Puterea de Lucru de Judecat

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 9343
Mărime: 18.85KB (arhivat)
Publicat de: Cazimir Alecu
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Prezentare

Una dintre cele mai importante exceptii de procedura este aceea a puterii lucrului judecat^1 .

Elementele lucrului judecat sunt acelea care structureaza institutia juridica la care ne referim si care-i determina efectele. Aceste elemente rezulta din art. 1201 C.civ., text care se refera la tripla identitate de parti (eadem conditio personarum), obiect (eadem res) si cauza (eadem causa) ^2 .

Puterea de lucru judecat - "res iudicatapro veritate habetur", este reglementata in art. 1201 C. civ., ca o prezumtie legala absoluta irefragabila si in art. 166 C. proc. civ., ca o exceptie de fond, peremptorie si absoluta^3 .

Pentru a exista putere de lucru judecat, trebuie sa existe tripla identitate: de parti, de obiect si de cauza.

a. Partile

Art. 1201 C. civ. pretinde ca judecata sa aiba loc "intre aceleasi parti, facute de ele sau contra lor in aceeasi calitate". Acest text evoca, astfel cum judicios s-a remarcat, un principiu juridic, logic si moral^4 . Este vorba aici de aplicatiunea principiului relativitatii lucrului judecat. Acest principiu reprezinta o transpunere pe plan procesual a unui cunoscut principiu de drept civil si in conformitate cu care conventiile n-au efect decat intre partile contractante (art. 973 C.civ.).

Cele doua parti constituie elementul subiectiv al actiunii, iar fara ele activitatea judiciara nici nu poate fi intretinuta. Dar conditia identitatii partilor pentru existenta lucrului judecat are in vedere nu prezenta lor fizica la proces, ci prezenta juridica, adica participarea la proces in nume propriu sau in calitate de reprezentant^5 .

Doua precizari se impun^6 :

a) vorbind de parti avem in vedere persoanele intre care s-a legat raportul juridic dedus judecatii, iar nu reprezentantii lor legali sau conventionali care fizic pot sta in proces in locul lor. Mai mult, in materia lucrului judecat notiunea de reprezentare nu trebuie luata in sensul ei obisnuit. Astfel, daca o persoana figureaza intr-un prim proces ca reprezentanta legala a uneia dintre parti, iar in al doilea proces sta in nume propriu, nu exista putere de lucru judecat. Reprezentantul legal sau mandatarul, desi prezenti la proces din punct de vedere fizic, nu sunt parti in sensul art. 1201 C. civ. si deci puterea de lucru judecat nu opereaza fata de ei^7 .

Au calitatea de parte si persoanele sau organele carora - fara a fi implicate in raportul de drept material litigios - legea le recunoaste in mod expres posibilitatea sa exercite actiunea (de ex. procurorul in conditiile art. 45 C. proc. civ.);

b) partilor legate initial prin actiune, li se pot adauga si terte persoane care, intrand in proces din initiativa lor sau a partilor initiale, dobandesc calitatea de parti. In plus, puterea de lucru judecat ii vizeaza si pe succesorii universali sau cu titlu universal ai partilor, precum si pe dobanditorii cu titlu particular (pentru acestia din urma, numai in privinta hotararilor referitoare la dreptul transmis si care sunt anterioare actului de transmitere a dreptului), deoarece, desi nu au participat personal la judecata, au dobandit aceleasi drepturi .ca si autorul lor, deci continua, reprezinta persoana autorului lor. Aceeasi este situatia si in cazul creditorilor chirografari, care, avand doar un drept de gaj general asupra bunurilor din patrimoniul debitorului lor, sunt reprezentati de acesta^8 .

b. Obiectul

Dincolo de teorii si definitii, conceptul de obiect al actiunii civile se raporteaza la pretentia afirmata in justitie, adica la ceea ce se pretinde de reclamant prin cererea de chemare in judecata, adica plata unei sume de bani, predarea unui bun mobil sau imobil^9 .

In sens mai larg, obiect al procesului il constituie ceea ce partile inteleg sa supuna judecatii, ceea ce ele pretind ca judecatorii sa verifice, sa aprecieze, sa constate, sa judece. Deci, actiunea aduce in discutie o problema de fapt si o problema de drept, pe care judecatorii sunt chemati sa le rezolve prin hotarare judecatoreasca^10 , tocmai pentru a asigura protectia dreptului subiectiv.

Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca obiectul din cea de-a doua actiune sa fie identic. Acest lucru se poate verifica prin raportarea statuarilor cuprinse in dispozitivul hotararii cu obiectul determinat in cea de-a doua actiune^11 . Asa fiind, daca se reclama un obiect pe baza unui contract de imprumut, iar apoi invocandu-se un contract de vanzare, nu exista identitate de cauza. Instanta suprema a decis ca exista identitate de obiect chiar daca aceasta este diferit formulat in cele doua cereri, cand rezulta ca scopul final al reclamantului este acelasi^12 .

Intrucat cererea de chemare in garantie este o actiune, hotararea prin care este solutionata se impune cu autoritate de lucru judecat, in sensul prevazut de art. 1201 C. civ., aceasta exceptie se poate ridica in a doua actiune, de parti sau de judecatori, in orice faza a litigiului, potrivit art. 166 C. proc. civ.

Daca insa, in prima actiune si cea formulata in cererea de chemare in judecata instanta in loc sa solutioneze cauza cum era obligata de lege, a indrumat partea sa formuleze separat alta actiune si partea s-a conformat, inseamna ca in cauza nu este autoritate de lucru judecat, intrucat cererea de chemare in garantie nu fusese solutionata, in speta, instanta de fond s-a limitat sa retina, pe baza hotararilor judecatoresti la care face referire, ca reclamanta a mai actionat-o pe parata, pe calea unor cereri de chemare in garantie in care a fost chemata in judecata de beneficiarii sai, in loc sa verifice care a fost obiectul cererilor si ce solutii au fost date acestor cereri de chemare in garantie.

Pe de alta parte, daca prin cea de-a doua actiune, reclamanta a cerut si alte penalitati decat cele care au format obiectul cererii de chemare in garantie, nu opereaza autoritatea de lucru judecat pentru tot ceea ce s-a cerut prin noua actiune^13 .

c. Cauza

Cauza este un element-conditie a actiunii civile ce raspunde la intrebarea: pentru ce se judeca partile? ^14 .

In legatura cu acest element al actiunii opiniile din literatura sunt impartite. Unii autori considera cauza actiunii ca fiind temeiul juridic al cererii, fundamentul legal al dreptului pe care una din parti il valorifica impotriva celeilalte parti (de ex. titlul de proprietate,

Preview document

Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 1
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 2
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 3
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 4
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 5
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 6
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 7
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 8
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 9
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 10
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 11
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 12
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 13
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 14
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 15
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 16
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 17
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 18
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 19
Puterea de Lucru de Judecat - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Puterea de Lucru de Judecat.doc

Alții au mai descărcat și

Repararea Prejudiciului Efect al Răspunderii Civile Delictuale

CAPITOLUL I. RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ SECŢIUNEA I. CONSIDERAŢII GENERALE 1. NOŢIUNEA GENERALĂ DE RĂSPUNDERE Toate acţiunile şi...

Apelul - cale ordinară de atac (procesul civil)

INTRODUCERE Prin dispoziţiile de procedură au fost create condiţiile necesare pentru ca instanţele judecătoreşti sau alte organe cu activitate...

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară în Materia Infracțiunilor de Mărturie Mincinoasă și Încercarea de a Determina Mărturia Mincinoasă

Capitolul I – Aspecte introductive 1. Importanţa ocrotirii justiţiei prin normele de drept penal Practica istorică demonstrează că , la orice...

Izvoarele Dreptului Comunitar

INTRODUCERE Ca ansamblu al regulilor de drept aplicabile în ordinea juridică comunitară, dreptul comunitar este complex şi original. Aceste...

Aspecte teoretice și practice privind instituția apelului

1.Notiuni intoductive Apelul este o cale de atac ordinara, de fapt si de drept, care poate fi folosita impotriva hotararilor pronuntate asupra...

Cercetarea Locului Faptei în Procesul Penal

CAPITOLUL I: DEFINIREA CERCETARII LOCULUI FAPTEI Sectiunea I: Notiuni generale Cercetarea locului faptei sau cercetarea la fata locului face...

Efectele Apelului și Recursului

Declararea apelului sau recursului presupune o continuare a judecarii cauzei de catre instanta ierarhic superioara. Folosirea acestor cai de atac...

Suspendarea executării silite. Existența proprietății comune asupra bunurilor urmărite

CAPITOLUL I. SCURT ISTORIC Executarea silită, deși nu în forma pe care o percepem astăzi este o instituție care a apărut din cele mai vechi...

Te-ar putea interesa și

Reguli Comune Privind Admisibilitatea Administrarea și Aprecierea Probelor

CAPITOLUL I IMPORTANŢA PROBELOR ÎN PROCESUL CIVIL Probele, în cadrul unui proces civil, ca şi în general în viaţa juridică, au o importanţă...

Repararea Prejudiciului Efect al Răspunderii Civile Delictuale

CAPITOLUL I. RĂSPUNDEREA CIVILĂ DELICTUALĂ SECŢIUNEA I. CONSIDERAŢII GENERALE 1. NOŢIUNEA GENERALĂ DE RĂSPUNDERE Toate acţiunile şi...

Recursul în Anulare în Fața Curții Europene de Justiție

1. Modificări aduse acestei căi de atac de Constituţia Europeană 37 2. Recursul în anulare, garant al protecţiei juridice individuale faţă de...

Acțiunea civilă în procesul penal

Acţiunea civilă este o instituţie de drept civil; ea devine instituţie de procedură penală doar în masura în care se exercită într-un proces penal,...

Puterea Discreționară și Excesul de Putere al Autorităților Publice

Le bon sens consiste beaucop a connaître les nuances des choses. Rien n'etouffe plus la doctrine que de mettre a toutes les choses une robe de...

Excepțiile procesuale

I.Notiuni generale. 1.1.Exceptiile de drept material si exceptiile procesuale Notiunea de exceptie este asociata in legislatia noastra atat unor...

Instituții de drept procesual civil

1. Conceptul de competenţă Codul de procedură civilă debutează prin a se referi, chiar în primele sale articole, la regulile de competenţă....

Hotărârile instanțelor judecătorești străine supuse executării

Abordarea problemei recunoaşterii şi executării hotărârilor judecătoreşti străine se impune pornind de la consideraţia că activitatea...

Ai nevoie de altceva?