Extras din curs
CAPITOLUL I
Noţiunea şi sistemul procesului penal şi ale dreptului procesual penal
SECŢIUNEA I
Procesul penal ca mijloc de realizare a justiţiei penale
1. Definiţia procesului penal
Procesul penal este activitatea reglementată de lege, desfăşurată de organele competente, cu participarea părţilor şi a altor persoane în scopul constatării la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
În literatura de specialitate există şi alte definiţii apropiate de cea enunţată mai sus, conţinând şi unele aspecte diferenţiale.
A nu se confunda procesul penal cu activitatea judiciară în materie penală, aceasta din urmă are o arie de cuprindere mai restrânsă incluzând numai totalitatea manifestărilor organelor judiciare penale.
Procesul penal nu poate fi confundat nici cu justiţia penală, aceasta fiind realizată prin organele judecătoreşti (este actul de justiţie subsumat procesului penal).
Putem spune că procesul penal este o categorie juridică cu o sferă de cuprindere mai largă decât activitatea judiciară penală, iar justiţia penală este un segment al activităţii judiciare penale incluse în procesul penal.
2. Analiza definiţiei procesului penal
a) Denumirea de proces derivă din cuvântul latin „processus” care semnifică înaintare, progres.
Procesul penal se înfăţişează ca un complex de acte succesive, care datorită desfăşurării lor coordonate şi progresive dă imaginea unei activităţi organizate în care se urmăreşte aflarea adevărului şi pronunţarea unei soluţii penale.
b) Procesul penal este o activitate reglementată de lege.
Mai mult decât orice alt sector al activităţii judiciare, legiuitorul, prin reglementarea care o face procesului penal stabileşte până în detaliu modul de rezolvare al cazurilor penale.
Consecinţele nerespectării legalităţii în procesul penal sunt sancţiuni de ordin administrativ, civil sau penal aplicate subiecţilor procesuali care nu au respectat legea în realizarea activităţii procesuale. Actele procesuale şi procedurale neconforme cu legea sunt invalidate prin sancţiuni procedurale.
c) La desfăşurarea procesului penal participă organele competente, părţile şi persoane.
Organele judiciare sunt organe de stat care, prin prepuşii lor acţionează ca subiecţi oficiali în anumite faze ale procesului penal.
În faza:
- de urmărire penală îşi desfăşoară activitatea organele de cercetare penală şi procurorul, acesta din urmă având rolul de organ de supraveghere a întregii urmăriri penale şi competenţa exclusivă de a dispune una dintre soluţiile prevăzute de lege la terminarea urmăririi penale ca fază a procesului penal.
- de judecată îşi desfăşoară activitatea instanţele judecătoreşti şi, de regulă, este prezent procurorul.
Instanţele de judecată, în activitatea pe care o desfăşoară, colaborează cu procurorul şi foarte rar cu organele de cercetare penală.
Părţile, sunt persoane fizice sau juridice care au drepturi şi obligaţii localizate în conţinutul principalelor raporturi juridice, de ordin penal sau civil, care se nasc în activitatea procesual penală .
Sunt părţi în procesul penal: inculpatul, partea vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente.
Alte persoane: martorul, expertul, interpretul, grefierul etc.
d) Activitatea subiecţilor oficiali şi particulari are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni.
Constatarea la timp a săvârşirii de infracţiuni presupune posibilitatea adunării şi administrării de probe care să ofere o imagine completă a actului infracţional.
În ceea ce priveşte constatarea completă reprezintă obligaţia organelor judiciară şi a părţilor din proces de a pune în lumină toate aspectele legate de faptele săvârşite.
3. Fazele procesului penal
a) Noţiunea de fază a procesului penal.
Fiecărei categorii de organe i-a fost conferită prin lege, o anumită funcţie procesuală.
Distingem trei funcţii:
- funcţia procesuală a urmăririi penale,
- funcţia desfăşurării judecării cauzelor penale,
- funcţia punerii în executare a hotărârii judecătoreşti penale.
Fazele procesului penal sunt diviziuni ale acestuia, în care îşi desfăşoară activitatea o anumită categorie de organe judiciare în îndeplinirea atribuţiilor ce se înscriu în funcţia lor procesuală.
Sunt trei faze ale procesului penal: urmărirea penală, judecata şi punerea în executare a hotărârii penale.
b) Organele judiciare care îşi desfăşoară activitatea în fiecare fază a procesului penal şi limitele fazelor procesului penal.
Faza I: urmărirea penală îşi desfăşoară activitatea organele de cercetare penală şi procurorul şi în mod excepţional instanţele de judecată.
Începe: - proces-verbal se termină: - ordonanţa
- rezoluţia - rezoluţia
- ordonanţa - rechizitoriu
Faza a II-a: instanţele de judecată şi procurorul.
Începe: - rechizitoriu se termină: - hotărâre judecătorească.
- plângere prealabilă
Faza a III-a: îşi desfăşoară activitatea instanţa de judecată, procurorul, organe ale Ministerului Justiţiei, Ministerului de Interne şi alţii.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Procesul Penal.doc