Puterea de Lucru de Judecat

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 9343
Mărime: 18.85KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Prezentare

Una dintre cele mai importante exceptii de procedura este aceea a puterii lucrului judecat^1 .

Elementele lucrului judecat sunt acelea care structureaza institutia juridica la care ne referim si care-i determina efectele. Aceste elemente rezulta din art. 1201 C.civ., text care se refera la tripla identitate de parti (eadem conditio personarum), obiect (eadem res) si cauza (eadem causa) ^2 .

Puterea de lucru judecat - "res iudicatapro veritate habetur", este reglementata in art. 1201 C. civ., ca o prezumtie legala absoluta irefragabila si in art. 166 C. proc. civ., ca o exceptie de fond, peremptorie si absoluta^3 .

Pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie sa existe tripla identitate: de parti, de obiect si de cauza.

a. Partile

Art. 1201 C. civ. pretinde ca judecata sa aiba loc "intre aceleasi parti, facute de ele sau contra lor in aceeasi calitate". Acest text evoca, astfel cum judicios s-a remarcat, un principiu juridic, logic si moral^4 . Este vorba aici de aplicatiunea principiului relativitatii lucrului judecat. Acest principiu reprezinta o transpunere pe plan procesual a unui cunoscut principiu de drept civil si in conformitate cu care conventiile n-au efect decat intre partile contractante (art. 973 C.civ.).

Cele doua parti constituie elementul subiectiv al actiunii, iar fara ele activitatea judiciara nici nu poate fi intretinuta. Dar conditia identitatii partilor pentru existenta lucrului judecat are in vedere nu prezenta lor fizica la proces, ci prezenta juridica, adica participarea la proces in nume propriu sau in calitate de reprezentant^5 .

Doua precizari se impun^6 :

a) vorbind de parti avem in vedere persoanele intre care s-a legat raportul juridic dedus judecatii, iar nu reprezentantii lor legali sau conventionali care fizic pot sta in proces in locul lor. Mai mult, in materia lucrului judecat notiunea de reprezentare nu trebuie luata in sensul ei obisnuit. Astfel, daca o persoana figureaza intr-un prim proces ca reprezentanta legala a uneia dintre parti, iar in al doilea proces sta in nume propriu, nu exista putere de lucru judecat. Reprezentantul legal sau mandatarul, desi prezenti la proces din punct de vedere fizic, nu sunt parti in sensul art. 1201 C. civ. si deci puterea de lucru judecat nu opereaza fata de ei^7 .

Au calitatea de parte si persoanele sau organele carora - fara a fi implicate in raportul de drept material litigios - legea le recunoaste in mod expres posibilitatea sa exercite actiunea (de ex. procurorul in conditiile art. 45 C. proc. civ.);

b) partilor legate initial prin actiune, li se pot adauga si terte persoane care, intrand in proces din initiativa lor sau a partilor initiale, dobandesc calitatea de parti. In plus, puterea de lucru judecat ii vizeaza si pe succesorii universali sau cu titlu universal ai partilor, precum si pe dobanditorii cu titlu particular (pentru acestia din urma, numai in privinta hotararilor referitoare la dreptul transmis si care sunt anterioare actului de transmitere a dreptului), deoarece, desi nu au participat personal la judecata, au dobandit aceleasi drepturi .ca si autorul lor, deci continua, reprezinta persoana autorului lor. Aceeasi este situatia si in cazul creditorilor chirografari, care, avand doar un drept de gaj general asupra bunurilor din patrimoniul debitorului lor, sunt reprezentati de acesta^8 .

b. Obiectul

Dincolo de teorii si definitii, conceptul de obiect al actiunii civile se raporteaza la pretentia afirmata in justitie, adica la ceea ce se pretinde de reclamant prin cererea de chemare in judecata, adica plata unei sume de bani, predarea unui bun mobil sau imobil^9 .

In sens mai larg, obiect al procesului il constituie ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii, ceea ce ele pretind ca judecatorii sa verifice, sa aprecieze, sa constate, sa judece. Deci, actiunea aduce in discutie o problema de fapt si o problema de drept, pe care judecatorii sunt chemati sa le rezolve prin hotarare judecatoreasca^10 , tocmai pentru a asigura protectia dreptului subiectiv.

Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca obiectul din cea de-a doua actiune sa fie identic. Acest lucru se poate verifica prin raportarea statuarilor cuprinse in dispozitivul hotararii cu obiectul determinat in cea de-a doua actiune^11 . Asa fiind, daca se reclama un obiect pe baza unui contract de imprumut, iar apoi invocandu-se un contract de vanzare, nu exista identitate de cauza. Instanta suprema a decis ca exista identitate de obiect chiar daca aceasta este diferit formulat in cele doua cereri, cand rezulta ca scopul final al reclamantului este acelasi^12 .

Intrucat cererea de chemare in garantie este o actiune, hotararea prin care este solutionata se impune cu autoritate de lucru judecat, in sensul prevazut de art. 1201 C. civ., aceasta exceptie se poate ridica in a doua actiune, de parti sau de judecatori, in orice faza a litigiului, potrivit art. 166 C. proc. civ.

Daca insa, in prima actiune si cea formulata in cererea de chemare in judecata instanta in loc sa solutioneze cauza cum era obligata de lege, a indrumat partea sa formuleze separat alta actiune si partea s-a conformat, inseamna ca in cauza nu este autoritate de lucru judecat, intrucat cererea de chemare in garantie nu fusese solutionata, in speta, instanta de fond s-a limitat sa retina, pe baza hotararilor judecatoresti la care face referire, ca reclamanta a mai actionat-o pe parata, pe calea unor cereri de chemare in garantie in care a fost chemata in judecata de beneficiarii sai, in loc sa verifice care a fost obiectul cererilor si ce solutii au fost date acestor cereri de chemare in garantie.

Pe de alta parte, daca prin cea de-a doua actiune, reclamanta a cerut si alte penalitati decat cele care au format obiectul cererii de chemare in garantie, nu opereaza autoritatea de lucru judecat pentru tot ceea ce s-a cerut prin noua actiune^13 .

c. Cauza

Cauza este un element-conditie a actiunii civile ce raspunde la intrebarea: pentru ce se judeca partile? ^14 .

In legatura cu acest element al actiunii opiniile din literatura sunt impartite. Unii autori considera cauza actiunii ca fiind temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una din parti il valorifica impotriva celeilalte parti (de ex. titlul de proprietate,

Preview document

Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 1
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 2
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 3
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 4
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 5
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 6
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 7
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 8
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 9
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 10
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 11
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 12
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 13
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 14
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 15
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 16
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 17
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 18
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 19
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Puterea de Lucru de Judecat.doc

Alții au mai descărcat și

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară în Materia Infracțiunilor de Mărturie Mincinoasă și Încercarea de a Determina Mărturia Mincinoasă

Capitolul I – Aspecte introductive 1. Importanţa ocrotirii justiţiei prin normele de drept penal Practica istorică demonstrează că , la orice...

Adoptia - Cerintele Incheierii Adoptiei

Noţiunea de filiaţie În sens larg, noţiunea de filiaţie evocă legătura juridică existentă între o persoană şi ascendenţii săi ca urmare a...

Evolutia Politicilor de Mediu privind Dezvoltarea Durabila

1. Protecţia mediului-o problemă de actualitate Protecţia mediului este o problemă a tuturor, pe de o parte a dezvoltării societăţii, iar pe de...

Violarea Vietii Private in Noul Cod Penal

În art. 226 NCP se reglementează o infracțiune nouă, respectiv violarea vieții private, având următorul continut: Alin. (1) Atingerea adusa vietii...

Raspunderea Juridica - Curs 12

Introducere Problematica raspunderii juridice poate fi abordata din diferite unghiuri, fie acela al stiintelor juridice speciale, fie acela al...

Sinteza Drept Penal General

Raspunderea penala Reprezinta institutia fundamentala a D.P. alaturi de institutia infractiunii si de cea a sanctiunilor penale. Raspunderea...

Managementul Firmei - Master

1. Modalitati de organizarea afacerilor economice internationale. Tendinte pe plan mondial privind tipurile de întreprinderi si intermediari...

Managementul Firmei - Master - Partea a Doua

4. TÂRGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE 4.1. Definirea si clasificarea târgurilor si expozitiilor internationale Târgurile reprezinta piete...

Ai nevoie de altceva?