Psihologie Juridică

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 53 în total
Cuvinte : 14003
Mărime: 55.36KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect.univ.drd. Mihaela Rus
UNIVERSITATEA OVIDIUS

Extras din document

Cursul 1

CULTURA SI DREPTUL

1.1 NORMELE SOCIALE SI NORMA JURIDICA.

1.2 VALORILE.

Sociologia acorda o importanta aparte normelor , adica regulilor ce exista in societate pentru a dirija comportarea membrilor ei .Normele pot fi formale sau informale ,explicite sau implicite,prescriptive sau proscriptive.Ele sunt standarde si practici proprii unei societati date ,ce reprezinta cai de gandire ,simtire si comportare asteptate si cerute sau solicitate in anumite conditii specificate.Ele sunt impuse ,in primul rand prin mijloace informale.In plus normele de comportare ne spun cum trebuie sa reactionam si sa raspundem celor ce nu urmeaza normele respective .De exemplu, noi suntem invatati ca nu trebuie sa mituim functionarii publici- o norma de comportare.Noi suntem de asemenea invatati ce trebuie sa facem , SAU MAI DEGRABA SA NU FACEM, daca descoperim pe cineva mituind un functionar public-o norma reactiva.In fiecare societate exista reguli ce dirijeaza comportarea.Ele sunt invatate in si prin procesul de socializare sau mai precis prin procesul de institutionalizare. A institutionaliza ar pute fi definit ca fiind procesul de trecere a unei societati dintr-o stare initiala intr-o stare finala , de la starea de barbarism cand fiecare individ se conduce dupa propriile reguli la o stare finala in care singurul conducator este sfanta norma de drept.Apare astfel intrebarea referitoare la societatea romaneasca (in care dupa cum putem cu totii observa apare drama proastei constructii si mai ales a proastei implementari a normei de drept-inegal aplicata ) :POATE FI OARE CONSIDERATA O SOCIETATE AFLATA IN STARE FINALA ,SAU DOAR UNA CARE A DEPASIT CHINURILE BARBARISMULUI?

In plus fiecare societate utilizeaza snctiuni pentru a intari regulile (apare forta coercitiva a statului materializata prin organe ce trebuie sa asigure implementarea normei de drept).

Sanctiunile pozitive sunt recompense pentru indivizii ce sustin regulile. sanctiunile negative sunt pedepse pentru indivizii ce le violeaza.Viata sociala ,prin urmare , este organizata (sau structurata -patterned ) nu numai deoarece exista norme , ci si in general , deoarece exista supunere fata de ele .Pentru a exprima toate acestea se foloseste conceptul de institutionalizare.El inseamna (intr-o definitie mai stiintifica) stabilirea unor modele de interactiune stabile,bazate pe traditii, norme, ritualuri ,legi.Institutionalizarea face predictibila comportarea sociala , definind comportarea ce se asteapta si care este considerata legitima , in cazul unor statusuri si roluri sociale ( parinte, preot, angajat,etc...)

Putem spune ca ,in cursul unei zile, oamenii fac multe lucruri pe care nu le doresc sa le faca si rezista sa faca multe lucruri ce ii tenteaza sa le faca.Supunerea sau obedienta este un fenomen complex de care se leaga doua intrebari.Prima dintre ele este fundamentala controlului social : De ce se supun sau se conformeaza oamenii normelor? A doua este definitorie deviantei: De ce uneori oamenii nu se supun sau se conformeaza normelor?

1.2. VALORILE

In ultima instanta normele unei societati si,prin urmare , in mare masura si legile ei ,sunt o expresie a valorilor ei-adica a unei idei impartasite social , cu privire la ceea ce e bine , drept, frumos si de dorit.Diferenta dintre valori si norme consta in aceea ca valorile sunt abstracte ,respectiv niste concepte generale ,in timp ce normele sunt reguli de comportare sau linii de conduita destinate oamenilor aflati in situatii particulare.

Valorile unei societati sunt importante deoarece ele influenteaza continutul normelor ei .Daca o societate pretuieste educatia ,acordandu-i o inalta valoare ,atunci normele ei vor asigura scolarizarea generala a oamenilor.Daca ea va pretui monogamia , atunci normele ei nu vor permite casatoria cu mai mult de un partener in acelasi timp.In principiu ,in cele din urma , toate normele pot fi legate de o valoare sociala de baza. Normele ce prescriu,in detaliu ,operatiunile activitatii intr-un birou sau la o linie de asamblare a productiei ,reflecta , de exemplu ,valoarea inalta ce o punem pe eficienta .Normele ce solicita unui student sa fie mai politicos si mai formal in raporturile cu profesorii ,decat in raporturile lui cu colegii ,oglindesc valoarea inalta de care se bucura in societate autoritatea si invatarea .Norma ce solicita barbatilor sa poarte parul scurt ,reflecta valoarea ce se acorda in unele societati masculinitatii(sau mai precis liniei clare de demarcatie dintre masculin si feminin).

Spre deosebire de norme, a caror existenta poate fi usor observata in comportarea de zi cu zi a oamenilor ,valorile sunt ,deseori ,mult mai greu de identificat.Valorile unei societati trebuie sa fie deduse din normele ei , astfel incat analiza valorilor sociale se bazeaza intr-o mare masura pe interpretarile oferite de cei ce observa realitatea sociala.

Preview document

Psihologie Juridică - Pagina 1
Psihologie Juridică - Pagina 2
Psihologie Juridică - Pagina 3
Psihologie Juridică - Pagina 4
Psihologie Juridică - Pagina 5
Psihologie Juridică - Pagina 6
Psihologie Juridică - Pagina 7
Psihologie Juridică - Pagina 8
Psihologie Juridică - Pagina 9
Psihologie Juridică - Pagina 10
Psihologie Juridică - Pagina 11
Psihologie Juridică - Pagina 12
Psihologie Juridică - Pagina 13
Psihologie Juridică - Pagina 14
Psihologie Juridică - Pagina 15
Psihologie Juridică - Pagina 16
Psihologie Juridică - Pagina 17
Psihologie Juridică - Pagina 18
Psihologie Juridică - Pagina 19
Psihologie Juridică - Pagina 20
Psihologie Juridică - Pagina 21
Psihologie Juridică - Pagina 22
Psihologie Juridică - Pagina 23
Psihologie Juridică - Pagina 24
Psihologie Juridică - Pagina 25
Psihologie Juridică - Pagina 26
Psihologie Juridică - Pagina 27
Psihologie Juridică - Pagina 28
Psihologie Juridică - Pagina 29
Psihologie Juridică - Pagina 30
Psihologie Juridică - Pagina 31
Psihologie Juridică - Pagina 32
Psihologie Juridică - Pagina 33
Psihologie Juridică - Pagina 34
Psihologie Juridică - Pagina 35
Psihologie Juridică - Pagina 36
Psihologie Juridică - Pagina 37
Psihologie Juridică - Pagina 38
Psihologie Juridică - Pagina 39
Psihologie Juridică - Pagina 40
Psihologie Juridică - Pagina 41
Psihologie Juridică - Pagina 42
Psihologie Juridică - Pagina 43
Psihologie Juridică - Pagina 44
Psihologie Juridică - Pagina 45
Psihologie Juridică - Pagina 46
Psihologie Juridică - Pagina 47
Psihologie Juridică - Pagina 48
Psihologie Juridică - Pagina 49
Psihologie Juridică - Pagina 50
Psihologie Juridică - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Psihologie Juridica.doc

Alții au mai descărcat și

Drept Administrativ Comparat

Consideraţii introductive. Bazele dreptului administrativ comparat. Dreptul administrativ comparat- caracteristici. Conceptul de administraţie în...

Sisteme Societare. Uniunile de Persoane Juridice, Concernele, Grupurile Financiar-Industriale

7.1. Dispozitii generale Concentrarea capitalului si expansiunea activitatii de intreprinzator pe teritoriul intregului stat si chiar peste hotare...

Sisteme Administrative Europene

Capitolul I. Consideraţii introductive § 1. Conceptul de administraţie publică Abordarea completă şi complexă a diferitelor sisteme de...

Contractul de Credit Bancar

Secţiunea I Sediul materiei Principala reglementare a contractelor de credite o constituie O U G nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi...

Precizări preliminare. poziția procesuală a părților

Partile Precizari preliminare. Pozitia procesuala a partilor Actiunea, pe de o parte, si fiecare mijloc procesual ce intra in componenta...

Puterea de Lucru de Judecat

Prezentare Una dintre cele mai importante exceptii de procedura este aceea a puterii lucrului judecat^1 . Elementele lucrului judecat sunt acelea...

Cererea reconvențională

Cererea reconventionala In procesul civil, paratul nu adopta intotdeauna o pozitie defensiva, de aparare, ci poate avea si o atitudine agresiva,...

Drept Civil și Comercial

CAPITOLUL I NOTIUNEA SI IZVOARELE DREPTULUI CIVIL ROMAN 1.Noţiunea de drept în general Dreptul ar putea fi definit ca ansamblu de norme sau...

Te-ar putea interesa și

Voința Juridică

1. CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE 1.1. Preliminarii Voinţa este neîndoielnic unul dintre cuvintele cu o mare frecvenţă în limbajul uzual datorită, in...

Psihologia judiciară și agresivitatea

INTRODUCERE Prin ştiinţa psihologică se realizează o maximă apropiere de specificul uman şi sociouman, psihologia afirmându-se ca ştiinţă centrală...

Agresivitatea

CAPITOLUL I I.1.CE ESTE PSIHOLOGIA JUDICIARA ? Psihologia judiciară ,ca stiinţă şi practică ,se adresează tuturor categoriilor de specialişti...

Psihologie Juridică

Introducere Psihologia juridică impune o serie de exigenţe fără îndeplinirea cărora actul de justiţie rămâne un exerciţiu steril, tehnicist,...

Asistența socială, psihologică și juridică a copiilor rămași singuri acasă ca urmare a plecării părinților la muncă în străinătate

I. Aspecte Generale 170.000 elevi de clasele V-VIII au cel putin un parinte la munca in strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35.000 au ambii...

Problemele motivării și personalității

Scurt istoric I. Evoluţia istorică a conceptului şi reglementărilor privind motivul şi scopul infracţiunii, prin cele patru subcompartimente,...

Teoria generală a dreptului în Republica Moldova

1. Caracteristica generală a TGD ca știință și disciplină didactică. TGSD – ştiinţă socială, politică şi juridică, care studiază, în baza unui...

Psihologie juridică

1) I. Psihologia ca ştiinţă şi rolul ei în sistemul ştiinţelor; II. - obiectul psihologiei judiciare. Psihologia judiciară ca ştiinţă şi practică...

Ai nevoie de altceva?