exemplul tipic de act juridic bilateral îl constituie contractele: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de schimb, contractul de donaţie, contractul de locaţiune, contractul de mandat.

-Actul juridic multilateral este rezultatul acordului de voinţă a trei sau mai multe părţi. Un asemenea act este contractul de societate comercială, în ipoteza în care aceasta nu este constituită cu asociat unic.

2.Dupa scopul urmarit la incheierea lor actele juridice se clasifica in :

-Actul juridic cu titlu oneros este acela în care, în schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte părţi, se urmăreşte obţinerea altui folos patrimonial. De exemplu, în contractul de vânzare-cumpărare, vânzătorul urmăreşte să obţină preţul în schimbul bunului, iar cumpărătorul urmăreşte să obţină bunul în schimbul preţului.

-Actul comutativ este acel act juridic cu titlu oneros în care părţile cunosc sau pot să cunoască, din chiar momentul încheierii lor existenţa şi întinderea obligaţiilor din cuprinsul său. Sunt comutative de exemplu: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de locaţiune, contractul de antrepriză.

-Actul aleatoriu este acel act juridic cu titlu oneros în care părţile au în vedere posibilitatea unui câştig şi riscul unei pierderi., datorită unei împrejurări, exterior şi nesigur « alea »: contractul de întreţinere, contractul de asigurare.

3. După scopul urmărit la încheierea lor, deosebim actele juridice civile cu titlu oneros şi actele juridice civile cu titlu gratuit.

-Actul juridic cu titlu gratuit este acela în care se procură un folos patrimonial fără a se urmări obţinerea altui folos patrimonial în schimb. Exemple de acte civile cu titlu gratuit sunt:donaţia, comodatul împrumutul de folosinţă, mandatul gratuit, depozitul gratuit.

4. Clasificarea actelor juridice civile în constitutive, translative şi declarative se realizează după criteriul efectului lor.

-Actul juridic constitutiv este acela care dă naştere la un drept subiectiv civil ce nu a existat anterior. Ca exemple de acte juridice constitutive menţionăm:contractul de gaj, contractul de ipotecă.

-Actul juridic translativ este acela care are ca efect transmiterea unui drept subiectiv dintr-un patrimoniu în altul. Sunt translative, de exemplu:contractul de vânzare-cumpărare, donaţia, cesiunea de creanţă.

-Actul juridic declarativ este acela care are ca efect consolidarea sau definitivarea unui drept subiectiv civil preexistent. Fac parte din această categorie: partajul împărţeala, tranzacţia.

5. În raport de importanţa lor, actele juridice pot fi de conservare, de administrare şi de dispoziţie.

-Actul juridic de conservare este acela prin care se urmăreşte preîntâmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Sunt considerate astfel de acte: înscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, somaţia.

-Actul juridic de administrare este acel act juridic civil prin care se urmăreşte să se realizeze o normală punere în valoare a unui bun sau patrimoniu. Sunt socotite acte de administrare: reparaţiile de întreţinere, culegerea fructelor, asigurarea unui bun, locaţiunea unui bun.

-Actul juridic de dispoziţie este acela care are ca rezultat ieşirea din patrimoniu a unui drept sau grevarea cu sarcini reale a unui bun. Pot fi incluse în această categorie: vânzarea, donaţia.

În funcţie de modul de formare, atele juridice civile se împart în consensuale, solemne/ formale şi reale.

6. Raportat la exteriorizarea manifestarii de vointa care da nastere actului juridic:

-Actul juridic consensual este acela care ia naştere în mod valabil prin simpla manifestare de voinţă a părţii sau părţilor, neînsoţită de nici un fel de formă. Actul juridic consensual reprezintă regula, conturându-se astfel principiul consensualismului.

-Actul juridic solemn denumit şi formal este acela pentru formarea căruia simpla manifestare de voinţă nu este suficientă, ci aceasta trebuie să îmbrace o anumită formă valabilă prevăzută de lege. Sunt acte juridice solemne: donaţia, contractul de ipotecă, testamentul.

-Actul juridic real este acela care nu se poate forma valabil decât dacă manifestarea de voinţă este însoţită de remiterea / predarea bunului.Spre exemplu, constituie acte juridice reale: împrumutul, comodatul, depozitul.