Proprietate intelectuală

In privinta obiectului Dreptului de proprietate intelectuala evidentiem 2 laturi :

dreptul de autor ;

dreptul de proprietate industriala.

Proprietatea industriala constituie o institutie juridica care inglobeaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza raportul dintre creatiile intelectuale aplicabilein industrie si semnele distinctive.

Avem in vedere creatiile industriale propriu-zise si semnele distinctive referindu-ne la conventiile de la Paris privind protectia proprietatii industriale (1883), conform dreptului de proprietate industriala are ca obiect brevetele de inventie, modelele de utilitate, desenele sau modelele industriale, marcile, numele comerciale, indicatii de provenienta, denumirile de origine si eliminarea concurentei neloiale.

Doctrina juridica a considerat ca proprietatile industriale cuprind 2 categorii :

creatiile noi in care include inventiile, desenele si modelele industriale si modelele de utilitate ;

o reprezinta semnele noi care includ marcile, denumirile de origine, indicatiile de provenienta si numele comerciale.

O alta parte a doctrinei a apreciat ca obiectul proprietatii industriale il reprezinta creatiile noi, semnele distinctive, adaugand si reprimarea concurentei neloiale.

Este vorba cu privire la aceasta din urma clasificare despre concurenta neloiala, implicand masuri de interzicere si reprimare ale unor acte abuzive in activitatea economica.

DREPTUL DE AUTOR - ca si institutia juridica implica totalitatea normelor juridice care reglementeaza raportul privind realizarea si valorificarea oerelor literare, artistice, stiintifice. Nu importa nici form, nici valoarea si nici destinatia acestor opere de creatie.

Conform conventiei de la Berna (1886) prin opere literare si artistice vom avea in vedere toate lucrarile din domeniul literar, artistic si stiintific. Pentru a se bucura de protectie operele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte :

sa fie rezultatul unei activitati creatoare ;

sa imbrace o forma concreta de exprimare care sa fie perceptibila simturilor ;

sa fie susceptibila de aducere la cunostinta publicului.

Cele 2 laturi despre care am amintit : dreptul de proprietate industriala si dreptul de autor constituie proprietatea intelectuala cu privire la care conventia de la Stockholm pentru instituirea Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (1967), prevede ca proprietatea intelectuala cuprinde drepturi referitoare la operele literare, artistice, stiintifice, interpretarile artistilor interpreti si executiile artistilor executanti, fonogramele si emisiunile de radioficare, inventiile in toate domeniile umane, descoperirile stiintifice, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica, de comert, de serviciu, numele comerciale, denumirile comerciale, protectia impotriva concurentei neloiale precum si toate celelalte drepturi specifice activitatii intelectuale.

Dispozitiile esentiale ale Conventiei de la Paris si ale Conventiei de la Berna au fost inglobate in acorduri de la Marachech privind constituirea Organizatiei Mondiale de Comert anexa 1 Trips – care prevede ca expresia de « proprietate intelectuala » desemneaza dreptul de autor si drepturi conexe, marcile de fabrica sau comert, desenele si modelele industriale, brevetele si protectia informatiilor nedivulgate.

Dreptul de proprietate industriala si dreptul de autor se aseamana prin obiectul protectiei juridice si prin natura drepturilor subiective ale autorilor.