Psihologie Juridică

Curs
8.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 54486
Mărime: 316.91KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.univ.dr. Cătălin Bordeianu

Extras din document

I.1. PSIHOLOGIA JURIDICA  DEFINITIE, OBIECT,

RAPORTURI CU ALTE DISCIPLINE

Psihologia juridica se defineste ca acea disciplina distincta formativ-aplicativa si de cultura profesionala a magistratului în statul de drept, având ca obiect studierea nuantata si aprofundata a presoanei umane implicate în drama juridica, în vederea obtinerii cunostintelor si evidentierii legitatilor pihologice apte sa fundamenteze obiectivarea si interpretarea corecta a comportamentelor umane cu finalitate juridica sau crimogena.

Aceasta disciplina psihologica ajuta la întelegerea omului, subliniind faptul ca, în viata psihica aplicarea legilor compatibilitatii mecanice sau a relatiilor simpliste, biunivoce, constituie o eroare. Aceasta deoarece comportamentul uman  atât cel conformist, cât si cel deviant  nu poate fi înteles si explicat, din perspectiva psihologica, decât în termeni probabilistici. Din punctul de vedere al psihologiei juridice, acceptarea rationalitatii totale a actiunilor umane este de neconceput. Fictiunea lipsita de substanta a unui om care cunoaste întreaga textura social-normativa, prescriptiile morale si normele juridice în totalitatea lor, care este în toate împrejurarile perfect sensibil si spontan, adaptabil la orice fluctuatie a acestora si care, în acelasi timp, ar actiona totdeauna conform cu aceste norme, fara putinta de tagada ca este un rod al imaginatiei sau poate un ideal catre care trebuie sa tindem dar care, pâna astazi, doar prin exceptie devine o realitate (Bogdan T., Probleme de psihologie juridica).

Daca vrem sa întelegem omul, adica pe noi insine, va trebui sa-l privim nu ca pe un robot, egal cu sine si identic cu semenii sai, ci sa recunoastem inegalitatea înzestrarii sale native, faptul ca oamenii nu sunt la fel înca din faza conceptional-genetica.

Sansa fiintei umane  la nivel individual  de a fi unica si irepetabila constituie frumusetea inegalabila a coexistentei de structuri temperamentale si biotipologice infinite, slefuite social în caractere si personalitati diferentiate ca potential de educabilitate, învatare si subordonare în raport cu norma juridica.

Din perspectiva psihologiei juridice, individul uman trebuie acceptat ca o fiinta care în mod obisnuit actioneaza rational, dar uneori automat si chiar irational, iar societatea se preocupa tot mai eficient sa reduca din ce în ce mai mult eclipsele de irationalitate ce se pot manifesta la nivelul individului uman. Acceptarea omului pe astfel de coordonate situeaza psihologia juridica în pozitia de a fi singura în masura sa ofere predictii de diversificare, montare si individualizare cantitativa si calitativa a actiunilor educationale si reeducationale a celui aflat în conflict cu limitele de toleranta ale normei juridice.

Psihologia juridica obliga la recunoasterea situatiei ca, prin înzestrarea nativa si prin valorificarea sau nevalorificarea potentelor educationale, fiecare individ are o rezistenta diferita fata de tentatii. Ceea ce trece dincolo de aceste limite constituie, într un anumit fel, o culpa a societatii, pentru care nu trebuie condamnat individul ci, în virtutea unor orientari ecologist-preventive, trebuie mai mult sa pazim societatea de indivizii putin rezistenti la tentatii. La omul normal mintal atitudinile antisociale sunt reversibile. Studierea cailor de realizare a acestor reversibilitati, elaborarea creatoare a noi sisteme creative si mai eficiente de reversibilitate înseamna a abandona calea cu precadere punitiva si angajarea mai hotarâta pe cai extrapunitive si psihopedagogice.

Aceasta disciplina psihologica trateaza problematica complexa a marturiei juridice, reliefând premisele psihologice ale marturiei, legile receptiei senzoriale în formarea depozitiilor testimoniale, influenta factorilor obiectivi si subiectivi în procesele perceptive calitatile proceselor de memorare, aprecierea marturiei în raport cu personalitatea si interesele martorului, precum si problematica bunei credinte.

Un loc predilect îl detine tratarea problematicii psihologice a anchetei juridice.

Psihologia juridica va atrage atentia asupra propriilor limite ale anchetatorului si magistratului ilustrând existenta diferitelor topologii si conduite ce pot aparea pe parcursul anchetei juridice si îndemnând la serioase reflectii si atitudini de autocontrol.

Abordarea victimei intereseaza tot mai mult deoarece cunoasterea psihologiei victimei poate deveni o sursa deosebit de importanta în descoperirea infractorilor. Se poate contribui astfel la limitarea procesului de victimizare.

Psihologia juridica se intereseaza de diferite aspecte psihologice legate de delincventa juvenila, cu intentia, pe de o parte, de a ajuta la evidentierea factorilor etiologici ai comportamentului delincventional si, pe de alta parte, de a formula recomandari pentru directia preventiva si pentru cea recuperatorie.

Problematica psihologica a privarii de libertate, aspectele psihologice si psihosociale ale mediului penitenciar coexista în sfera de interes a psihologiei juridice.

Obiectivele urmarite de catre psihologia juridica pot fi împartite în doua categorii :

a) obiective teoretice;

b) obiective practic-applicative.

În cadrul obiectivelor teoretice se impun a fi mai importante mai ales urmatoarele :

- de a-si organiza si îmbunatati aparatul teoretico-conceptual cu care opereaza si de a asigura functionalitatea acestui aparat

- de a elabora modele teoretico-explicative privind etiologia unor fenomene psihice de care se ocupa în mod preponderent

- de a urmari validarea unor modele conceptuale, teoretico-explicative, elaborate de psihologia generala si psihologia sociala în urma testarii acestora în cadrul specific al activitatii juridice

- de a oferi informatii în vederea sustinerii unor modele stiintifice elaborate de psihologia generala si psihologia sociala.

În cadrul obiectivelor practic-aplicative pot fi incluse :

- de a-si elabora o metodologie specifica de cercetare, investigare a realitatii psihice din domeniul judiciar

- de a oferi organelor juridice informatii pertinente si utile privitoare la existenta psihicului în sistemul judiciar

- de a surprinde si evidentia fenomenele psihice din domeniul de studiu

- de a ajuta organele juridice sa stabileasca adevarul si sa aplice legea

- de a contribui la elaborarea unor programme recuperative si de actiune sociala preventiva

- de a oferi asistenta psihologica în formarea expertizelor de specialitate.

Preview document

Psihologie Juridică - Pagina 1
Psihologie Juridică - Pagina 2
Psihologie Juridică - Pagina 3
Psihologie Juridică - Pagina 4
Psihologie Juridică - Pagina 5
Psihologie Juridică - Pagina 6
Psihologie Juridică - Pagina 7
Psihologie Juridică - Pagina 8
Psihologie Juridică - Pagina 9
Psihologie Juridică - Pagina 10
Psihologie Juridică - Pagina 11
Psihologie Juridică - Pagina 12
Psihologie Juridică - Pagina 13
Psihologie Juridică - Pagina 14
Psihologie Juridică - Pagina 15
Psihologie Juridică - Pagina 16
Psihologie Juridică - Pagina 17
Psihologie Juridică - Pagina 18
Psihologie Juridică - Pagina 19
Psihologie Juridică - Pagina 20
Psihologie Juridică - Pagina 21
Psihologie Juridică - Pagina 22
Psihologie Juridică - Pagina 23
Psihologie Juridică - Pagina 24
Psihologie Juridică - Pagina 25
Psihologie Juridică - Pagina 26
Psihologie Juridică - Pagina 27
Psihologie Juridică - Pagina 28
Psihologie Juridică - Pagina 29
Psihologie Juridică - Pagina 30
Psihologie Juridică - Pagina 31
Psihologie Juridică - Pagina 32
Psihologie Juridică - Pagina 33
Psihologie Juridică - Pagina 34
Psihologie Juridică - Pagina 35
Psihologie Juridică - Pagina 36
Psihologie Juridică - Pagina 37
Psihologie Juridică - Pagina 38
Psihologie Juridică - Pagina 39
Psihologie Juridică - Pagina 40
Psihologie Juridică - Pagina 41
Psihologie Juridică - Pagina 42
Psihologie Juridică - Pagina 43
Psihologie Juridică - Pagina 44
Psihologie Juridică - Pagina 45
Psihologie Juridică - Pagina 46
Psihologie Juridică - Pagina 47
Psihologie Juridică - Pagina 48
Psihologie Juridică - Pagina 49
Psihologie Juridică - Pagina 50
Psihologie Juridică - Pagina 51
Psihologie Juridică - Pagina 52
Psihologie Juridică - Pagina 53
Psihologie Juridică - Pagina 54
Psihologie Juridică - Pagina 55
Psihologie Juridică - Pagina 56
Psihologie Juridică - Pagina 57
Psihologie Juridică - Pagina 58
Psihologie Juridică - Pagina 59
Psihologie Juridică - Pagina 60
Psihologie Juridică - Pagina 61
Psihologie Juridică - Pagina 62
Psihologie Juridică - Pagina 63
Psihologie Juridică - Pagina 64
Psihologie Juridică - Pagina 65
Psihologie Juridică - Pagina 66
Psihologie Juridică - Pagina 67
Psihologie Juridică - Pagina 68
Psihologie Juridică - Pagina 69
Psihologie Juridică - Pagina 70
Psihologie Juridică - Pagina 71
Psihologie Juridică - Pagina 72
Psihologie Juridică - Pagina 73
Psihologie Juridică - Pagina 74
Psihologie Juridică - Pagina 75
Psihologie Juridică - Pagina 76
Psihologie Juridică - Pagina 77
Psihologie Juridică - Pagina 78
Psihologie Juridică - Pagina 79
Psihologie Juridică - Pagina 80
Psihologie Juridică - Pagina 81
Psihologie Juridică - Pagina 82
Psihologie Juridică - Pagina 83
Psihologie Juridică - Pagina 84
Psihologie Juridică - Pagina 85
Psihologie Juridică - Pagina 86
Psihologie Juridică - Pagina 87

Conținut arhivă zip

  • Psihologie Juridica.doc

Alții au mai descărcat și

Personalitatea Infractorului - Factorii ce Contribuie la Formarea Acesteia

INTRODUCERE În cadrul oricărei ştiinţe factorul uman are o importanţă deosebită. Studiind fenomenele ce au loc în societate noi nu putem să ne...

Organizarea și Exercitarea Avocaturii

§1. Caracterizarea profesiei. Principii şi reguli fundamentale ale exercitării avocaturii Nu putem începe analiza referitoare la organizarea...

Sociologie Juridica

CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI DREPTULUI. ASPECTE METODOLOGICE Secţiunea I Sociologia generală şi sociologia juridică Chiar...

Criminalistica - Accidentul de Trafic Rutier

ACCIDENTUL DE TRAFIC RUTIER 1. SCURT ISTORIC AL AUTOMOBILULUI Definiţia accidentului de trafic rutier - Primele vehicule rutiere au fost puse în...

Considerații privind Europol

I. INTRODUCERE EUROPOL este autoritatea Uniunii Europene de aplicare a legii. Obiectivul acestei instituţi este să contribuie la asigurarea unei...

Psihologie Judiciara - Victimizarea Judiciara

CAPITOLUL I Aspecte introductive În analiza fenomenului infracţional trebuie avut în vedere rolul jucat de ambii parteneri în comiterea actului...

Actiunea Penală

Noţiunea de acţiune în justiţie Încălcarea oricărei dispoziţii a legii penale face să se nască un raport juridic de drept penal, caz în care...

Metode de Cercetare în Sociologia Juridică

1. Consideratii generale Sociologia juridică este una dintre ramurile specializate ale sociologiei, care mai este denumită în doctrină şi...

Ai nevoie de altceva?